Jurnalistul de război, Radu Dobriţoiu, realizatorul emisiunii "Euroatlantica", a ales drept subiect de dezbatere, tema la ordinea zilei: Ucraina între NATO şi Rusia.

Inserez stenograma care redă şi aspecte de ultimă oră, ale conduitei Moscovei în raport cu ceea ce indica, până la debutul acestui an, sintagma: partenerii occidentali. 

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (16 octombrie, ora 21:05) - Realizator: Radu Dobriţoiu.

Realizator: Euroatlantica se îndreaptă în această seară spre Ucraina, subiect sensibil, care domină în continuare actualitatea internaţională. Preşedintele Vladimir Putin a ordonat retragerea în cazărmi a unităţilor militare trimise în timpul verii să efectueze manevre în regiunea Rostov situată în vecinătatea provinciilor separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk. Potrivit Kremlinului, acest ordin vizează 17.600 de soldaţi. Conform unor surse oficiale de la Moscova, citate de cotidianul "Kommersant", decizia de retragere a acestor trupe este motivată politic şi răspunde interesului Kremlinului de a pregăti terenul pentru întâlnirea Putin-Poroşenko promovată, programată pentru mâine, la Milano. Voi vorbi despre cele mai noi evoluţii în dosarul Ucraina cu colonelul în rezervă Ion Petrescu, doctor în ştiinţe militare, cu ajutorul corespondenţelor transmise pentru Euroatlantica din Washington, Moscova şi Bruxelles. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de RRA pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica" în următoarele 24 de minute. Bună seara, domnule colonel Ion Petrescu, bine aţi revenit în studioul RRA.

Ion Petrescu: Am onoarea să vă salut şi să vă felicit pentru promptitudinea cu care ţineţi cont de pulsul fierbinte al statului vecin.

Realizator: Rusia pare să fi făcut un pas înapoi, să fi crezut Moscova în lacrimile Ucrainei?

Ion Petrescu: Înainte de a veni la emisiunea dvs am avut o convorbire telefonică cu ambasada Ucrainei, la solicitarea lor, este o deschidere la nivelul ambasadorului Ucrainei ca săptămâna viitoare să explice redacţiilor interesate ce s-a discutat la ceea ce aţi anunţat dvs.

Realizator: La Milano mâine.

Ion Petrescu: Da, unde vor fi două discuţii: una la micul dejun şi una între patru ochi pe parcursul programului între cei doi şefi de stat, ucrainean şi rus. Există şi o veste bună, pentru că emisiunea dvs se numeşte "Euroatlantica", este vorba despre sondajul de opinie publicat chiar astăzi la Kiev privind opţiunile cetăţenilor ucraineni vizavi de NATO. Pentru prima dată avem 43,6% dintre repondenţi care vor ca Ucraina să fie în NATO, asta înseamnă o creştere cu 13% faţă de situaţia repondenţilor din primăvară, scăderea la 22,2% a celor care vor ca Ucraina să rămână neutră şi o scădere dramatică, la 14,8% a ucrainenilor, îndeosebi din partea răsăriteană, care ar prefera menţinerea unui parteneriat militar cu Rusia. Este o transformare. Sondajul respectiv are o eroare de 2,2%, dar arată clar că populaţia ucraineană vrea pace şi vrea să fie într-o zonă de securitate care nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Este vorba despre spaţiul euroatlantic.

Realizator: Cu siguranţă că evenimentele din acest an pe care noi, la "Euroatlantica", eram chiar împreună, le-am anticipat că se vor întâmpla în Ucraina şi cu Ucraina au influenţat foarte mult acest sondaj, ştim, însă, că Ucraina a avut o atitudine oscilantă vizavi de integrarea în NATO. La un moment dat, era foarte decisă, după aceea, motoarele au fost aproape oprite pe drumul integrării în Alianţa Nord Atlantică, pentru ca acum iată din nou să existe un procent important de ucraineni care doresc integrarea în NATO, însă eu cred că este dificil ca Ucraina să devină membru cu drepturi depline în NATO, pentru că ştim foarte bine care sunt condiţiile impuse de NATO înainte ca un stat să devină membru al Alianţei.

Ion Petrescu: Aveţi perfectă dreptate, că, între starea de spirit arătată de sondaj şi modul în care, cu bisturiul verbal, dumneavoastră aţi limpezit apele, este un timp şi este un timp care trebuie asumat pe termen mediu până când vor fi îndeplinite acele condiţii. Cert este că Vladimir Putin, în discursul pe care l-a avut cu ocazia popasului său la parada militară organizată de sârbi - decalată cu câteva zile înainte, pentru că este prima paradă militară în ultimii 29 de ani organizată în Belgrad şi în condiţiile în care se serbează 70 de ani de la eliberarea capitalei sârbe de către agresiunea nazistă - Putin, cu acest prilej, a dat un semnal foarte puternic, că, în cazul în care se repetă situaţia din 2008, că Ucraina va fura din gazele pe care Rusia le trimite Europei Occidentale, şi ştim că Europa Occidentală este dependentă în proporţie de 30% de gazele ruseşti, acestea sunt ultimele date...

Realizator: Vom veni şi cu acest subiect în Euroatlantica.

Ion Petrescu: Putin a spus clar, deci este o declaraţie de astăzi, că, atunci, va acţiona de o manieră adecvată. Însă, Putin are o problemă: Ce va face cu locuitorii din Crimeea, în această iarnă? Pentru că nu există acel pod pe care Guvernul de la Moscova vrea să-l construiască şi va trebui, la această convorbire cu Poroşenko, anticipată de dumneavoastră, nu să se roage, dar să găsească un compromis ca, într-adevăr, camioanele cu ajutor umanitar, de data asta pentru Crimeea, să plece din partea răsăriteană a Ucrainei, venind din Rusia şi să ajungă în Crimeea. Este o provocare.

Realizator: Se pare că Rusia a renunţat temporar la planurile de mărire a teritoriului, de revenire, de alipire de noi teritorii cu gândul de reconstruire a Uniunii Sovietice...

Ion Petrescu: Foarte bine aţi punctat...

Realizator: ... din punct de vedere teritorial...

Ion Petrescu: ... pentru că Dmitri Medvedev, actualul premier al Rusiei, chiar aşa a spus, cu acele cuvinte folosite de dumneavoastră, dar altfel interpretate, că nimeni nu-şi mai propune să refacă Uniunea Sovietică, pentru că... ce a fost nu mai poate fi.

Realizator: Dar Moscova este mulţumită, în acest moment, cu aceste enclave, construite în imediata vecinătate a frontierelor Federaţiei Ruse până, cine ştie, într-un alt moment, peste alţi zece ani pentru că, ştim foarte bine, planul de acuma a fost conceput acum zece ani şi au urmat nişte paşi foarte bine gândiţi şi...

Ion Petrescu: Aveţi perfectă dreptate, dar ei continuă. Dovadă că pe 2 noiembrie sunt alegeri în Republica Doneţk şi chiar au fost transmise imagini cu autointitulatul premier al republicii, care face un tur electoral prin rândul bătrânilor, al grădiniţelor, unde spune că va aduce pacea în această zonă. Deci vrea instituirea unor autorităţi legitimate de alegeri, sigur, controlate doar de rusofoni.

Realizator: Bun. Probabil că şi aceasta va fi o piedică în drumul Ucrainei, de integrare în NATO, şi anume, enclavele dezvoltate în proximitatea Ucrainei. Ştim foarte bine că Alianţa Nord-Atlantică se fereşte să primească membri, cu astfel de probleme, în interiorul Alianţei.

Ion Petrescu: Dovadă, avertismentul Georgiei, sigur, un avertisment diplomatic, dar ca să-l cunoască şi cancelariile occidentale, că Georgia... expresia este bine aleasă, nu va rămâne indiferentă faţă de intenţia Federaţiei Ruse de a anexa Abhazia, de a o integra în Federaţia Rusă.

Realizator: Uniunea Europeană are mari speranţe de la reuniunea de la Milano, unde urmează să se întâlnească liderii de la Moscova şi Kiev. Putin pleacă din Serbia direct la Milano, pentru a participa la aceste dezbateri. Comisia Europeană anunţă, pe de altă parte, că nouă state europene vor avea de suferit în această iarnă, dacă Rusia va întrerupe livrarea cu gaze. Cerasela Rădulescu are mai multe informaţii în corespondenţa transmisă de la Bruxelles pentru "Euroatlantica".

Reporter: Cancelarul german Angela Merkel a explicat că discuţiile pe care le are planificate cu preşedintele rus Vladimir Putin cu prilejul summit-ului Uniunea Europeană-Asia, ce a început astăzi, la Milano, se vor referi la o gamă largă de subiecte, de la disputa privind livrările de gaz, până la acordul de încetare a focului în estul Ucrainei. La Milano, la summitul la care participă şi preşedintele rus, Vladimir Putin, şeful executivului european, José Manuel Barroso, a ajuns la un acord cu liderii chinez şi japonez privind importanţa restabilirii păcii şi securităţii în Ucraina. Japonia, una dintre puţinele ţări asiatice care au decis sancţiuni la adresa Rusiei, are în continuare relaţii tensionate cu China, care râmâne un aliat al Moscovei, aşa cum declara recent preşedintele Putin. Tot la Milano este importantă şi întrevederea de mâine, din timpul summit-ului, dintre liderii de la Moscova şi de la Kiev, întâlnire confirmată de către preşedinţia italiană a Uniunii Europene.

Discuţiile de la Milano vor viza şi problema aprovizionării cu gaz rusesc a statelor europene.  De altfel, legat de această problemă, Comisia Europeană a anunţat, astăzi, că nouă state europene vor avea de suferit iarna aceasta dacă Rusia va întrerupe total furnizarea de gaze, conform rezultatelor probelor de rezistenţă la care au fost supuse statele membre. Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Bulgaria, Grecia, România, Ungaria şi Croaţia, vor fi ţările cele mai afectate, în timp ce altele, precum Spania sau Portugalia, care importă gaze din Norvegia şi nordul Africii, nu vor avea de suferit. Între timp, comisarul pentru energie, Gunther Oettinger, a anunţat, pentru săptămâna viitoare, la Bruxelles, o reuniune trilaterală împreună cu Rusia şi Ucraina menită să rezolve contenciosul în domeniul gazului care opune Ucraina şi Rusia.

Realizator: O corespondenţă pentru Euroatlantica, de la Bruxelles, semnată de Cerasela Rădulescu. Domnule colonel, iată gazele sunt o adevărată armă, o armă redutabilă folosită de Federaţia Rusă, de Moscova în principal.

Ion Petrescu: Pentru că aţi rostit cuvântul armă şi pentru că emisiunea dumneavoastră se difuzează într-o zi de joi, aş aminti, cu îngăduinţa dumneavoastră, faptul că la începutul acestei săptămâni, adică luni, elemente răsăritene au stimulat şi reuşit la Kiev şi Harkov şi într-un oraş mai mic din sudul Ucrainei ieşirea în stradă a nu puţini soldaţi din Garda Naţională Ucraineană, care au cerut, inclusiv în faţa Palatului prezidenţial al preşedintelui Petro Poroşenko, să fie lăsaţi la vatră. Din fotografiile realizate, din discuţiile avute de aceşti soldaţi cu ofiţerii trimişi de către preşedintele Poroşenko, s-a ajuns la concluzia că au existat stimulente exterioare venite din est care doreau să exerseze un scenariu ipotetic de lovitură de stat militară contra actualului preşedinte Petro Poroşenko. Deci, Moscova este în tratative diplomatice, dă mesaje de reluare a dialogului, îndeosebi cu America, dar în acelaşi timp îşi continuă presiunea asupra actualului preşedinte şi a actualului guvern de la Kiev.

Realizator: Adică le zâmbeşte, dar le trage şi preşul de sub picioare.

Ion Petrescu: Vestea bună este că acum 24 de ore, Parlamentul de la Kiev, scurt, dar ideea este esenţială, a adoptat o serie de măsuri legislative contra corupţiei. Deci, iată că referitor la acest fenomen, corupţia, care a generat evenimentele din Ucraina, acum s-a ajuns în faza în care legislativul actual a dat undă verde unor măsuri importante, inclusiv crearea unui Birou Naţional Anticorupţie, care va preveni, printre altele, şi faptul ca în întreprinderile şi în structurile de stat ucrainene să fie interzisă promovarea relaţiilor de rudenie şi a altor conexiuni similare.

Realizator: Este interesant, revin din nou la atitudinea Moscovei care şi-a ponderat, şi-a încălzit discursul în ultima perioadă, în ultimele două săptămâni, chiar vizavi de situaţia din Ucraina. Credeţi că sancţiunile economice au dus la acest rezultat, sau au influenţat acest nou discurs, această nouă abordare a Moscovei, sau mai degrabă este un plan în mai multe faze de desfăşurare?

Ion Petrescu: Întrebarea dumneavoastră este retorică, dovedeşte o bună documentare a dumneavoastră pentru această emisiune. Declaraţiile pe care le-a făcut Serghei Lavrov, în acest sens, că au fost afectate momentan relaţiile dintre SUA, occidentali şi Federaţia Rusă şi că se doreşte o revenire la o cooperare adecvată, arată că, într-adevăr, din punct de vedere economic, există o presiune puternică, mai ales asupra condiţiei de viaţă a oamenilor de rând din Rusia, din marile oraşe. Şi aici este de prevenit ca să nu fie o iarnă grea din punct de vedere al gazului scăzut pentru europenii occidentali şi o iarnă grea pentru autorităţile de la Moscova, în condiţiile în care o serie de produse, şi ştiţi care, inclusiv merele moldoveneşti, lipsesc din magazinele private care asigură populaţiei cele necesare. Asigurau, pentru că acum au început să crească preţurile. Asta se simte şi în acelaşi timp, ştiu şi copiii de la grădiniţele ruse că preţul petrolului este o problemă.

Realizator:  Washingtonul doreşte ca Rusia să stopeze acţiunile de destabilizare a Ucrainei. Retragerea militară începută în urmă cu câteva zile este privită cu prudenţă de SUA. Doina Saiciuc aduce informaţii din SUA:

Reporter: Formula pentru relaxarea crizei ucrainene pare de departe simplă. Ea implică, sigur, cele două forţe care o dispută: Occidentul care ar putea relaxa sancţiunile şi Rusia care ar putea beneficia de relaxare, dacă va pune capăt acţiunilor de destabilizare a Ucrainei. Secretarul de stat John Kerry a spus-o clar - marţi, la Paris, după întâlnirea cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov - orice evaluare a ridicării sancţiunilor depinde de acţiunile Rusiei. Există, totuşi, cred observatorii de la Wasinghton, câteva raţiuni pentru un optimism prudent. Ei citează oficialităţi militare ucrainene, care spun că majoritatea trupelor ruseşti ar fi părăsit scenele celor mai cumplite lupte dintre forţele guvernamentale şi rebelii separatişti. Unii văd chiar în faptul că preşedintele rus Putin a ordonat retragerea a peste 17 mii de militari ruşi, care erau desfăşuraţi la graniţa cu Ucraina, un semn de bunăvoinţă din partea liderului de la Kremlin, înaintea convorbirilor de la Milano, cu preşedintele ucrainean Poroşenko şi cu liderii UE. Unul dintre cei mai apreciaţi analişti de la Wasinghton, Edward Lucas, autor, între altele, al volumului "Ipocrizie, spioni, minciuni şi cum a păcălit Rusia Occidentul" mi-a spus, într-un interviu pentru RRA că, de fapt, ruşii înving. Edward Lucas: Absolut că ruşii înving, înving în termenii modificării ordinii regionale de securitate, în aceea a impunerii de veto-uri geopolitice ţărilor din vecinătate, înving la nivel european, pentru că au reuşit să determine UE să impună industriei sale a gazelor suspendarea lucrărilor la gazoductul South Stream şi câştigă la nivel mondial, pentru că au expus în plină lumină faptul că America pierde poziţia de lider, au arătat ce este America pregătită să facă atunci când Europa trebuie apărată.

Realizator: Dle colonel, iată, o spune şi altcineva, o spuneam şi eu astă-primăvară...

Ion Petrescu: Cu tenacitate şi insistenţă.

Realizator: Ruşii înving - nu că aş ţine cu ei şi "Cum a păcălit Rusia Occidentul".

Ion Petrescu: Bun, acum afirmaţia ar trebui reformulată. Ruşii înţeleg că nu pot fi doar ei învingători, înţeleg că trebuie să se întoarcă la masa negocierilor, depăşind anumite orgolii. Înţeleg că este o şansă a actualei administraţii americane, a preşedintelui Barack Obama, care a preferat să nu recurgă la soluţii la care noi ne aşteptam, în virtutea unor prejudecăţi, a unor standarde, deci nu a recurs la soluţia "manu militari", dimpotrivă, a mers pe sancţiuni economice, din ce în ce mai dure, care se pare că acum îşi au efectul, pentru că, să nu uităm, că preşedintele Putin şi-a anunţat prezenţa şi la viitoarea reuniune a Grupului G 20, ceea ce înseamnă că este conştient că se va reîntâlni cu interlocutorii săi, care sunt şi ai lui Poroşenko, de la summit-ul NATO din Ţara Galilor, când, vă aduceţi aminte de fotografia istorică, când se afla la masă lângă preşedintele SUA, lângă cancelarul Germaniei, premierul Italiei, care acuma a devenit gazdă, preşedintele Franţei şi bineînţeles, premierul britanic. Toţi, mai puţin Obama, se află acuma la Milano şi toţi vor sta de vorbă cu Poroşenko. Şi mai apare un element inedit, de fapt aici este partea interesantă a acestei reuniuni Asia-Europa, pentru prima dată nu economicul va prevala, toţi sunt dornici să vadă cum măcar se va mai potoli crivăţul, care vine deocamdată la modul incandescent... dar la iarnă şi cu temperaturile adecvate, din partea răsăriteană spre Centrul Europei.

Realizator: Eu sunt cam sceptic în privinţa cancelarului german, dna Merkel nu a fost foarte fermă în privinţa unei atitudini mai forte vizavi de Rusia.

Ion Petrescu: Dar dacă ne uităm la ceas, se pare că la ora la care noi doi discutăm deja a început întâlnirea dintre Angela Merkel şi Vladimir Putin, şi ştiţi că, de regulă, dna Merkel, la asemenea întâlniri, îşi închide mobilul...

Realizator: Da, şi închide toate aparatele din zona respectivă. Dar, revenim la victoria momentană a Rusiei, deci războiul nu s-a încheiat, dar o luptă a fost câştigată de Rusia. Putem spune că Rusia are 2-0, ne referim la Crimeea şi la Sevastopol, pentru că au statut de independenţă separată fiecare, şi Sevastopolul, şi Crimeea, dar şi ce s-a întâmplat mai departe. Rusia şi-a îndeplinit într-un procent consistent obiectivele pe care sunt sigur că şi le-a propus în acest plan multi anual.

Ion Petrescu: Cu îngăduinţa dvs. aş nuanţa afirmaţia pe care aţi făcut-o. Rusia şi-a îndeplinit parţial obiectivele, pentru că amândoi ştim, şi sunteţi iniţiatorul, la postul public de radio, a unei discuţii despre Noua Rusie. În această perspectivă nu şi-a îndeplinit obiectivul, deci nu are sub control Noua Rusie, dar are cele două republici, Doneţk şi Lugansk. Da, cum aţi spus dvs., Crimeea, dar ştiţi care este ironia...

Realizator: Da, Sevastopol, pentru că Sevastopol are un statut unic pentru un oraş din Federaţia Rusă.

Ion Petrescu: Corect, dar ştiţi care este ironia pe care a lansat-o presa ucraineană astăzi, că s-ar putea ca hrana pe care vor avea, în iarna asta, locuitorii din Crimeea să fie mai bună decât cea de care vor beneficia cei din Doneţk şi Lugansk pentru că vor fi asiguraţi de către Kiev, contra cost, cu cele necesare.

Realizator: Rusia ar putea să joace rolul de garant al armistiţiului dintre autorităţile de la Kiev şi separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei, a declarat Serghei Ivanov, şeful Administraţiei Prezidenţiale Ruse, relatează Agenţia ITAR-TASS, în pagina electronică. O nouă doctrină militară urmează însă să fie adoptată de Rusia în acest an, o doctrină ce include, ca pârghie importantă, armamentul nuclear. Să ascultăm analiza transmisă de la Moscova pentru "Euroatlantica" de Alexandru Beleavschi.

Reporter: Noua politică militară a SUA şi NATO, faţă de Rusia, formulată la summit-ul din Ţara Galilor, este percepută de Moscova în tandem cu politica occidentală a sancţiunilor, ca principală ameninţare la adresa securităţii Rusiei. Aceşti factori vor fi luaţi în consideraţie în noua variantă a doctrinei militare ruse, ce ar urma să fie adoptată în acest an. În funcţie de evoluţiile politice, ea ar putea desemna explicit SUA şi Alianţa Nord-Atlantică ca inamici potenţiali. Preşedintele Putin a numit abordarea americană a relaţiilor cu Rusia drept ostilă, iar premierul Medvedev a exclus categoric posibilitatea unei noi resetări a relaţiilor cu Washington, atâta timp cât sancţiunile persistă. Aceasta este doar o parte a mesajului mixt lansat de Putin înaintea reluării astăzi, după patru luni, a contactelor sale directe cu liderii occidentali. Din cauza costurilor politice şi economice prea mari, Rusia pare să fi renunţat, pentru perioada următoare, la promovarea agresivă a proiectului aşa-numitei Novorossii Mari, din Donbas până în Transnistria. Scenariul probabil va fi consolidarea entităţilor separatiste după modelul Abhaziei şi Osetiei de Sud, anterior recunoaşterii acestora de către Moscova, teritorii care, având graniţe cu Rusia, sunt mult mai uşor de susţinut economic şi militar decât Transnistria. Pentru Rusia acest status quo va însemna crearea unui cap de pod militar şi a unei pârghii de influenţare a politicii Kievului. Linia roşie trasată de Rusia, în criza ucraineană, este nepunerea în discuţie a anexării Crimeii şi a statutului neutru al Ucrainei. Ca măsură preventivă, dar şi ca răspuns la bazele americane din România şi Bulgaria şi permanentizarea prezenţei navale a NATO în Marea Neagră, Rusia îşi va întări prezenţa militară în regiune. De menţionat că, după trecerea bazei de la Deveselu sub comandă americană, ambasadorul rus la NATO, Aleksandr Gruşko, a declarat că Rusia va fi nevoită să ia măsuri de apărare a securităţii sale naţionale.Crimeea va deveni un puternic avanpost militar rus. Un răspuns la noua politică a NATO va fi reînnoirea integrală, până în anul 2020, a arsenalului nuclear rus. Arma nucleară va fi desemnată ca principal element de descurajare militară şi în varianta revizuită a doctrinei militare.

Realizator: O analiză de la Moscova semnată de Alexandru Beleavschi. Foarte interesant ce a spus colegul meu de acolo, domnule colonel.

Ion Petrescu: Da, da. Foarte interesant că aţi punctat dumneavoastră, înainte de comentariul colegului, un enunţ al unui oficial rus, care este reluat, cu alţi termeni, de Angela Merkel astăzi care spune clar:"Rusia trebuie să fie garantul armistiţiului care s-a încheiat cu Ucraina" şi ar mai fi ceva. Şi declaraţia ambasadorului rus de la Bruxelles nu este o noutate şi implicarea voită în declaraţiile lui Putin a armelor nucleare nu constituie o noutate. Trebuie să dăm cheia lor şi cu asta închei. Cheia este: se doreşte o întâlnire Putin - Obama, se doreşte un dialog direct între Rusia şi SUA şi până când nu se va ajunge la un asemenea mod de examinare a provocărilor care sunt în zonă vom asista la o repetare a fenomenelor, inclusiv a incursiunilor militare ruse şi a confruntărilor pe plan local, din Ucraina răsăriteană.

Realizator: Nu numai Angela Merkel a cerut asta, dar şi în convorbirea recentă, pe care Petro Poroşenko a avut-o cu Obama, preşedintele SUA, a insistat pentru asta, pentru ca Rusia să respecte garanţiile date referitor la respectarea graniţelor Ucrainei şi presiunile să înceteze la adresa Ucrainei.

Ion Petrescu: Aş sublinia, dacă îmi permiteţi câteva secunde, faptul că Obama a vorbit la telefon cu Poroşenko înaintea întâlnirii de la Milano cu Putin, arată că va fi un dialog tot telefonic şi după... şi că va fi o coordonare între Kiev şi Washington privind consecinţele posibil pozitive ale acestei întâlniri.

Realizator: Domnule colonel, am vorbit foarte puţin despre Republica Moldova şi de România pentru că Republica Moldova se află la intersecţia, la confluenţa acestor spaţii şi într-o analiză geopolitică nu putem evita, când vorbim de viitor, nu putem evita situaţia din Republica Moldova şi tot ce se întâmplă acolo.

Ion Petrescu: Republica Moldova se află în faţa alegerilor parlamentare. Conform informaţiilor recunoscute ca reale şi de către guvernul de la Chişinău şi de opoziţie sunt şanse ca actualele forţe pro-europene să rămână la putere şi vreau să vă mai dau un semnal: ceea ce faceţi la Radio România Actualităţi contează foarte mult pentru fraţii din Republica Moldova. Nici nu ştiu jurnaliştii din România cât de mult monitorizează, fraţii de peste Prut, în bine şi multiplică imaginea mesajelor date de presa din România vizavi de Republica Moldova. Trebuie sprijiniţi cum o faceţi dumneavoastră, cu obiectivitate, cu seriozitate, pentru că Republica Moldova este o realitate actuală, un stat european, există un singur popor în două state şi care, pe calea europeană, poate să se apropie de clipa din 2018, când avem dreptul să visăm, cu ochii deschişi, la o posibilă reîntregire de o manieră pe care o vor decide, la momentul respectiv, Parlamentul de la Chişinău şi Parlamentul României.

Realizator: Nu este singurul efort pentru românii de peste Prut depus de corporaţia noastră, de Societatea Română de Radiodifuziune. Ştiţi foarte bine, avem acolo Radio Chişinău, este continuatorul postului de Radio Basarabia, primul post regional al Radio România. Euroatlantica la final. Ediţie dedicată celor mai noi evoluţii din Ucraina.