Finlanda a solicitat în mod oficial aderarea la NATO VIDEO

Finlanda a solicitat în mod oficial aderarea la NATO VIDEO

FOTO Gerry Images (Arhivă)

Finlanda a anunţat în mod oficial că doreşte să se alăture Alianţei Atlanticului de Nord. Anunţul a fost în cadrul unei conferinţe de presă susţinută duminică de preşedintele şi premierul de la Helsinki.

Ştiri pe aceeaşi temă

Preşedintele Sauli Niinistö alături de prim-ministrul Sanna Marin şi miniştrii seniori ai cabinetului Finlandei s-au întrunit duminică pentru a lua o hotărâre oficială cu privire la înaintarea unei solicitări de aderare la NATO. 
 
Finlanda împarte cu Rusia o frontieră de 1.300 kilometri. Ţara şi-a amplificat treptat cooperarea cu Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord în calitate de partener după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în anul 2014. 
 
Dar, până la declanşarea războiului din Ucraina, ţara nordică a fost reţinută cu privire la alăturare pentru a păstra relaţii de prietenie cu Rusia. 
 
Prim-ministrul finlandez Sanna Marin a declarat că speră că Parlamentul Finlandei va aproba în următoarele zile hotărârea de a aplica pentru alăturarea la NATO, iar aceasta se va baza pe un mandat puternic. 
 
„În Finlanda avem încă procesul parlamentar în faţa noastră, dar am încredere că Parlamentul va dezbate această decizie istorică cu hotărâre şi responsabilitate”, a declarat premierul Finlandei Sanna Marin, citat de BBC
 
De asemenea, prim-ministrul a mai adăugat că atât ea, cât şi preşedintele Finlandei au fost în contact strâns cu ţările membre NATO. 
 
Preşedintele Finlandei, Sauli Niinistö i-a comunicat telefonic preşedintelui Vladimir Putin despre planurile ţării sale de a adera la NATO, a transmis agenţia de presă Interfax, sambătă, menţionată de Bloomberg, scrie Reuters. 
 

Răspunsul lui Vladimir Putin: „O greşeală” 

Preşedintele Vladimir Putin i-a comunicat sâmbătă omologului său Sauli Niinistö că ar fi o greşeală ca Helsinki să renunţe la statutul de neutralitate şi să adere la NATO, a declarat Kremlinul, citat de Reuters. 
 
De asemenea, Vladimir Putin a mai adăugat că nu există niciun fel de ameninţare la adresa securităţii Finlandei, spunând că o posibilă schimbare a politicii sale externe ar putea avea un impact negativ asupra relaţiilor bilaterale. 
 
„Vladimir Putin a subliniat că abandonarea tradiţiei privind politica militară de neutralitate ar fi o greşeală, devreme ce nu există nicio ameninţare la adresa securităţii Finlandei. O astfel de shimbare în politica externă a ţării ar putea avea un impact negativ asupra relaţiilor ruso-finlandeze”, a comunicat Kremlinul citat de Reuters. 
 
Rusia a considerat convorbirea telefonică dintre cei doi preşedinţi drept „un schimb sincer de puncte de vedere”, ceea ce, în termeni diplomatici, reprezintă un eufemism pentru ”convorbire dificilă”. 
 
Moscova a catalogat convorbirea telefonică dintre cei doi preşedinţi drept ”un schimb sincer de puncte de vedere”, în termeni diplomatici, reprezintă un eufemism pentru ”convorbire dificilă”. 
 

Ce ar putea însemna pentru Finlanda şi Suedia aderarea la NATO 

Fostul premier suedez Carl Bildt a declarat că nu vede să se clădească noi baze militare mari în niciuna dintre ţări, dacă ar decide să se alăture alianţei. El a mai adăugat că aderarea la alianţă ar însemna probabil mai multă pregătire şi planificare militară comună între Finlanda, Suedia şi cei 30 de membri actuali ai NATO. Trupele suedeze şi finlandeze ar putea coopera şi la alte operaţiuni NATO de pe tot globul, precum cele din statele baltice, unde mai multe baze au trupe multinaţionale. 
 
„Vor fi pregătiri pentru situaţii neprevăzute, ca parte a descurajării oricăror aventuri la care s-ar putea gândi ruşii”, a declarat Bildt. „Schimbarea reală va fi destul de limitată”. 
 
Finlanda realizează deja ţinta NATO de cheltuieli pentru apărare de 2% din PIB, în timp ce Suedia este pe cale de a îndeplini. 
 
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a afirmat că atât Finlanda cât şi Suedia ar fi primite „cu braţele deschise” dacă vor adera şi că procesul va fi rapid, deşi aprobarea oficială de către toţi membrii alianţei ar putea dura câteva luni. 
 
Din punct de vedere militare, alăturarea trupelor armate ale Finlandei şi Suediei ar constitui un îndemn major pentru activele NATO în nordul Europei, completând o gaură în apărarea alianţei prin dublarea lungimii graniţei cu Rusia şi îmbunătăţirea securităţii şi stabilităţii în regiunea baltică. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările