Chiar este absolut excepţional momentul, atât în sine, cât şi prin implicaţiile sale care merg mult dincolo de relaţia bilaterală şi pot pune în dificultate partenerul american, liantul comun în materie de ambiţii de actor regional de politică de securitate ale Poloniei şi, implicit, colegilor săi din Grupul de la Vişegrad (G4). Iată succesiunea evenimentelor caracterizate de colegul polonez care m-a sunat de la Varşovia drept „un fulger enorm pe un cer senin“.

Polonia, până în acest moment, până la acest scandal, era pe cai mari pe cele două relaţii pe care le caracteriza drept fundamentale, de altfel pe drept cuvânt. Pe de o parte, răspunsese impecabil solicitării americane de a găzdui o conferinţă internaţională la nivel ministerial pentru a discuta modul în care se va dezvolta pe viitor o viitoare acţiune unitară SUA+câteva state din Golf în ce priveşte Iranul şi, totodată, pentru a testa reacţiile arabe privind la planul american de pace prin adoptarea soluţiei celor două state. israelian şi palestinian, în varianta Administraţiei Trump. Pe de altă parte, la Varşovia se discutaseră şi ultimele detalii ale viitorului Summit Europa-Israel, cel între Grupul Vişegrad şi Israel. Cu posibilitatea, evident, de a se ajunge la un comunicat comun despre care diverse surse vorbeau deja de câteva zile ca despre prima mare afirmare internaţională a unei noi politici de securitate a ţărilor din G4 posibil de a fi implicate în aplicarea tratatului de pace american.

Acesta era cerul senin.

Numai că norii negri au început să se adune în timpul conferinţei de la Varşovia, când, joi, premierul Netanayahu, în timpul vizitei sale la Muzeul Holocaustului, s-a referit în termeni negativi la legea poloneză care penalizează orice declaraţie conform căreia Polonia (ca stat sau naţiune) a colaborat cu naziştii în operaţiunile vizând uciderea evreilor în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. „Polonezii au colaborat cu germanii“ – a afirmat premierul israelian, reamintire a unor evenimente cumplite care au dus la exterminarea comunităţii evreieşti din Varşovia (cea mai mare din lume înainte de război): din cele 3 milioane de evrei care trăiau în Polonia, foarte puţini au supravieţuit Holocaustului şi, actualmente, conform datelor oficiale, în Polonia mai există mai puţin de 10.000 de evrei.

Furtuna devastatoare a început după remarcile făcute de Israel Katz, numit duminică ministru ad-interim de Externe al Israelului, care a spus că polonezii „au supt antisemitismul odată cu laptele matern“.

O declaraţie care a stârnit o nervozitate extremă în Polonia, mai ales că ministrul Katz a spus că remarca sa „reprezintă ceea ce a spus Itzak Shamir despre cei care i-au ucis tatăl: polonezii au supt antisemitismul odată cu laptele matern. Şi nimeni nu ne spune nouă cum să cinstim pe cei decedaţi... Sunt fiul unui supravieţuitor al Holocaustului, nu vom uita şi nu vom ierta niciodată şi au fost mulţi polonezi care au colaborat cu naziştii“.

Mai mult chiar, Yair Lapid, liderul partidului Yaesh Atid, îi mustra public pe Netanayahu spunând, cum relata The Jerusalem Post, că „ar fi trebuit să-i spună prim-ministrului polonez: Anulează-ţi acum biletul de avion deoarece noi nu necinstim memoria Holocaustului şi nici nu facem negocieri pe acestă temă deoarece avem mânie şi onoare naţională şi onorăm memoria celor care au pierit“.

Se pare că Netanayahu, furat de patos electoral, ar fi folosit sintagma „naţiunea poloneză“ vorbind despre colaborarea cu forţele naziste şi asta ar fi raţiunea reacţiei imediate a prim-ministrului polonez Mateusz Morawiecki, care a replicat că este vorba despre declaraţii „rasiste şi inacceptabile... ceva care nu poate fi lăsat fără răspuns“.

Cert este rezultatul care pune o problemă în relaţia bilaterală, dar şi, practic, anulează prima manifestare externă a Grupului de la Vişegrad tocmai acum, când evenimentul ar fi fost foarte uşor de folosit atât de premierul Netanayahu, aflat în campanie electorală, cât şi de partidele populiste din G4, aflate şi ele înainte de europarlamentare. Sigur că, pentru a mai încerca să salveze ceva la nivel de aparenţe, liderii politici din Ungaria, Cehia şi Slovacia merg totuşi în Israel. dar pentru „contacte bilaterale“.

Problema însă are şi o relevanţă superioară, fiind acum parte a ceea ce este discuţia pe plan european şi mondial privind ridicarea sentimentelor antisemite, odată cu recrudescenţa unor mişcări şi partide politice ale căror ideologie vine din pura tradiţie a fascismului şi nazismului. Aici este mare dezbatere care s-a deschis deja şi care, aşa cum veţi vedea, va creşte în intensitate în această perioadă în care toată lumea îşi face campanie înainte de europarlamentare. Şi atunci, asemenea argumente vor fi reluate, stârnind răni vechi şi amintiri foarte dureroase, care mai pot face şi azi foarte mult rău.