Coronavirus: Când vine al doilea val?

Pe fondul relaxării măsurilor anti-COVID-19, OMS avertizează că acest virus "s-ar putea să nu mai dispară niciodată". Cresc temerile privind un al doilea sau chiar al treilea val de infectări.

Iniţial s-a crezut că perioada de carantină va dura mult. Poate chiar până la sfârşitul vacanţei de vară. Dar situaţia s-a schimbat brusc şi uşile s-au deschis mult mai repede decât se anticipa. În Germania, Spania, România, Grecia şi în multe alte ţări, cele mai restrictive măsuri au fost anulate.

Până şi Marea Britanie, una din ţările din Europa cu cele mai multe cazuri de infectări şi cu cele mai multe victime făcute de COVID-19 se gândeşte să "redeschidă economia", după ce mai mulţi politicieni de la Londra au cerut acest lucru.

India a prelungit cu două săptămâni lockdown-ul la începutul lunii. Cresc temerile că un al doilea val al pandemiei ar urma să lovească lumea întreagă, dacă prea multe ţări relaxează prea repede şi prea amplu măsurile de protecţie.

Un al doilea val este, mai mult sau mai puţin, de neevitat, apreciază Organizaţia Mondială a Sănătăţii. "Acest virus s-ar putea răspândi din nou în întreaga societate", spune Mike Ryan, director al Programului de Urgenţe Sanitare al OMS. "Posibil să nu mai dispară niciodată", a adăugat el referitor la acest coronavirus la o coferinţă de presă.

Mai multă răbdare, mai multă blocadă?

Nici alţi viruşi, cum este HIV, de exemplu, nu au mai dispărut pur şi simplu, a arătat Ryan. Cercetătorii au creat medicamente care ţin aceşti viruşi sub control şi care permit coexistenţa oamenilor cu aceşti agenţi patogeni. Doar foarte puţini viruşi mortali, de exemplu cel al variolei, au putut fi exterminaţi.

SUA, pe timpul Gripei Spaniole (octombrie 1918)

Toţi ceilalţi viruşi se află în continuare printre noi. Între timp, unii chiar revin în primplan – cum ar fi tuberculoza. O privire retrospectivă ne arată că un al doilea val de pandemie ar putea fi mai periculos decât primul. Aşa a fost în 1918 în cazul Gripei Spaniole. Aceasta a evoluat în valuri, până la dispariţia ei în 1920.

Ar trebui deci să avem mai multă răbdare? Să rămânem încă în lockdown?

Germania: Un experiment controlat?

La sfârşitul lui aprilie, când factorul "R", de reproducere al coronavirusului,  a scăzut sub valoarea de 1,0 la 0,76, guvernul federal şi responsabilii sanitari au căzut de acord să fie redeschise parţial şcolile. Mai ales pentru elevii care aveau examene importante în toamnă sau care urmau să termine şcoala primară şi să treacă în etapa următoare de învăţământ.

Şcolile au reorganizat spaţiile de curs şi au împărţit curtea şcolii în zone de siguranţă. Astfel ar urma să se respecte regulile de igienă şi de distanţare socială.

Dar înainte ca şcolile să poată testa noul concept, guvernul a decis noi relaxări, urmând ca şi elevii din clasele mai mici să meargă la şcoală o zi pe săptămână.

Şi-au redeschis porţile, în condiţii modificate, şi muzeele sau grădinile zoologice. Ele trebuie să se asigure că măsurile speciale de protecţie sunt respectate. Acelaşi lucru este valabil şi pentru locurile de joacă, redeschise din 7 mai. Dar lucrurile funcţionează doar foarte limitat: copiii reduc rapid distanţa între ei de la 1,5 metri la 1,5 centimetri.

Aşa arată o clasă a unei şcoli din Dresda

Au fost toate acestea doar un experiment controlat pentru a testa comportamentul populaţiei? Germania este o democraţie, "construită pe încredere", a declarat săptămâna trecută cancelara Angela Merkel, odată cu anunţul noilor măsuri de relaxare.

OMS ar fi preferat însă ca ieşirea din lockdown să se facă "în baza dovezilor evoluţiei epidemiei şi a datelor disponibile"; în plus, să se producă "treptat", pentru a "reduce riscul izbucnirii unor noi focare de infecţie".

"Ideal, ar fi trebuit ca între fazele diferite de relaxare să treacă minimum două săptămâni (proporţional cu perioada de incubaţie pentru COVID-19), pentru a putea estima corect riscul unor noi focare de infecţie şi pentru a putea reacţiona potrivit la aceste situaţii", spune OMS în noua sa strategie privind COVID-19, publicată pe 19 aprilie.

Ceea ce nu s-a întâmplat în Germania, unde a doua fază de deschidere în şcoli a avut loc deja la patru zile după prima fază, nepăstrându-se deci intervalul minim recomandat de 14 zile.

Guvernul federal a pasat răspunderea pentru relaxarea măsurilor şi consecinţele rezultate autorităţilor regionale şi locale. De îndată ce o regiune înregistrează mai mult de 50 de noi cazuri de infectare raportat la 100.000 de locuitori, trebuie stopat imediat procesul şi reintroduse măsuri restrictive dure.

Nu există un standard internaţional

Totuşi, aceste 50 de cazuri la 100.000 de locuitori sunt doar nişte cifre. Nu există vreun standard internaţional referitor la un al doilea val de pandemie.

'Al doilea val' nu este o noţiune de specialitate consacrată, scrie purtătorul de cuvânt al OMS, Christian Lindmeier, într-un e-mail pentru DW. "Noţiunea se referă doar la reizbucnirea de noi focare de infecţie, după ce iniţial numărul infectărilor scăzuse. La fel în cazul unui 'al treilea' val."

Unii cercetători germani, printre care Eva Grill, epidemiolog la Universitatea Ludwig Maximilian din München şi colegul ei, Rafael Mikolajcyzk, de la Universitatea Martin Luther din Halle-Wittenberg, sunt de părere că 50 de cazuri la 100.000 de locuitori ar fi deja prea multe. Pericolul ar fi ca sistemul sanitar să nu facă faţă atâtor cazuri noi şi ar putea fi prea târziu pentru a stopa extinderea epidemiei.

Dacă se va ajunge aici, oraşe întregi vor trebui din nou izolate. Învăţământul în şcoli şi economia vor trebui din nou blocate. Noul lockdown ar fi urmat de noi relaxări, după îmbunătăţirea situaţiei. Şi tot aşa mai departe – un ciclu cu care ar trebui să ne obişnuim până la urmă.

Potrivit OMS, "dacă boala va persista în ţări sărace care nu dispun de capacităţi suficiente de testare şi identificare a focarelor de infecţie, atunci persistă pericolul reizbucnirii epidemiei. Este valabil mai ales acolo unde există mari mulţimi de oameni: în mari oraşe, în tabere de refugiaţi, în locurile unde distanţarea fizică şi socială este greu de respectat."

Venit ca să rămână

Gripa Spaniolă din 1918 a lovit în trei mari valuri. Pandemia a debutat în martie 1918 şi a atins punctul culminant în timpul unui al doilea val, la sfârşitul lui 1918. Între timp, virusul suferise mutaţii care l-au făcut şi mai periculos în al doilea val.

Autoritatea sanitară americană (CDC – Centers for Disease Control and Prevention), crede că al doilea val al Gripei Spaniole a făcut majoritatea victimelor în SUA, ţara în care se pare că s-a declanşat această boală.

La începutul lui 1919 a venit al treilea val, care a durat până la jumătatea anului. Potrivit CDC, Gripa Spaniolă a dat ulterior înapoi. Boala ar fi făcut până la 50 de milioane de victime iar virusul nu a dispărut probabil niciodată de tot.

Unii virologi cred că mutaţiile ulterioare slăbesc un virus şi îl fac mai puţin mortal. Nu are legătură doar cu faptul că mai mulţi oameni ar fi deja imuni la virus. Virusul are nevoie de gazde vii pentru a se multiplica şi supravieţui.

Potrivit unui studiu din 2006, aproape toate cazurile de Influenza A – un tip de gripă care afectează păsările şi mamiferele, ar fi fost "provocate de variante ale virusului care a generat în 1918 Gripa Spaniolă".

Deja de acum se văd semnele celui de-al doilea val: noi cazuri de infectare cu coronavirus sunt raportate în China, Rusia şi chiar Coreea de Sud. Aceasta din urmă a fost lăudată pentru modul în care a adus rapid epidemia sub control – acum, însă, se înregistrează şi acolo noi cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

Mai bine mai devreme decât mai târziu

Acum că începe vara în emisfera nordică iar ţări ca Grecia şi Spania speră că vor avea turişti, în pofida epidemiei, al doilea val al putea lovi mai degrabă mai devreme decât mai târziu. Este şi concluzia unui studiu publicat în aprilie de renumita revistă de medicină The Lancet.

Un al doilea val de infectări va avea ca urmare un al doilea val de lockdown.

"Exact asta vrem să evităm", explică Ryan de la OMS. "Sperăm şi ne bazăm pe faptul că Germania, Coreea de Sud şi alte ţări vor fi capabile să aducă rapid sub control noi focare de infecţie. În anumite cazuri, probabil la nivel subnaţional, va fi nevoie de măsuri concrete pentru a reduce anumite tipuri de răspândire a virusului."

Nu ar fi exclus să fim obligaţi până la urmă să ne anulăm totuşi rezervările de concediu.

Zulfikar Abbany - Deutsche Welle