Turcia, în ofensivă în Balcani

Turcia, în ofensivă în Balcani

Preşedintele turc Recept Erdogan, într-o moschee din Tirana

Nereuşind să devină membre ale Uniunii Europene, multe ţări balcanice devastate de războaie, corupţie, lipsa democraţiei şi o economie slabă sunt forţate să caute aliaţi în altă parte. Oferta este foarte diversă: Turcia, Rusia, China, SUA, NATO şi statele islamice. Balcanii sunt interesaţi de investiţii şi susţinere diplomatică. Toate celelalte ţări par interesate în dominaţie geostrategică pe termen lung şi influenţă.

„Inspirat de Imperiul Otoman, Erdogan încearcă să consolideze influenţa Turciei în Balcanii de Vest“ scri Der Spiegel. „Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Albania, Bosnia şi Herţegovina şi Kosovo s-au aflat mult timp sub stăpânire otomană, aşa cum se poate observa în vestigiile arhitectonice din regiune. Ankara vede însă şi alte puncte de legătură istorică şi religioasă cu aceste şase ţări“, spune Dusan Reljic, specialist în probleme legate de Balcani al Fundaţiei germane de Ştiinţă şi Politică: „În Turcia se crede că datorită istoriei există o afinitate etnică şi religioasă cu unele grupuri de populaţii din Balcani şi îi consideră pe musulmanii de acolo fraţi întru credinţă". Dar adevărul este că există mari diferenţe între musulmanii din Turcia şi cei din ţările balcanice.
 
„Turcia va continua să susţină angajamentul Bosniei şi Herţegovinei faţă de Europa”, a afirmat Cevdet Yilmaz, vicepreşedinte al formaţiunii AKP, în timpul unei vizite efectuate luna trecută la Sarajevo. Aceasta a fost prima dată când un oficial turc nu a menţionat NATO, alături de UE. Schimbarea evidentă din politica externă a Turciei este exact în aceeaşi linie cu interesele Rusiei: distanţarea de UE, NATO şi SUA, precum ostilitatea comună faţă de Occident.
 
În termeni economici, companiile turce au investit până acum peste 3 miliarde de dolari în Bosnia şi Herţegovina, Serbia, Kosovo, Albania, Muntenegru şi Macedonia de nord. În ceea ce priveşte relaţiile diplomatice, Turcia va folosi toate beneficiile moştenirii comuniste. Cât de departe va ajunge servilismul faţă de foştii invadatori?
 
Acesta va ajunge atât de departe încât liderii balcanici, înclinaţi spre glorificarea dictatorilor, vor încălca deciziile instanţelor care protejează cetăţenii turci, majoritatea dintre ei căutând azil după puciul eşuat din 2016. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a solicitat în mod repetat extrădarea persoanelor catalogate drept gulenişti.
 
„Turcia are anumite cerinţe şi această problemă nu a fost adusă în discuţie de această dată, acest lucru a fost discutat când am fost la Ankara”, a confirmat în luna iulie Milorad Dodik, şeful preşedinţiei Bosniei, după ce Erdogana vizitat Sarajevo. Două luni mai târziu, autorităţile din Bosnia au anulat permisele de şedere pentru un grup de turci. Şi Kosovo şi Serbia au făcut acelaşi lucru, fără să existe vreun proces legat de extrădare.
 
Potrivit politologului albanez Henri Hide, Albania joacă un rol cheie în „politica externă neo-otomană a Turciei". Cu ocazia unei cumpărări masive de şcoli în ţară de către fundaţii turceşti, o şcoală privată din Albania a ieşit cu un comunicat de presă în care a descris acest comportament al Ankarei drept "agresiune culturală".

Participarea turcă la diverse proiecte culturale şi religioase este de asemenea în creştere, una dintre ele fiind cea mai mare moschee din Balcani, care va fi construită în centrul Tiranei, finanţată în întregime de Dianet - Direcţia Turcă a Cultelor.

Prezenţa Turciei în educaţie este vizibilă şi nu este de dată recentă. În 2018, Fundaţia Maarif, deţinută de statul turc, a cumpărat Universitatea New York din Tirana şi şcolile fiice, precum şi grădiniţa acesteia. Acolo sunt instruiţi peste 1.000 de copii şi tineri. Ceremonia de absolvire din acest an la universitate a inclus un mesaj special din partea preşedintelui Erdogan. Anul acesta, Fundaţia a deschis o şcoală în oraşul Elbasan şi o grădiniţă uriaşă în Tirana, cu o suprafaţă totală de 2.000 de metri pătraţi.
 
În ultimii ani, Turcia a încercat tot mai mult să-şi consolideze prezenţa economică, politică şi religioasă în Balcanii de Vest. În Albania, a investit în companii aeriene, companii de telecomunicaţii, proiecte de infrastructură şi bănci. Cea mai veche universitate privată a ţării este în mâini turceşti, în timp ce Edi Rama îl vede pe Tayyip Erdogan drept un „prieten apropiat”.

Similară este şi "infiltrarea" Turciei în Kosovo, unde aeroportul din Pristina se află în mâinile unei companii controlate de partidul lui Erdogan, la fel ca şi reţeaua de alimentare cu curent electric a ţării. Şi la Skopje aeroportul este administrat de o companie turcească, iar Ankara cultivă relaţii strânse cu Bosnia şi Herţegovina, subvenţionând călătoriile din această ţară spre Turcia.

În centre culturale se predau cursuri de limbă turcă şi, pe lângă toate acestea, Turcia a investit atât în bănci, cât şi în proiecte de infrastructură, încercând în acelaşi timp să consolideze relaţiile religioase, de ex. prin instruirea imamilor. În Serbia, pe care Erdogan a vizitat-o din nou luna trecută, însoţit de 200 de oameni de afaceri, Turcia îşi afişează prezenţa în sectorul energetic, inclusiv prin construirea unei conducte de gaz care leagă cele două ţări.
 
În acelaşi timp, Turcia se ocupă de repararea şi reconstruirea moscheilor în toată regiunea şi îşi duce politica externă inclusiv prin export de seriale despre poveşti de dragoste din Imperiul Otoman.
SUA au recunoscut un nivel ridicat al ameninţărilor turce şi ruse în regiune.
 
SUA vor să-şi reia rolul de prim jucător în zonă

 Analiştii spun că Erdogan supraevaluează fascinaţia pe care o exercită în Balcani", comentează revista germană, redând părerea unor specialişti conform căreia în timp ce Turcia se prezintă drept o ţară aliată crezând că se bucură de o mare apreciere în Balcani, ţările din regiune o abordează ca pe un aliat util pentru a-şi promova interese pe termen scurt faţă de statele occidentale. Potrivit lui Florian Bieber, directorul Centrului de Studii pentru Europa de Sud-Est al Universităţii Karl Franzens din Graz, Austria, citat de publicaţia germană, acest lucru a fost făcut în ultimul timp atât de Kosovo, cât şi de Albania pentru a exercita presiuni asupra UE. Bieber consideră că Balcanii de Vest nu se vor reorienta spre Turcia, chiar dacă întârzierea procesului de aderare la UE a provocat dezamăgire în principal în ţările în care populaţia musulmană este predominantă.
 
În ultimele două luni, Washingtonul l-a numit pe diplomatul Matthew Palmer în funcţia de nou reprezentant special al SUA în Balcanii de Vest şi pe cel mai important reprezentant diplomatic american în Germania, Richard Grenell, ca nou trimis special pentru discuţii cu privind Serbia-Kosovo, cu scopul de a restabili rolul Casei Albe, ca principalul jucător strategic din regiune.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: