Ajutor „made in China“ cu sprijinul GRU. Cine ascunde adevărul?

„Darul adevărului excelează toate celelalte daruri“. Dar care este adevărul din campaniile umanitare practicate de către China şi Rusia în plină pandemie de Coronavirus?

Analiză de Radu Cupcea*

În ultimele câteva săptămâni, am asistat la o campanie intensă de promovare din partea Beijingului. Această operaţiune a fost concepută pentru a face lumea, inclusiv chinezii înşişi, să uite de vinovăţia factorilor de decizie chinezi comunişti pentru că au scăpat de sub control virusul din provincia Hubei, iar acesta s-a răspândit la nivel planetar. Totodată, campania de mare amploare a ajutorului chinezesc este destinată să arate lumii că regimul chinez nu doar că a reuşit să izoleze virusul ucigător pe teritoriul Republicii Populare Chineze, ci ajută aproape pe toată lumea care solicită acest ajutor, inclusiv pe americani.

De la drumul mătăsii la drumul solidarităţii chinezeşti

În regiunea noastră, prima acţiunea a chinezilor s-a desfăşurat în Serbia. Un site din Voivodina a redat o mică parte dintr-un comunicat de presă emis de oficialii de la Belgrad. „China va trimite în Serbia echipament medical, aparate de ventilaţie artificială, măşti de protecţie şi alte materiale necesare, precum şi experţi care au ieşit învingători din lupta cu coronavirus şi care pot ajuta foarte mult medicii din Serbia, spune ambasadorul Chinei la Belgrad Chen Bo, care vede cele două ţări drept prietene de fier care împart binele şi răul.“, susţinea textul radioteleviziunii sârbe tradus pentru români. Ştirea s-a răspândit cu repeziciune pe site-urile de socializare din ţara noastră, fiind stimulată şi de afirmaţia premierului sârb, care acuza Uniunea Europeană de lipsă de solidaritate. Mii de internauţi au crezut, au apreciat şi au distribuit cu o oarecare invidie ştirea sârbilor fără să mai conteze faptul că Uniunea Europeană a investit în ultimii ani milioane de euro în infrastructura de transport din Serbia (podurile Sloboda, Zezelj şi Gazella), puncte de trecere a frontierei, în maşini şi instalaţii pentru spitale, în sisteme de tratare a apei şi gunoiului şi în refor­marea administraţiei publice (Sursa aici). Lumea a dat crezare faptului că UE este rea, iar China este bună. În acest caz ultimul gest, adevărat, de apreciat şi de necontestat, a fost cel care a contat pentru oameni.

Sursa: rtv.rs

Ca să intre în rândul lumii, Primăria Bucureşti solicit şi ea să fie ajutată. O acţiune umanitară din partea intreprinderilor chinezeşti din România, ceva mai modestă, apare neîntârziat şi la Bucureşti. Primarul capitalei, Gabriela Firea, a postat pe pagina sa de facebook un filmuleţ în care apare alături de Ambasadorul Chinei în România, dna Jiang Yu, de donatori şi reprezentanţi ai mass-media, toţi poziţionaţi în faţa unor cutii cu ajutoare de strictă necessitate, printre care şi cutii cu dezinfectant lichid pe nume „Domestos“. „Ambasadorul Republicii Populare Chineze a venit personal la Primaria Capitalei cu un prim gest de solidaritate“, a scris Gabriela Firea pe pagina sa de facebook. În acest caz gestul şi campania publică a contat mai mult decât ajutorul propriu-zis.

Gesturi similare, mai mari sau mai mici, au fost realizate şi foarte reclamate de către chinezi în Italia, în Spania (cele mai afectate state europene de noul coronavirus), în alte state europene, în Asia sau în Africa. Iar diplomaţii chinezi nu au ezitat să se laude:

„O să facem tot ce ne stă în putere ca să ajutăm alte state să lupte cu Covid-19“, a spus Zhang Jun, ambasadorul Chinei la Organizaţia Naţiunilor Unite. (Sursa Aici)

Sursa: Ambasada Chinei în Africa de Sud

„Am trecut la fapte, nu la vorbe. Americanii pot face la fel pentru chinezi?“, a transmis ambasadorul Chinei în Africa de Sud, Lin Songtian, pe o reţea socială. (Sursa Aici)

Dar nu toată lumea vede cu aceeaşi ochi buni aşa-numita „diplomaţie a măştilor“. Jurnalistul Sébastien Falletti, într-un articol din Le Figaro, citat de rfi.ro, se întreba dacă „încearcă, oare, China, să se răscumpere din punct de vedere moral, dat fiind că de pe teritoriul ei a pornit virusul? Sau doreşte să şteargă amintirea rateurilor sale din prima fază a epidemei, cînd autorităţile de la Wuhan au ascuns lumii gravitatea crizei?“. Sunt întrebări asupra cărora merită de reflectat.

Pe lângă francezi, britanicii sunt ceva mai direcţi. O societate din Marea Britanie a elaborat un raport prin care acuză China de „pagube în valoare de 6,5 trilioane de dolari provocate doar ţărilor din G7“. Autorii britanici susţin că statul comunist chinez a încălcat reglementările internaţionale în materie de sănătate pentru că nu au dezvăluit la timp date despre transmiterea virusului de la om la om, au furnizat date eronate către OMS cu privire la numărul de infecţii între 2 şi 11 ianuarie 2020 şi au permis unui număr de 5 milioane de persoane să plece din Wuhan înainte de a închide oraşul. Iar de la aceste erori, cu ştiinţa sau fără de ştiinţa autorităţilor (nu vom putea proba acest lucru niciodată), virusul s-a extins şi a provocat o pandemie mondială şi o criză economică inedită şi neprevăzută.

Sursa: henryjacksonsociety.org

Raportul este interesant, dar şi foarte dur. După ce îl citeşti darurile chinezeşti devin enervante. Şi China a fost ajutată de alte state la început. Sfântul Scaun a trimis în China sute de mii de măşti de protecţie la începutul lunii februarie. Statele Unite au deblocat 100 de milioane de dolari pentru a ajuta China şi alte ţări în lupta împotriva epidemiei provocate de noul coronavirus, după cum a declarat secretarul de stat american, Mike Pompeo, conform AFP, citată de Agerpres. Dar nimeni nu a făcut-o printr-o demonstraţie mediatică şi diplomatică de mare amploare. Doar China a făcut asta (în lume) şi Rusia (în Italia şi câteva state ex-sovietice).

În replică la raportul elaborat în Marea Britanie, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Zhao Lijian, a susţinut că raportul ridică preţenţii speculative şi nefondate. El a spus că virusul a fost adus la Wuhan de către armata Statelor Unite şi că nu a pornit din pieţele de animale sălbatice vii, ţinute captive împreună (Bogdan Nicolai, Mediafax.ro). Această teorie este împărtăşită şi de către liderul suprem iranian Ayatollah Ali Khamenei, după cum am văzut în analiza Ioanei Constantin Bercean - COVID-19 în Iran. Teoria conspiraţiei, sancţiunile Vestului şi ascensiunea ultra-conservatorilor.  

Trebuie amintit faptul că „războiul declaraţiilor“ au debutat cu un tweet al preşedintelui Donald Trump care a pomenit de „virusul chinezesc“, iar replica tăioasă din partea purtătorului de cuvânt al Ministerului Chinez al Afacerilor Externe, Geng Shuang, nu a întârziat să apară. De atunci şi până astăzi totul s-a transformat într-o cursă în care marile puteri vor să demonstreze cât de puternice sunt la ele acasă la ele în lupta împotriva COVID-19 şi cât de generose pot deveni în raport cu partenerii lor. China a reuşit să-şi facă simţită prezenţa în Europa cum n-a făcut-o niciodată. Doar Olanda a trimis măştile înapoi producătorilor chinezi, deoarece nu respectau standardele din certificatul de conformitate. La fel au procedat şi Spania cu Turcia în cazul testelor, datorită eficienţei lor foarte scăzute. În rest, toată lumea s-a bucurat pentru cadouri fără să întrebe care este preţul lor. Italienii au început să scrie despre el.

„Din Rusia cu dragoste…nişte ofiţeri de informaţii“

În aceeaşi campanie de ajutor umanitar, într-o proporţie mult mai mica, s-a implicat şi Federaţia Rusă. Ajutorul Federaţiei Ruse pentru Italia a fost anunţat de oficialii de la Moscova, după ce Vladimir Putin a primit o solicitare din partea premierului italian Guseppe Conte. Armata rusă a publicat fotografii cu avioanele militare ruseşti Il-76 duminică, 22 martie, de la o bază aeriană din regiunea Moscovei. Autorităţile ruse au etichetat ajutorul pentru italieni cu sloganul „Din Rusia cu dragoste“. Ulterior, presa rusă a avut grijă să relateze pe larg cum înaintează convoiul rusesc prin Italia, cu fotografii din timpul unei pauze de verificare la Florenţa şi de pe traseul experţilor ruşi către Bergamo. 

Sursa: Vesti.ru

Acţiunea face parte dintr-o strategie diplomatică mai amplă a Kremlinului. Oficialii ruşi sunt interesaţi să cultive relaţii bilaterale tot mai strânse cu Italia, Ungaria, Cehia sau alte state membre UE şi NATO mai dispuse dialogului cu Moscova pentru o anulare treptată a sanţiunilor economice impuse Federaţiei Ruse. Numai că diplomaţia publică rusească s-a încheiat prost pentru Kremlin. Unul din cei mai importanţi experţi britanici în război chimic şi biologic a spus că este foarte probabil ca echipa de experţi ruşi din Italia să conţină ofiţeri de informaţii ai armatei Federaţiei Ruse (GRU). Publicaţia italiană La Stampa a publicat un articol despre subiect, citându-l pe Hamish De Bretton-Gordon, iar majoritatea agenţiilor de presă din Europa au distribuit articolul cu tema: Rusia a infiltrat spioni pe post de doctori în Italia. Astfel, dintr-o campanie mediatică ofensivă, diplomaţii şi jurnaliştii ruşi au fost nevoiţi să treacă la o campanie defensivă. În acest moment, scopul lor este de a convinge publicul că „Rusia este atacată de propaganda occidentală, care se foloseşte de orice pretext pentru a discredita acţiunile sale“.

Agenţia rusă Sputnik de la Chişinău a scris un amplu material pe acest subiect pentru a combate acuzaţiile europenilor. Autoarea a susţinut că „La câteva zile după venirea ajutorului, pe Twitter a început o campanie de discreditare a iniţiativei Rusiei“. Şi iată cum Federaţia Rusă, obişnuită să atace mediatic spaţiul european, ajunge să se apere în faţa unei avalanşe declanşate de o declaraţie, cu un cost de imagine destul de important.

În timp ce presa mondială scrie despre coronavirus şi efectele sale, realizările Beijing-ului vor încuraja China să insiste, în continuare, pentru poziţia de lider mondial în dauna Washington-ului. Dacă sunt bine gestionate, puterea hard şi cea soft a Chinei vor creşte şi mai mult în timpul şi după depăşirea acestei crize globale. Din anul 2020 SUA şi China se află în competiţie directă în lume, nu mai sunt state partenere, ci adversari, iar celorlalte puteri regionale nu le rămâne decât să-şi reevalueze mai bine propriile capacităţi şi să-şi calculeze alianţele politice, economice şi de securitate.

*Radu Cupcea este cercetătorla Institutul de Ştiinţe Politcie şi Relaţii internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu“ şi doctorand al Universităţii din Bucureşti.