VIDEO În ce constă starea de război decretată în Ucraina după atacul rusesc din Marea Neagră INFOGRAFIE

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a semnat decretul de instituire a legii marţiale în ţară pe o perioadă de 30 de zile.

UPDATE Parlamentul Ucrainei a aprobat, luni seara, Legea marţială pentru 30 de zile, la frontiera cu Rusia, urmare a incidentului din largul Crimeei.

De asemenea, alegerile prezidenţiale din Ucraina au fost amânate pentru 31 martie 2019.

Legea marţială se aplică pentru 30 de zile începând cu 28 noiembrie. Autorităţile pot restricţiona adunările publice şi pot reglementa asupra mass-media.

Regiunile aflate sub incidenţa legii marţiale sunt: Viniţa, Lugansk (aflată parţial sub ocupaţie separatistă), Doneţk (aflată parţial sub ocupaţie separatistă), Zaporijjea, Mikolaiiv, Odesa, Cernihiv, Sumi, Harkov şi Herson. În Odesa trăiesc peste 100.000 de români.

Aceste teritorii, susţin strategii militari, reprezintă pentru Rusiai, culoarul de invazie rapidă care conectează Peninsula Crimeea de oraşul portuar Rostov-pe-Don. Celălalt culoar este, din 2018, podul uriaş care face legătura între Peninusla Taman şi strâmtoarea Kerci. Tot spun că ruşii au construi specail podul cu o înălţime joasă pentru a bloca tranzitul comercial al cargourilor de dimensiuni mari prin strâmtoare, dar şi navelor de război de mare tonaj  în cazul unui război la scară largă în Marea Azov.

 „Legea marţială nu este o declaraţie de război. O introducem doar pentru consolidarea apărării Ucrainei în contextul intensificării agresiunilor Rusiei. Legea marţială nu înseamnă întreruperea eforturilor de rezolvare a situaţiei din estul ţării prin mijloace diplomatice. I-am informat pe partenerii occidentali despre aceste lucruri", a spus Petro Poroşenko, citat de Interfax.

Severitatea şi scopul legii marţiale vor fi decise de preşedintele Petro Poroşenko. În anul 2015, Parlamentul de la Kiev a aprobat un "Proiect privind starea specială şi legea marţială”. Printre prevederile care ar putea fi impuse figurează restricţii pentru militari şi civili, măsuri speciale de securitate la obiectivele de infrastructură, obligativitatea activităţilor sociale şi reglementări privind comunicaţiile.

Ce prevede Legea Marţială

Agenţia ucraineană Unian a publicat principalele prevederi ale Legii Marţiale:

1. întreprinderile îşi vor schimba modul de funcţionare şi condiţiile de muncă, adapându-le necesităţilor armatei

2. bunurile ministerelor, autorităţilor locale, mediului privat şi ale cetăţenilor vor fi puse la dispoziţia forţelor militare;

3. întărirea securităţii în jurul obiectivelor de interes strategic;

4. impunerea stării de asediu;

5. introducerea unor filtre speciale pe segmentele de frontieră, restricţionarea libertăţii de mişcare a cetăţenilor, strănilor şi apatrizilor, precum şi a traficului;

6. percheziţionarea cetăţenilor, maşinilor, birourilor şi locuinţelor;

7.partidele politice pot fi interzise, precum şi întrunirile publice suspectate de intenţii care constituie o ameninţare la adresa securităţii naţionale, independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei;

8. monitorizarea strictă a activităţii companiilor de telecomunicaţii, a tipografiilor, editurilor, instituţiilor de presă, televiziunilor, reţelelor de Interne, organizaţiilor culturale etc.;

9. recruţilor şi rezerviştilor le va fi interzisă schimbarea locului de reşedinţă fără notificarea în prealabil a organelor militare;

10. entităţile private, precum şi cetăţenii, vor avea obligaţia, în caz de necesitate, să pună la dispoziţia armatei sediile de firme sau locuinţele;

11. elaborarea procedurii de găzduire a populaţiei civile în adăposturi adaptate necesităţilor de securitate, precum şi a tacticilor de evacuare a populaţiei şi bunurilor materiale;

12. introducerea aprovizionării standardizate a populaţiei cu produse alimentare şi de uz medical.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a precizat în Rada de la Kiev că legea marţială va deveni activă doar în cazul unei „agresiuni a trupelor militare ruse pe teritoriul Ucrainei”.
 


Dacă iniţial Poroşenko a cerut Radei Supreme să impună 60 de zile de stare de război, acum este vorba despre 30 de zile. Şeful statului ucrainean şi-a motivat decizia prin faptul că nu vrea ca starea de război să se suprapună cu perioada electorală pentru alegerile prezidenţiale.

Poroşenko a mai declarat că va propune Parlamentului un proiect de lege care prevede organizarea alegerilor prezidenţiale la 31 martie 2019.

În conformitate cu documentul, Marele Stat Major al Armatei ucrainene urma să iniţieze mobilizarea parţială. Starea de război urma să intre în vigoare de luni (26 noiembrie), ora locală 14:00, până în data de 25 ianuarie 2019, aceeaşi oră, deşi aceasta ar putea fi ridicată oricând, după cum explică SNBO. Conform noului document, starea de război va intra în vigoare la 28 noiembrie şi se va încheia la 28 decembrie 2018.

Rada Supremă de la Kiev încă nu a dat un verdict propunerii preşedintelui. Şedinţa a fost blocată fracţiunea parlamentară a Partidului Radical a lui Oleg Leaşko şi Batkivşcina Iuliei Timoşenko. Deputaţii au cerut ca în faţa lor să vină preşedintele Petro Poroşenko şi secretarul Consiliului Suprem de Securitate, Alexandr Turcinov.

Forţele armate ale Ucrainei au fost plasate în stare de alertă, a anunţat serviciul de presă al Ministerului Apărării. 

Acelaşi ordin  a fost dat şi personalului Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), după încidentul din Marea Neagră. Forţele navale ucrainene au anunţat duminică seară că Rusia a deschis focul asupra unui grup de nave ucrainene în Marea Neagră, în urma incidentului fiind răniţi şase marinari ucraineni.  Navele Ucrainei, arestate de armata rusă, încercau să treacă prin strâmtoarea Kerci pentru a ajunge în Marea Azov, unde se afla destinaţia lor finală, portul Mariupol. Incidentul armat a avut loc după ce trecerea convoiului ucrainean a fost blocată iniţial de un petrolier rus plasat sub podul dintre Crimeea şi Rusia din strâmtoarea Kerci.

 Rusia a confirmat arestarea a trei nave militare ucrainene şi utilizarea forţei în strâmtoarea Kerci, dar a precizat că a recurs la măsură pentru a forţa navele ucrainene să se oprească, după ce acestea intraseră ilegal în apele teritoriale ruse. Comandantul Forţelor Navale din Ucraina, amiralul Igor Voroncenko, a declarat că cele trei nave ucrainene, care au fost capturate de Rusia dupa incidentul din strâmtoarea Kerci, au fost urmărite de 10 nave ale Flotei Mării Negre şi FSB, informează agenţia UNIAN.

„Când am ieşit în mare, nu am provocat FSB şi Flota Mării Negre a Rusiei. Imaginaţi-vă, două bărci şi un remorcher care si-a pierdut motorul în urma acroşării au fost urmărite, conform raportului comandanţilor ambarcaţiunilor, de 10 nave de război : două nave ale Flotei Mării Negre a Federaţiei Ruse, două ambarcaţiuni tip navă de patrulare şi şase ambarcatiuni ale FSB”, a menţionat Voroncenko. La rândul sau, şeful statului Major General al Forţelor Armate din Ucraina, Viktor Mujenko, a declarat ca marinarii ucraineni au opus rezistenţă în timpul arestării.

Vedeta blindată dotată cu artilerie „Nikopol” a Marinei ucrainene din Marea Neagră a fost luată la abordaj, personalul a luptat până la utlimul. „În ceea ce priveşte cealaltă vedetă blindată  – ”Berdiansk” – navele ruse au tras în direcţia acesteia, marinarii au fost răniţi. Nu avem informaţii de încredere despre starea lor: ruşii pot minţi”, – a spus Mujenko.  Comandantul navei „Berdiansk” a transmis ruşilor – şi există înregistrarile corespunzătoare  – că nu îndreaptă tunurile în direcţia lor şi că doreşte să iasă în larg”, a mai şeful statului Major General al Forţelor Armate ucrainene. Dar, după cum a menţionat Voroncenko, ca răspuns, nava rusească „Izumrud“ a tras un tir de tun de 30 mm înspre corpul navei ucrainene şi o altă salvă în direcţia marinarilor. Trei persoane au fost rănite, inclusiv comandantul, a declarat Voroncenko, care a ţinut să precizeze că dacă navele ucrainene deschideau foc drept  răspuns, „sincer, nu stiu cum se dezvolta în continuare conflictul”.

Potrivit oficialului militar ucrainean, atacul navelor ruse s-a produs după ora 17.00, după ce navele marinei ucrainene au decis să se întoarcă la Odesa, fiindu-le refuzată trecerea prin strâmtoarea Kerci. „În timpul trecerii navelor din zona de aşteptare spre punctul de desfăşurare permanent, undeva la o distanţă de 13-14 de mile de coasta Crimeei si aproximativ 40 de kilometri sud-est de Kerci, navele care erau escortate de vase de război ale Federaţiei Ruse au fost atacate, blocate, iar împotriva lor s-a folosit armamentul din dotare”, a precizat Mujenko. Între timp, Rusia a redeschis traficului maritim în strâmtoarea Kerci, între Marea Neagră şi Marea Azov, a anunţăt un reprezentant al autorităţilor portuare din regiunea Crimeea. Aleksei Volkov, directorul general al Porturilor Maritime din Crimeea. Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko a cerut Rusiei eliberarea navelor şi marinarilor capturaţi duminică seara. 

nave capturate

Ucrainenii au atacat reprezentanţele diplomatice ale Moscovei

Mai mulţi ucraineni, inclusiv membri ai unor grupări naţionaliste, s-au strâns luni dimineaţă în apropierea Consulatului Rusiei de la Liov şi au dat foc la cauciucuri, în semn de protest faţă de confiscarea de către Rusia a trei nave militare ucrainene în Marea Neagră. Postul 24 TV din Ucraina a relatat că membri ai mai multor grupări naţionaliste participă la manifestaţie.

Un miting similar s-a desfăşurat şi în apropierea Ambasadei Rusiei de la Kiev, unde protestatarii au aruncat cu fumigene în perimetrul reprezentanţei diplomatice, însă încercarea acestora de a incendia cauciucuri a fost oprită de poliţie, informează agenţia de ştiri Tass. Cel puţin un vehicul aparţinând ambasadei a fost incendiat, relatează BBC News. Câteva zeci de tineri s-au adunat în faţa Consulatului Federaţiei Ruse din oraşul ucrainean Harkov. Tinerii au scandat lozinci anti-ruseşti şi au aprins fumigene. Câteva fumigene au fost aruncate pe teritoriul misiunii diplomatice. Imediat, clădirea a fost învăluită de fum,

UE şi NATO îşi exprimă susţinerea faţă de Kiev

Ministerul Român de Exteren a transmis, luni, profunda îngrijorare privind conflictul naval ruso-ucrainean.  "Suntem profund îngrijoraţi de evoluţiile din Marea Azov şi Strâmtoarea Kerci. Agresiunea şi încălcarea legislaţiei internaţionale subminează securitatea întregii regiuni. România susţine pe deplin integritatea şi suveranitatea teritorială a Ucrainei şi dreptul de a-şi folosi apele internaţionale", au transmis reprezentanţii Ministerul Afacerilor Externe (MAE), într-un mesaj postat luni pe Twitter. Situaţia creată de acest incident a fost analizată, ieri, de Consiliul de Securitate al ONU, într-o reuniune de urgenţă, solicitată atât Moscova, cât şi de Kiev.  Uniunea Europeană şi NATO au făcut apel la ”detensionare” în Marea Azov . 

Evenimentele din Marea Azov arată la ce poate duce ”dispreţul faţă de regulile de bază ale cooperării internaţionale”, apreciază Uniunea în comunicatul său, ”Construcţia podului de la Kerci de către Rusia a fost realizată fără consimţământul Ucrainei şi constituie o nouă încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale” a acelei ţări, se mai arată în comunicatul  Uniunii Europene, care reaminteşte că ”nu recunoaşte şi nu va recunoaşte anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia”. NATO a afirmat la rândul său că ”susţine total suveranitatea Ucrainei şi integritatea sa teritorială, inclusiv drepturile sale de navigare în apele sale teritoriale”. ”Facem apel la Rusia să asigure acces fără obstacole în porturile ucrainene din Marea Azov, în conformitate cu legea internaţională”, a mai afirmat o purtătoare de cuvânt a NATO.

infografie incident marea neagra
Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite