Germania post-Merkel are nevoie de o schimbare radicală de direcţie în privinţa UE, arată un studiu. „Este momentul ca Berlinul să se declare în favoarea cuiva”

Germania post-Merkel are nevoie de o schimbare radicală de direcţie în privinţa UE, arată un studiu. „Este momentul ca Berlinul să se declare în favoarea cuiva”

Angela Merkel Emmanuel Macron Vladimir Putin FOTO EPA-EFE

Abordarea neutră bazată pe consens a cancelarului german Angela Merkel s-a bucurat de susţinere vreme de 15 ani dar devine una nesustenabilă într-o Europă lovită de criză, astfel că Berlinul trebuie să-şi modifice radical direcţia, arată un studiu realizat la nivelul a 12 state membre UE, scrie The Guardian.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Angela Merkel a ajuns să reprezinte o Germanie puternică şi stabilă, poziţionându-se ca ancora Europei timp de peste un deceniu de crize. Dar Merkelismul nu mai este sustenabil. Dacă Merkel a reuşit să gestioneze cu abilitate statu-quo-ul pe continent, provocările cu care se confruntă acum Europa- pandemia – schimbările climatice, competiţia geopolitică – necesită soluţii radicale nu schimbări cosmetice. UE are nevoie de o Germania vizionară ”, spune Piotr Buras, co-autorul raportului realizat de Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR).
 
Rezultatele studiului bazate pe un sondaj efectuat în 12 ţări-membre arată o susţinere ”puternică şi susţinută„ pentru leadership-ul Germaniei în cadrul blocului comunitar ca şi o aprobare durabilă pentru cancelarul german înainte ca acesta să plece din funcţie luna aceasta.
 
O majoritate largă de respondenţi(41%) ar prefera-o pe Merkel lui Macron dacă cei doi ar concura pentru preşedinţia UE. Merkel este favorita a peste 50% din respondenţii din Olanda (58%), Spania (57%) şi Portugalia (52%).
 
Locuitorii din 12 state-membre UE şi-au exprimat în încrederea în leadership-ul german în privinţa apărării intereselor europene chiar şi în domeniul economic unde ţara e criticată pentru linia ei dură şi accentul pe austeritate.
 
 De altfel politicile economice şi financiare este zona unde europenii acordă Germaniei cea mai înaltă încredere, şi anume 36%, urmată de chestiunile drepturilor omului (35%) şi apărare şi securitate (27%).
49% dintre maghiari şi 23% dintre polonezi au răspuns că ar fi mulţumiţi ca Germania să fie la cârma luptei pentru democraţie şi drepturile omului.
 
Ţări cu viziuni extrem de diferite precum Spania (45%) şi Ungaria (50%) susţin calitatea de lider economic a Germaniei. Chiar dacă Italia a exprimat un procent de favorabilitate de doar 24%, italienii au fost dintre cei care s-au arătat cel mai puternic în acord cu această afirmaţie a studiului.
 
O mare parte dintre cei chestionaţi s-au arătat de acord că Merkel a contribuit la diminuarea stărilor conflictuale – cel mai mult în Spania (33%), Olanda (30%) şi Portugalia (28%).
 
Cu toate acestea, în ce priveşte potenţialul de lider geopolitic, Germania a obţinut scoruri mici. Doar 25% dintre respondenţi sunt de părere că Germania ar trebui să aibă sarcina gestionării relaţiilor dintre UE şi SUA.  Susţinerea a scăzut şi mai mult în ce priveşte relaţiile cu Rusia (20%) şi China (17%).
 
Raportul a scos la iveală o neconcordanţă între modul cum privesc europenii rolul Germaniei şi cum  îşi văd germanii înşişi propriul rol. Germanii nu cred că Germania ar trebui sau ar putea să aibă o implicare mai puternică în cadrul UE.
 
 
Doar în ce priveşte drepturile omului şi democraţia europenii şi nemţii s-au apropiat mai mult – 38% dintre germani cred că ţara lor poate avea un rol fruntaş în cadrul UE în această arie. Pe de altă parte, unul din cinci germani s-a arătat sceptic că Germania poate fi lider în oricare din domeniile indicate (probleme economice / financiare; democraţie şi drepturile omului; apărare şi securitate; gestionarea relaţiilor SUA/Rusia/China).
 
Germanii s-au arătat pesimişti cu privire la viitorul post-Merkel, o majoritate de 52% fiind de părere că „epoca sa de aur” s-a dus. Respondenţii din cele 12 ţări membre UE au fost de acord în proporţie de 34%.
Autorii chestionarului au conchis că Germania trebuie să-şi regândească radical politicile cu privire la UE astfel încăt să meargă mai departe de merkelism şi să confrunte mai deschis state membre precum Ungaria şi Polonia care sunt acuzate că nu aderă la valorile blocului comunitar.
 
Totodată, Germania trebuie să facă schimbări şi la nivelul politicii externe şi anume prin folosirea influenţei economice şi politice ca să apere interesele şi principiile europene, de pildă colaborând strâns cu administraţia Biden în privinţa unei abordări transatlantice a Chinei.
 
Opinia publică germană ar fi însă un obstacol în calea acestor recomandări, arată co-autorul studiului Jana Puglierin, subliniind că „o provocare-cheie, indiferent cine iese învingător în alegeri săptămâna viitoare, va fi chiar convingerea germanilor că se impune o transformare substanţială a relaţiei cu UE”.
 
„Abordarea de a pune coeziunea UE deasupra a toate, care a definit buna parte a agendei politice cu privire la UE  a erei Merkel, s-ar putea dovedi o cale tentantă pentru succesorul acesteia. Totuşi, în faţa crizelor internaţionale şi preocupărilor interne cu privire la rolul Germaniei în cadrul UE, acelaşi tip de abordare nu se va mai putea susţine”.
 
Aşadar, pentru a putea şă-şi păstreze rolul de motor al politicii UE, explică Puglierin, va trebui să „se ocupe de chestiunile importante pentru cetăţenii europeni şi să propună partenerilor europeni idei bine formate despre cum poate UE să fie competitivă într-o lume divizată şi zguduită de crize.”.
 
Succesorul lui Merkel va acea sarcina să „vândă importanţa leadership-ului german în cadrul blocului cetăţenilor săi. Nu mai pot rămâne neutri sau să se limiteze la statu-quo. Este momentul ca Berlinul să ia partea cuiva”.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările