Analiză realizată de Dan Dungaciu*

„SUA sunt dezamăgite de decizia Ungariei de a nega solicitarea noastră de extrădare a doi traficanţi de arme suspecţi şi de a-i extrăda, în schimb, în Rusia, unde nu e clar dacă ei vor fi deferiţi justiţiei. Decizia autorităţilor ungare nu este consistentă cu parteneriatul nostru privind aplicarea legislaţiei în vigoare“.

Purtătorul de cuvânt al guvernul maghiar, Zoltan Kovacs, a răspuns sec, pe Twitter, că decizia este bazată pe verdictul curţilor de justiţie maghiare şi „acorduri internaţionale relevante“. Pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe maghiar nu există nicio referinţă la acest caz.

Este încă un avertisment explicit adresat autorităţilor de la Budapesta şi venit de peste ocean, după ce, tot oficial, Departamentul de Stat şi-au exprimat opoziţia faţă de decizia autorităţilor de la Budapesta de a-i acorda fostului premier al Macedoniei Gruevski azil politic în Ungaria, în timp ce acesta era acuzat în ţara sa în patru procese. Americanii au cerut expres ca fostul premier să compare în faţa justiţiei din Macedonia.

Despre ce este vorba acum?

Comunicatul Departamentului de Stat din 27.11.2018 în legătură cu cazul celor doi Lyubishin.

De data aceasta avem de-a face cu un caz fără precedent, iar furia mocnită din comunicatul Departamentului de Stat e întemeiată. Presa neguvernamentală din Ungaria, atâta câtă mai e, a relatat pe larg cazul.

În esenţă, este vorba despre doi ruşi, tată şi fiu, cu acelaşi nume, Vladimir Lyubishin, stabiliţi la Budapesta de prin 1995, care au intrat în atenţia US Drug Enforcement Administration (DEA), puternica agenţie americană de combatere a drogurilor, cu trei ani în urmă. Operaţiunea de atragere a celor doi ruşi în cursă şi de capturare s-ar fi declanşat începând cu a doua jumătate a anului 2015. În iunie 2016, „cumpărători din Mexico“ s-au întâlnit pentru prima dată cu cei doi Lyubishin, undeva în Cipru, iar, pe 2 august 2018, „reprezentanţii“ cartelurilor mexicane ai drogurilor au vizitat Ungaria, unde cei doi ruşi le-au arătat ce ofertă de armament au. Înţelegerea iniţială a fost la 1,5 milioane USD, dar ulterior au fost ispitiţi de către „mexicani“ cu un barter cu cocaină – 70 000 USD/kg – şi au devenit interesaţi de schimb. Vizitatorii s-au întors după câteva luni în Ungaria şi au convenit să cumpere marfă de 2 mil. USD, inclusiv rachete antiaeriene, necesare mexicanilor în lupta lor cu elicopterele americane care le împiedicau traficul de droguri.

Un catalog cu tipul de arme care au fost negociate să fie livrate de cei doi ruşi aflaţi la Budapesta.

Operaţiunea, extrem de complexă şi secretă, s-a numit „Perseu“ şi s-a încheiat cu succes. Ruşii au muşcat momeala şi au fost arestaţi pe 9 noiembrie 2016, iar americanii au cerut extrădarea lor. Când toată lumea devenise convinsă, inclusiv avocatul celor doi, că urmează trimiterea lor în America (cei doi contactaseră deja un avocat din SUA!), au fost, fără explicaţii limpezi, extrădaţi subit în... Rusia.

Dacă Viktor Bout ar fi fost capturat în Ungaria lui Viktor Orban…

Prima pagină a acuzaţiei americane împotriva lui Vladimir Lyubishin şi Hamit Nasirlioglu (un complice turc). Sursa: Direkt36

Iată, mai concret, faptele care au urmat. După arestarea din Ungaria, perioadă în care sunt vizitaţi de diplomaţi ruşi, dar neinterogaţi de americani, cei doi Lyubishin încearcă să câştige timp şi solicită azil autorităţilor de la Budapesta. Nici nu s-au încheiat bine procedurile deciziei de azil, că Federaţia Rusă solicită şi ea extrădarea celor doi, practic, pe aceleaşi acuzaţii. În final, aplicaţia de azil este refuzată după un an de autorităţile ungare, dar instanţele din această ţară au acceptat ambele solicitări de extrădare, atât din partea SUA, cât şi din partea Federaţiei Ruse. În această situaţie, după cum scrie ziarul deja citat, Ministrul de Justiţie maghiar trebuia să aibă ultimul cuvânt şi să decidă care solicitare de extrădare trebuia onorată. Decizia cade ca o bombă: Ungaria, membru NATO şi aliat american (!?), decide să aprobe solicitarea Rusiei, la un an după ce instituţiile americane i-au capturat pe cei doi.

Pe 10 august 2018, poliţia maghiară i-a escortat pe cei doi Lyubishin la bordul unui avion care i-a dus la Moscova, unde se află în prezent în detenţie, până pe 10 decembrie, în aşteptarea procesului. Washingtonul nu mai are, practic, nicio şansă să îi scoată de acolo.

Să mai punctăm că americanii au fost extrem de interesaţi de acest caz. În vara lui 2018, fostul Procuror General Jeff Sessions a încercat în mod repetat să discute cu omologii să unguri cazul celor doi Lyubishin. Era vorba, până la urmă, de traficanţi de arme ruşi care ar fi vândut rachete cartelurilor mexicane ca să doboare... elicoptere americane. Degeaba!

Cu ajutorul oficialităţilor maghiare, Rusia câştigă. Regimul Orban i-a lăsat să scape pe cei care erau gata să contribuie la doborârea elicopterelor SUA! Miza a fost importantă şi pentru Rusia, căci Moscova a reuşit să evite un caz similar din martie 2008, mult mai celebru, al fostului maior KGB Viktor Bout -  făcut celebru de filmul „Lord of War“ cu Nicolas Cage în rolul principal – arestat in Thailanda ca urmare a unei operaţiuni similare a DEA. Bătălia extrădării a fost câştigată atunci, după doi ani şi jumătate, de SUA, în noiembrie 2010, pe fundalul protestelor repetate ale ruşilor. De data asta, cu sprijinul Budapestei, Rusia a câştigat bătălia extrădării.

Dacă Viktor Bout ar fi fost capturat în Ungaria lui Viktor Orban, altul ar fi fost, probabil, deznodământul.

„Nu merită să mai ai încredere în unguri...“

Imagini pentru Viktor orba si putinPremierul Viktor Orban în una din multele întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin FOTO EPA-EFE

Dincolo de spectaculosul cazului, problema este infinit mai gravă. De la negocierile suspecte ale Budapestei din 2015 pentru Centrala de la Paks, când a adus la masa politicii energetice a UE gigantul rus Rosatom (echivalentul Gazprom în energia nucleară), trecând prin atitudinea singulară faţă de Ucraina, anihilarea Universităţii Central Europene (CEU) – instituţie americană! - sau defecţiunile recente pe care le-am semnalat la început, Ungaria se desenează din ce în ce mai pregnant pe harta regiunii ca o vulnerabilitate a spaţiului euroatlantic în faţa Federaţiei Ruse. Chestiunea a fost evidenţiată recent şi critic de însuşi Adjunctul Secretarului de Stat pentru Europa şi Eurasia, Wess Mitchell, în celebrul său discurs de la Atlantic Council din 18 octombrie 2018.

Conform presei de la Budapesta, chestiunea extrădării este una strict politică. Teoretic, decizia aparţine Ministerului de Interne şi Ministerul de Justiţie, dar, în realitate, conform site-ului citat, „decizia este luată strict în cercul îngust din jurul premierului“. Cazul a fost un şoc pentru americani, spun ziariştii de la Direkt36/444.hu, mai ales că există precedente similare când autorităţile de la Budapesta au acţionat complet pe dos. Pe 1 septembrie 2010, de pildă, doi cetăţeni chinezi au fost arestaţi în Ungaria în încercarea de a obţine microcipuri pentru companiile chineze de stat şi care erau sub embargo american. Washington-ul a cerut extrădarea, iar, pe 1 aprilie 2011, extrădarea lor în SUA s-a petrecut fără nicio problemă. Dar atunci era vorba de China, pe când acum e vorba de Rusia…

Mai mult decât atât. O sursă maghiară familiarizată cu evoluţia relaţiilor dintre Ungaria şi SUA în ultimii ani, a declarat că „acesta este un incident grav. Era evident o problemă de mare importanţă pentru ruşi să-i extrădeze pe traficanţii de arme. Şi a fost, se pare, foarte importantă solicitarea rusă pentru guvernul ungar ca Budapesta să îşi asume un alt conflict cu Statele Unite. Abordarea aliată faţă de această chestiune nu a influenţat deloc decizia părţii maghiare“. Potrivit unui diplomat reprezentând un stat membru al NATO, citat de aceeaşi sursă maghiară, scandalul de extrădare al celor doi Lyubishin serveşte ca o lecţie nu numai pentru Statele Unite:

„Când cel mai bun prieten vă întreabă ceva şi faceţi complet altceva, care este mesajul pentru toţi ceilalţi prieteni? Mesajul este nu doar că nu trebuie să îi crezi pe unguri, dar şi că nici nu ar mai trebui să ai încredere în ei de aici înainte.“

Contul este plin. Urmează nota de plată

Titlu din presa oficioasă (proguvernamentală) de la Budapesta: „Serviciile secrete americane scriu articole în presa maghiară“

O ultimă precizare. Este extrem de revelator cum a reacţionat presa oficioasă de la Budapesta faţă de acest caz. Un singur exemplu.

Influentul site de ştiri Origo era, în 2013, cel mai citit din ţara vecină. La un moment dat, site-ul face saltul de la „o sursă independentă de informaţii la postura de majoreta a guvernului“, conform The New York Times, care face afirmaţia într-o analiză cu un titlu revelator: „The Website That Shows How a Free Press Can Die“ (Site-ul care arată cum presa liberă poate să moară).

Concluzia lui Origo la cazul discutat aici este că articolul publicat pe „blogul lui Soros“(!) a fost dictat direct de servicii secrete străine menite să discrediteze guvernarea de la Budapesta şi să o acuze de jocuri ruseşti. Iată textul:

„În ultimele luni, a devenit evident că grupări din serviciile secrete americane, în strânsă legătură cu Partidul Democrat, au scopul de a propaga dezinformarea că guvernul maghiar este un servitor al intereselor ruseşti... Este interesant, totuşi, că nu este primul articol despre care se spune că ar fi fost dictat de serviciile secrete străine. Aceste articole au fost în aceeaşi linie de ani de zile: încearcă să confirme imaginea falsă a unei Ungarii aflate sub influenţa Rusiei pentru a încerca să facă presiuni asupra factorilor de decizie maghiari“.

E de menţionat că aşa numita critică se face nu pe conţinut, nu prin contrazicerea articolului, ci prin.... „discreditarea“ sursei. Din păcate, pe conţinut – şi nu e vorba doar despre cazul pe care îl discutăm aici -, presa oficioasă şi guvernamentală de la Budapesta nu mai poate să spună nimic convingător care să risipească norii ruseşti care s-au adunat deasupra Ungariei şi care devin din ce în ce mai vizibili inclusiv de peste ocean.

Trebuie să urmeze nota de plată.

Dan Dungaciu* este membru în Consiliu de Experţi LARICS.