Provocările turului doi al alegerilor regionale din Franţa. Participarea la vot, crucială
0
Francezii sunt chemaţi la urne, duminică, în cadrul turului doi al alegerilor regionale. Participarea la vot va fi crucială după un absenteism record în primul tur care a favorizat Partidul Socialist şi formaţiunile de dreapta. Partidul lui Emmanuel Macron speră să câştige prima regiune din istoria sa, înainte de scrutinul prezidenţial de anul viiotor.
Analiştii prezic doar o uşoară creştere a prezenţei la urne în turul doi. „Mi-e greu să văd o mobilizare care ar schimba echilibrul de putere stabilit în prima rundă, chiar dacă de multe ori există o participare puţin mai mare în runda a doua decât în prima, aşa cum a fost cazul în 2015”, explică pentru AFP Romain Pasquier, director de cercetare la CNRS.
Primul tur, desfăţurat duminica trecută, fusese marcat de un absenteism record – peste 66% din electorat. La turul doi de astăzi, preşedinţii în exerciţiu care se reprezintă pentru un nou mandat, sunt în poziţie de forţă. Reuniunea Naţională, fostul Front naţional, partid extremist de dreapta, a realizat scoruri mai slabe decât preziceau sondajele cu excepţia regiunii sudice a Franţei unde mişcarea lui Marine Le Pen ar putea cuceri duminică prima preşedinţie de regiune.
PACA – Provence-Alpes-Côte-d’Azur – este singura regiune din Franţa în care Reuniunea Naţională a ieşit în frunte după primul tur al regionalelor. În 2015, la precedentul scrutin, Frontul Naţional de atunci conducea în 6 regiuni după prima rundă electorală. Reculul înregistrat acum de partidul extremist de dreapta a constrâns-o pe Marine Le Pen să lanseze un apel disperat electoratului de extremă dreapta, cel care s-a prezentat cel mai puţin la urne duminica trecută.
În PACA va avea loc duminică singurul duel, în speţă Reuniunea Naţională contra unei liste conduse de actualul preşedinte de regiune, republicanul Renaud Muselier. În cazul în care acesta este învins de fostul lui coleg de partid Thierry Mariani, liderul extremiştilor de dreapta locali, partidul lui Marine Le Pen nu doar că ar înregistra o premieră istorică dar îi va permite şi liderei mişcării să se poziţioneze într-o dinamică pozitivă în persepctiva prezidenţialelor de anul viitor.
Dealtfel, aceste regionale, pe lângă faptul că i-au pus în poziţie favorabilă pe mai toţi preşedinţii care se reprezintă pentru un nou mandat, sunt marcate şi de mize naţionale. Nu doar Le Pen are prezidenţialele în vizor ci şi republicanii Xavier Bertrand, Laurent Wauquiez şi Valérie Pécresse, toţi trei candidaţi la propria lor succesiune, duminică 27 iunie.
Dacă preşedinţii în exerciţiu pleacă aşadar în poziţii favorabilă – fie de dreapta, fie de stânga - nu doar Reuniunea naţională a fost dezamăgită de primul tur. LREM, partidul prezidenţial, a ieşit şi el oarecum mototolit după rezultatele de duminica trecută. In cauză, de această dată, lipsa de relee locale, teritoriale. Intr-adevăr, mişcarea lui Emmanuel Macron nu exista acum 6 ani, la precedentele alegeri regionale.
O altă particularitate a turul doi de duminica ce vine este dispersarea, fărâmiţarea peisajului politic. 59 de liste sunt în cursă, un record. Acum 6 ani nu erau decât 46 la turul doi, notează RFI. În Franţa metropolitană nu va avea loc decât un singur duel. In trei alte regiuni concurează trei liste iar în 8 regiuni franceze sunt pe linia de plecare duminică 4 liste diferite. Pentru prima dată de când s-a introdus scrutinul proporţional în două tururi, în 2004, există două regiuni în care vor concura câte 5 liste diferite.
„Le Monde“ scrie că aceste configuraţii multiple se datorează mai multor factori. In primul rând, uniunea stângii cu ecologiştii nu s-a făcut peste tot. A doua explicaţie este prezenţa Reuniunii Naţionale în turul doi peste tot cu excepţia insulei Corsica. In schimb, LREM nu se mai prezintă duminică decât în 8 regiuni dintr-un total de 13 şi nu poate spera la nicio victorie. Lipsa de aliaţi potenţiali pentru turul doi explică acest eşec, această absenţă remarcabilă şi remarcată a partidului prezidenţial.
Se încarcă comentariile...
