Afganistanul riscă să destabilizeze statele din jur. Rusia trimite un grup operativ al OTSC la frontiera tadjiko-afgană

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Soldati OTSC
Soldati OTSC

Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), o alianţă militară condusă de Rusia în cadrul CSI (Comunitatea Statelor Independente), a trimis marţi un grup operativ la frontiera tadjiko-afgană în contextul agravării situaţiei din Afganistan, unde talibanii au avansat spre regiunile de la frontiera cu această fostă republică sovietică din Asia Centrală.

Ofensiva talibanilor pe fondul retragerii trupelor americane şi aliate a aruncat ţara în haos şi riscă să destabilizeze şi statele din jur.  Din această cauză, „la 6 iulie, un grup operativ condus de şeful Statului Major interarme al OTSC, general-colonelul Anatoli Sidorov, a sosit în Tadjikistan”, a informat serviciul de presă al organizaţiei, citat de Interfax.

Grupul de ofiţeri s-a deplasat de la Moscova la Duşanbe la bordul unui avion militar.

Situaţia la frontiera între Tadjikistan şi Afganistan s-a înrăutăţit cu o zi înainte, când peste 1.000 de soldaţi afgani au trecut graniţa pentru a scăpa de ofensiva talibanilor, în faţa căreia preşedintele tadjik, Emomali Rahmon, a ordonat mobilizarea a 20.000 de rezervişti pentru a consolida apărarea graniţei cu Afganistanul.

Echipa OTSC, organizaţie din care fac parte Rusia, Belarus, Kazahstan, Armenia, Kârgâzstan şi Tadjikistan, va inspecta regiunile din sudul ţării şi se va întâlni cu reprezentanţi ai Ministerului tadjik al Apărării, ai trupelor de grăniceri şi Comitetului de securitate de la Duşanbe.

„Principalul obiectiv al activităţii grupului operativ este supravegherea situaţiei la frontiera tadjiko-afgană şi pregătirea propunerilor cu măsuri comune în cadrul OTSC”, a indicat Sidorov.

Luni dimineaţa, 1.037 de soldaţi afgani au fost constrânşi să caute caute refugiu pe teritoriul tadjik în urma ofensivei mişcării talibane, care i-a alungat din diferite districte ale provinciei Badakhshan, notează EFE, preluată de agerpres.ro.

Militarii afgani au fost primiţi în Tadjikistan pe baza „principiului bunei vecinătăţi şi a neamestecului” în afacerile interne ale Afganistanului, a explicat Serviciul tadjik al poliţiei de frontieră.

Preşedintele tadjik a avut o convorbire telefonică luni cu omologul său rus, Vladimir Putin, iar acesta din urmă a exprimat disponibilitatea Moscovei de a susţine Duşanbe atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul OTSC.

Aşa cum a comentat marţi viceministrul rus de externe Andrei Rudenko, situaţia de la frontiera tadjiko-afgană este „extrem de tensionată”, având în vedere că aproximativ 70% din zonele de frontieră ale Afganistanului se află sub controlul talibanilor.

Diplomatul rus a reamintit că o bază militară rusă se află în Tadjikistan, fiind „dotata cu tot ceea ce este necesar pentru a sprijini Tadjikistanul în caz de nevoie”.

Între 1992 şi 2005, supravegherea frontierei tadjiko-afgane a fost efectuată de grăniceri ruşi în virtutea unui acord între Duşanbe şi Moscova.

 Armata afgană desfăşoară trupe pentru o contraofensivă în nord după cuceririle teritoriale ale talibanilor

. Sute de membri ai forţelor de securitate afgane au fugit de talibanii islamişti din nord.  Aceştia au preluat şase districte cheie din provincia nordică Badakhshan, care se învecinează atât cu Tadjikistanul, cât şi cu China. Preşedintele Rakhmon a vorbit , de asemenea, omologilor săi din Asia Centrală, Shavkat Mirziioiev din Uzbekistan şi Kassim-Jomart Tokaiev din Kazahstan.

Autorităţile afgane au desfăşurat marţi sute de soldaţi şi membri ai miliţiilor proguvernamentale pentru a contracara o vastă ofensivă a talibanilor în nordul ţării, în urma căreia o mie de militari afgani au fost nevoiţi luni să se pună la adăpost în ţara vecină Tadjikistan, relatează AFP.

Luptele s-au intensificat în mai multe provincii afgane, dar talibanii şi-au concentrat eforturile mai ales în nord, unde au cucerit mai multe zeci de districte de când SUA şi NATO au început în mai retragerea finală a trupelor lor.

În faţa înaintării îngrijorătoare a talibanilor în nord, departe de bastioanele lor tradiţionale din sud, guvernul a decis să trimită trupe pentru a pregăti o contraofensivă.

‘Intenţionăm să lansăm o mare ofensivă pentru a recuceri teritoriile pierdute în faţa inamicului’, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării, Fawad Aman. ‘Forţele noastre sunt în curs de a fi organizate pe teren pentru această operaţiune’, a explicat el.

Sute de soldaţi şi membri ai miliţiilor proguvernamentale au fost mobilizaţi în provinciile nordice Takhar şi Badakhshan, unde talibanii au cucerit în scurt timp mari teritorii, uneori chiar fără luptă.

Cele două provincii făceau parte dintre fiefurile forţelor NATO şi în anii 1990 s-au opus regimului taliban, care nu a reuşit atunci să le cucerească niciodată.

Viteza şi uşurinţa cu care talibanii au cucerit de această dată respectivele provincii au dat o lovitură psihologică foarte dură autorităţilor afgane.

Responsabilii militari afgani au recunoscut că nu au reuşit să protejeze anumite districte rurale izolate, dar au promis să-şi concentreze eforturile pe securitatea marilor aglomerări, a rutelor principale şi a oraşelor de la frontieră.

Haos după retragerea trupelor străine

Americanii au părăsit Aerodromul Bagram de lângă Kabul fără să anunţe pe noul comandant al bazei. Mişcarea semnalează iminenta retragere a forţelor străine din Afganistan. „După ce am primit câteva zvonuri care spuneau că americanii au părăsit Bagram, ne-am documentat şi în timp ce căutam informaţii noi, în cele din urmă, până la ora şapte dimineaţa, ni s-a confirmat că au părăsit deja Bagram“, a declarat Mir Asadullah Kohistani, noul comandant al Aerodromului Bagram. Armata americană a oprit curentul şi s-a retras fără să-l anunţe pe noul comandant al bazei. „Cu douăzeci de minute înainte de sosirea noastră, au oprit energia electrică, au dispărut.

Când au ajuns la aeroportul Hamid Karzai (din Kabul), am primit un apel telefonic prin care ni s-a spus că electricitatea este oprită şi că ei au aterizat la Aeroportul Hamid Karzai“, a explicat Abdul Raouf, din forţele guvernamentale afgane. Când forţele afgane au pătruns în Bagram, vineri dimineaţa, baza fusese deja luată cu asalt de localnici care au escaladat zidurile fortăreţei, au jefuit clădirea şi chiar au încercat să dărâme zidurile pentru a scoate vehiculele din interior. „Când am aflat, ne-am grăbit să intrăm în bază pentru a evita jafurile, am arestat vreo 70 de persoane, altele au fugit”, a relatat oficialul afgan. Înainte de aceasta, şi trupele italiene şi germane din provinciile Herat şi Balkh şi-au abandonat bazele în timpul nopţii, fără a-şi anunţa retragerea. 

„Au invadat Afganistanul fără acceptul afganilor şi acum au plecat fără să se coordoneze cu forţele noastre de securitate. Aceasta este o dovadă a apatiei şi indiferenţei acestora faţă de poporul afgan şi faţă de ţara noastră”, s-a plâns Ibrahim, un comerciant în vârstă de 28 de ani care vinde fier vechi în apropiere de baza de la Bagram. Până acum, Bagram se putea vedea de la depărtare ca un oraş luminos şi inclusiv satele din împrejurimi foloseau curent electric de la bază. „Astăzi, toate luminile puternice au fost stinse, zona se aseamănă cu un cimitir, americanii au lăsat în urmă un cimitir, nu o bază aeriană”, spune Ibrahim pentru EFE. La apogeul său, baza a adăpostit până la 100.000 de militari ai coaliţiei, iar de aici au fost lansate majoritatea operaţiunilor aeriene şi atacuri împotriva insurgenţilor în două decenii de război.Baza a fost echipată cu tehnologie modernă de război de către forţele americane şi, în ciuda constantelor atacuri cu rachete şi obuze din partea talibanilor, nimeni nu se simţea nesigur în interior, datorită complexului sistem de apărare. Bagram adăposteşte în continuare o controversată închisoare în care sute de combatanţi au fost deţinuţi de-a lungul anilor. 

Acum, „fiecare hangar şi încăpere din bază este întunecoasă ca un mormânt, nu există electricitate, nu ştim de unde să pornim generatoarele de electricitate”, a declarat pentru EFE o altă oficialitate din domeniul securităţii. Fiecare turn de supraveghere are uşi protejate cu parole, dar americanii nu au lăsat codurile de acces, „iar soldaţii noştri nu au putut folosi aceste porţi pentru a urca în turnurile de supraveghere”, a explicat el. În prezent, afganii trebuie să pornească baza cu echipament de bază, pentru că americanii – spune oficialul citat – „au înlăturat toate sistemele de apărare şi supraveghere şi echipamentul modern pe care le foloseau pentru securitatea bazei”.

Retragerea SUA din baza strategică de la Bagram are efecte negative şi asupra securităţii şi vieţii de zi cu zi a cetăţenilor din jurul bazei şi din satele învecinate. Locuitorii se tem pentru siguranţa lor şi o posibilă sosire a talibanilor în zona lor.„Nu ştim ce să facem după asta, ar trebui să părăsim ţara sau nu? Pentru că nici guvernul nu se află într-o situaţie prea bună”, a declarat un localnic.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite