Analiză. Religia, butoiul cu pulbere din Europa de Est. Biserica Ortodoxă Ucraineană şi-a obţinut autocefalia. Cine urmează?

Analiză. Religia, butoiul cu pulbere din Europa de Est. Biserica Ortodoxă Ucraineană şi-a obţinut autocefalia. Cine urmează?

Patriarhul Kirill al Rusiei şi Patriarhul Constantinopolului, Bartolomeu

Moscova şi Constantinopolul, cele două „Patriarhii“ istorice ale ortodoxiei, sunt la cuţite după acordarea independenţei Bisericii Ortodoxe Ucrainene, deoarece exemplul Kievului ar putea fi urmat şi de alţii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ortodoxia, această galaxie creştină din care fac parte peste 250 de milioane de credincioşi, s-a trezit brusc din somnul ei în Europa de Est, după ce Patriarhia Constantinopolului a acordat, săptămâna trecută, autocefalie Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care era teoretic dependentă până acum de Patriarhia Rusiei. Un vocabular de război - „schismă“, „anatema“, „excomunicarea“ – ce se credea îngropat în adâncurile memoriei au revenit în spaţiul public . 
 
Este o grea lovitură grea pentru Putin şi pentru ambiţiile sale geopolitice. Kremlinul a şi avertizat că Rusia „va apăra interesele ortodocşilor” în cazul unor tulburări religioase în Ucraina. Ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov, a atras atenţia asupra inadmisibilităţii actelor de extremism motivate religios. Potrivit ministrului Avakov, reacţia forţelor de securitate la eventuale provocări în acest sens va fi dură. 
 
Patriarhia Moscovei şi a întregii Rusii califică decizia Patriarhiei de la Constantinopol în privinţa Bisericii din Ucraina drept o încalcare a teritoriilor canonice. „Debandada canonică pe care a întreprins-o Patriarhia Constantinopolului va distruge toată construcţia canonică a Bisericii Ortodoxe“, a spus Vladimir Legoida, şeful Departamentului pentru relaţia cu publicul din cadrul Sinodului Bisericii Ortodoxe ruse. 
 
 Lideri ai Bisericii Ortodoxe Ruse urmau să se întâlnească, astăzi, la Minsk, în Belarus, ca să discute situaţia creată de separarea Bisericii Ortodoxe Ucrainene de Patriarhia de la Moscova. 
 
Sinodul din 15 octombrie din capitala republicii Belarus a fost convocat de Patriarhul rus Kiril, după ce Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constatinopolelui a recunoscut în 11 octombrie independenţa Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
 
În Rusia, ca şi în Ucraina, religia şi politica sunt adesea mână în mână şi ceea ce arată ca un simplu "război de clopotniţă", ascunde, de fapt, probleme de magnitudine istorică şi simbolică. Cele două Biserici Ortodoxe din Rusia şi Ucraina, ieri persecutate de sovietici, devin actori importanţi în bătălia geopolitică Est-Vest. O ţară împărţită de-a lungul secolelor între ortodoxia rusă şi Occidentul catolic, Ucraina este un mozaic de confesiuni rivale şi concurente. 
 
În Ucraina, pe lângă puternicul catolicism şi aripa greco-catolică, există nu două, ci trei biserici ortodoxe: Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei (BOU-PM), Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Kievului (BOU-PK) şi Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală (BOUA). Cea a Patriarhatului de Kiev a fost creată abia acum 25 de ani, imediat după independenţă, şi condusă din 1995 de patriarhul Filaret .
 
Aceştia sunt consideraţi schismatici, folosesc doar ucraineana la slujbă şi se consideră urmaşii mitropolitului Petru Moghilă, sau Movilă, sfântul cărturar moldovean, a cărui familie a dat o serie de domnitori în Moldova şi Valahia. După căderea comunismului, religia a devenit unul dintre butoaiele cu pulbere din Europa, în mijlocul bătăliei dintre pro-ruşi şi proeuropeni.  
 
Atac la „leagănul creştinismului rusesc“
 
Pentru Moscova, Ucraina face parte din „teritoriul său canonic“.  Cele 12.500 de parohii ucrainene formau până acum o treime din totalitatea posesiunilor bisericii ruse. Pierzând Ucraina, Biserica Ortodoxă Rusă devine astfel doar o biserică normală şi nu mai este rivala celei de la Constantinopol. Este, de asemenea, o mare lovitură pentru patriarhul rus Kirill care va rămâne în istorie ca cel care a pierdut Ucraina. 
 
Viziunea religioasă a Patriarhului Kirill al Moscovei este, de fapt, aceeaşi cu viziunea geopolitică, naţionalistă şi anti-occidentală a lui Putin. Patriarhia Moscovei este singura instituţie care s-a menţinut în graniţele fostului stat sovietic: are 100 de milioane de adepţi în Rusia, 30 de milioane în Ucraina, 10 milioane în Belarus 10, 4 milioane în statele baltice. Pierderea Ucrainei ar fi lovitură dură în inima religioasă a Rusiei. 
 
Efect de contagiune
 
De teamă că exemplul ucrainean se va extinde, patriarhul Irineu al Bisericii Ortodoxe Sârbe l-a avertizat pe Patriarhul Ecumenic Bartolomeu împotriva ”amestecului în problemele bisericii ucrainene”, precum şi în Macedonia şi Muntenegru. Într-o scrisoare către Bartolomeu, Ireneu susţine că numai Biserica Ortodoxă Rusă are drept canonic şi istoric la organizarea bisericească în Ucraina. 
 
Potrivit lui Ireneu, Patriarhia Ecumenică, intervenind în treburile Bisericii din Ucraina „împotriva voinţei Bisericii Ortodoxe Ruse“, introduce noi parametri şi o „activitate distructivă“ în Ortodoxie – şi afirma ca există planuri similare pentru „Biserica Ortodoxă Macedoneană“. Ireneu pune semnul egalitatii între „liderii schismei din Muntenegru şi Ucraina” şi consideră că, la fel ca în Macedonia, „situaţia din Muntenegru este legată de Ucraina”.
 
Cazul Mitropoliei Moldovei
 
Şi în Republica Moldova s-a încercat în 1992 o distanţare parţială de influenţa religioasă rusească şi revenirea în sânul bisericii ortodoxe româneşti prin crearea Mitropoliei Basarabiei, în pofida mai multor ameninţări din partea Rusiei. Mitropolia Basarabiei însă nu a fost înregistrată de autorităţi şi abia după o decizie CEDO din 2001 a fost recunoscută. De atunci, Moldova are două biserici ortodoxe, una subordonată Patriarhiei Moscovei, şi cealaltă – Patriarhiei Române. 
 
Teologul  moldovean Romeo Cemîrtan a declarat pentru europa liberă că recunoaşte independenţa Bisericii Ortodoxe Ucrainene are implicaţii directe pentru Republica Moldova. „Pentru R. Moldova e un semn foarte clar că nu putem sta pe două scaune şi privi în două părţi“. După părerea teologului este puţin probabil ca precedentul din Ucraina să dea idei pentru clerul din Republica Moldova.
 
„Noi nu putem să avem autocefalie, pentru că Patriarhia din Constantinopol ştie că noi nu suntem o naţiune aparte de români. Deci noi suntem apriori parte a spiritualităţii şi bisericii române.” 
 
Preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre din România, Dan Dungaciu,  este de părere că după decizia Patriarhiei ecumenice de la Constantinopol de a recunoaşte independenţa Bisericii Ortodoxe Ucrainene „va fi o bătălie geopolitică a Rusiei cum acest spaţiu n-a mai văzut până acum”. „Este de aşteptat ca şi bisericile din alte ţări să ceară autocefalie, în primul rând, Macedonia. În acest context, Mitropolia Basarabiei ar putea reveni pe agenda discuţiilor“, a declarat Dungaciu pentru europa liberă.
 
citeste totul despre: