Uniunea Europeană: noua tablă de şah. Juncker pune pauză extinderii

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Orice ţară are de ales: fie rămâne în „zona de primire”, supunându-se trendurilor majore şi încercând să supravieţuiască reacţionând, cum şi când poate, la priorităţile altora, fie devine un actor proactiv. Toată lumea ar vrea asta.

Numai că, în primul rând, trebuie să ştii ce priorităţi şi-au stabilit deja marii actori, apoi să şi ai timpul să te ocupi de asta, dacă mai poţi răsufla de bătăliile unei politici interne complet departe de ceea ce se întâmplă important în lume, destructivă pentru că are doar o singură prioritate manifestă, aceea de a controla circuitele puterii, fără perspectiva integrării lor, mai departe, în circuitele importante: circuitele productive ale puterii.

Facem parte din două sisteme majore de putere ale lumii contemporane, Uniunea Europeană şi NATO. Ambele organizaţii se pregătesc pentru o schimbare majoră de paradigmă care ne va implica şi ne va influenţa decisiv devenirea naţională, economica, structurile sociale, politicile de apărare şi securitate. Trebuie să fiţi informaţi asupra a ceea ce cuprinde această dezbatere asupra noii table de şah a puterii în Europa, în prezentarea punctelor de forţă ale acestor noi politici, a priorităţilor care se anunţă acum şi care, din toamnă, vor deveni liniile directoare ale politicilor UE şi NATO.

Iată, spre exemplu, dacă cumva vă interesează în ce lume vom trăi de mâine, punctele esenţiale ale manifestului politic al lui Jean Claude Juncker, propus pentru Preşedinţia Comsiei Europene, un program ce va deveni, după 16 iulie, după votul din Parlamentul European, însăşi agenda europeană pentru anii ce vin.

Iată-le:

1.          Creşterea economică şi piaţa muncii – prioritate absolută pentru noua Comisie Europeană, cu piaţa unică numerică pentru consumatori şi companii ca element-cheie al dezvoltării, ceea ce presupune spargerea barierelor naţionale în domeniul reglementării în domeniul telecomunicaţiilor, drepturilor de autor şi protecţiei de date precum şi în gestionarea spaţiului comun al undelor radio şi a dreptului concurenţei.

2.          Uniunea Europeană a Energiei – reorganizarea politicii europene prin punerea în comun a resurselor, combinarea infrastructurilor şi negocierea cu o voce unică în domeniu...dacă, politic sau economic, preţul energiei importate din est devine prea ridicat, Europa trebuie să fie în stare să aibă acces foarte rapid la alte surse de aprovizionare.  Asta presupune o mai mare prezenţă a sectorului energiilor neconvenţionale şi cu un acces pe termen mediu la un preţ abordabil pentru energie...Context în care obiectivul este ca UE să ocupe primul loc în lume în domeniul energiilor neconvenţionale.

3.          Comisia va negocia un acord comercial rezonabil şi echilibrat cu SUA. Este anacronic ca în sec. XXI europenii şi americanii să continue impunerea reciprocă de taxe vamale care ar trebui suprimate rapid şi integral. Se va lucra la recunoaşterea reciprocă a normelor sau la crearea unor norme specifice transatlantice. Fără a sacrifica normele europene de securitate, de sănătate, normele sociale sau cele privind protecţia datelor.

4.          Reforma Uniunii Monetare, păstrând dimensiunea socială europeană. Cu trei măsuri în consecinţă: a. reechilibrarea relaţiei între politicieni şi Banca Centrală Europeană..care nu vrea şi nu poate guverna singură zona Euro. Ea trebuie să fie condusă de Comisie şi de Eurogroup; b. reechilibrarea modului în care se oferă sprijin pentru stabilitatea ţărilor din zona euro aflate în dificultate financiară ...propunerea fiind ca, pe viitor, orice sprijin sau program de reformă să fie evaluate în termen de viabilitate financiară şi de impact social, dezbătute public. Principiul economiei sociale de piaţă nu este compatibil, pe timp de criză, cu faptul că speculatorii devin şi mai bogaţi, iar pensionarii nu mai ştiu cum să facă faţă nevoilor cotidiene. În acest sens, constituirea unei rezerve financiere a zonei Euro ar putea să fie cheia unui mecanism de amortizare în caz de nevoie: c.  întărirea reprezentării externe a zonei euro – adoptarea de către ţările zonei euro, cu majoritate calificată, a propunerii existente deja în Tratat de a avea o reprezentanţă a zonei euro la FMI.

5.          Implementarea cât mai rapidă a sistemului comun european de azil, dezvoltarea unei politici comune la nivel european în ceea ce priveşte imigraţia, întărirea capacităţilor operaţionale ales agenţiei FRONTEX şi consolidarea graniţelor securizate pentru împiedicarea unui aflux necontrolat de imigranţi ilegali. În afară de aceasta, se va încerca eliminarea barierelor administrative care îngreunează încă sistemul cărţii albastre” apărut în 2012 (sistem acceptat în toate ţările UE cu excepţia Marii Britanii, Irlandei şi Danemarcei şi care permite persoanelor cu competenţe deosebite să muncească oriunde pe teritoriul UE, n.n.).

6.          În domeniul afacerilor externe, va exista o pauză în procesul de extindere. Vor continua negocierile în curs cu ţările din Balcani dar, în următorii cinci ani, nu va exista o nouă etapă a extinderii, Turcia fiind încă foarte departe de aderarea la UE. Va urma o perioadă de întărire accentuată a cooperării în domeniul industriei de apărare, cooperare structurată permanentă în domeniul politicii de apărare şi securitate. În sfârşit, Înaltul Reprezentant al UE pentru politica externă şi securitate trebuie să acţioneze ca un adevărat ministru de externe al UE  lucrând în strânsă cooperare cu comisarii europeni pentru comerţ, dezvoltare, ajutor umanitar şi politică de vecinătate

Sunt anunţate aici schimbări de perspectivă foarte importante care merg, toate, în sensul unei consolidări a spaţiilor comune europene, legislaţiilor lor eferente şi, mai ales, a implementării lor cât mai rapide într-un mod coerent şi unitar. Pe fundal, aceasta este modificare esenţială pentrun următorii cinci ani: se va trece la aplicarea a ceea ce acum există ca legislaţie comună . Dar bruiat sau chiar împiedicat de dublarea (cîteodată importantă) produsă de legislaţiile naţionale adesea extrem de diferite şi, în consecinţă, posibil contradictorii.

Începutul unui proces real de federalizare? Nu, suntem încă foarte departe de acest moment. Este, însă, în orice caz, o dorinţă reală de eficientiza mecanismele operaţionale la nivelul UE, în condiţiile în care Europa anunţă că se va concentra în următoarea perioadă asupra întăririi pieţei sale interne de putere, lăsând deocamdată foarte departe perspectivele de avea un nou proces de extindere, transmiţând astfel un mesaj clar celor trei state care au semnat recent Acordurile de Asociere.

Oricum, este limpede că Juncker încearcă să transmită mesajul unei Comisii Europene puternice, caz în care devine şi mai interesant locul pe care-l va ocupa comisarul român. Pentru Dacian Cioloş, cel pe care România a decis să-l sprijine în continuare, poate exista portofoliul agriculturii în care a performat până acum într-un mod absolut indubitatbil. Rămâne însă de văzut dacă această performanţă i-ar putea aduce şi mai mult – ceea ce se discută acum la Bruxelles – adică unul dintre posturile de vicepreşedinţi – viitorii “super-comisari” care vor coordona mai multe portofolii reunite în jurul uneia dintre priorităţile-cheie ale Comisiei, aşa cum va fi cazul pentru Înaltul reprezentant.

Unde vom fi în aceste jocuri? Acolo unde putem, ştim şi vrem să fim. Nimeni nu oferă, toată lumea negociază. Ce anume? Simplu: puterea, influenţa şi  beneficiile puterii pentru următorii cinci ani. Ca şi alianţele implicite – chiar dacă aparent puţin vizibile – în clubul acesta de putere. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite