Panopticonul chinez: „Bună guvernare digitală” (smart governance) şi „netizens”
0
Digitalizarea reprezintă o miză importantă pentru guvernarea şi dezvoltarea unei ţări de dimensiunile şi complexităţile Chinei. Emergenţa publicului „netizens”, publicul adecvat format din cetăţeni ai bunei guvernări digitale, face procesul fezabil, deschizând uşa şi pentru „statul e-weberian chinez”.
Modernizarea Chinei, în general, şi modernizarea guvernării, inclusiv, se bazează pe digitalizare; iniţiată încă din anii 2015-2016 şi înţeleasă ca direcţie de forţă în China a domeniului numit Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC/IT&C). Digitalizarea şi TIC determină schimbări instituţionale şi anumite dezvoltări specifice în plan politic. Studiile arată că „[r]evizuirea structurii de guvernanţă şi a politicii digitale din anii 1980 prezintă un model de guvernanţă digitală condusă de stat. Modelul confirmă faptul că statul a inclus izolarea ca strategie de digitalizare, dar este, de asemenea, dornic să faciliteze tehnologia digitală pentru dezvoltarea economică şi buna guvernare în ramura executivă a guvernului.”
Ce fel de izolare? Faţă de influenţele nocive, în principal externe, dar şi interne. Direcţia de forţă a „bunei guvernări digitale” indică posibilitatea constituirii unui stat e-weberian chinez (regularizat, centralizat şi raţionalizat la extrem). Într-un astfel de stat agenţii individuali locali, prea puţin independenţi, ar fi strict controlaţi de o birocraţie extinsă, raţională, digitalizată, utilă şi, în consecinţă, acceptată de cetăţeni, deveniţi cetăţeni beneficiari ai bunei guvernări digitale sau netizens.
Viziunea Partidului Comunist Chinez (PCC) privind buna guvernare digitală are drept scop realizarea unei situaţii ideale – o suveranitate cibernetică chineză, cyber sovereignty– în care China s-ar baza în mod majoritar sau chiar exclusiv pe sine, iar autorităţile chineze ar controla extensiv internetul.
În acest sens, dezvoltarea serviciilor guvernamentale chineze este incomparabil mai avansată decât în statele cele mai dezvoltate de pe glob, infrastructura digitală este solidă, cetăţenii şi sectorul privat au avantaje indiscutabile, economia digitală prosperă iar accesul la bunuri de tot felul şi la servicii publice îmbunătăţite este excelent. Toate aceste aspecte sunt cultivate ca noi surse de legitimitate pentru PCC.
Sursa: LabGRIMA
Guvernarea unei ţări de întinderea, complexitatea şi rata de dezvoltare a Chinei trebuie să dezvolte cât mai mult oportunităţile oferite de e-birocraţie. De la sfârşitul anului 2019, guvernul chinez are în lucru construcţia unui ecosistem de baze de date publice sub eticheta de „internet + monitorizare”, în care vor fi colectate diverse puncte de date privind comportamentul companiilor, organizaţiilor neguvernamentale, persoanelor fizice şi instituţiilor publice. În acest sens, remarcabil este Sistemul de credit social al Chinei, care urmăreşte conformitatea persoanelor, companiilor şi instituţiilor cu legile şi reglementările sub numere de identificare unificate.
Digitalizarea are un rol important şi în asigurarea securităţii naţionale, jucând un rol important deopotrivă în securitatea cibernetică (securitate TIC şi prin intermediul TIC) şi cea culturală (informare, diplomaţie culturală, propagandă, dar şi „curăţarea” internetului de idei, tensiuni şi informaţii dăunătoare partidului).
Un prim aspect important a impus stabilirea unui sistem instituţional pentru managementul digitalizării. Ideea acestui e-management este ca cetăţenii „să nu trebuiască să vină în persoană la instituţiile statului mai mult decât o singură dată”: verificarea online a identităţii, recunoaşterea facilă, reprezintă un câştig de timp extraordinar pentru oameni, nemaifiind puşi în situaţia să străbată mari distanţe pentru a-şi rezolva problemele. Totodată, aplicarea digitalizării reprezintă în primul rând o modalitate eficientă de a optimiza poziţia Chinei prin raportare la puterile lumii, pentru expansiunea economiei, alimentată de opţiunile internetului, conducând la creştere economică şi prin oportunităţile de management pentru autorităţile chineze: prin controlul sporit, prin cenzură şi supraveghere.
Digitalizarea Chinei impune dezvoltarea unei independenţe tehnologice chineze, iar administraţia preşedintelui Xi Jinping a pus la punct un sistem instituţional pentru managementul spaţiului cibernetic şi al tehnologiilor digitale. Acest tip de management vizează o zonă amplă, de la supravegherea şi administrarea legislaţiei în materie, mereu în expansiune, până la politicile concrete, necesare funcţionării spaţiului cibernetic şi al digitalizării. Actorii economiei digitale sunt educaţi şi disciplinaţi, platformele de afaceri sunt administrate îndeaproape şi, în general, navigatorii pe internet sunt supravegheaţi şi, după caz, mobilizaţi.
Arta conducerii se îmbină cu arta supravegherii tehnologiilor digitale cheie şi controlul informaţiilor transmise, dar acest lucru nu descurajează utilizatorii. Guvernul s-a implicat cu succes în dezvoltarea infrastructurii de reţea, iar utilizatorii apreciază eforturile bunei guvernări digitale. Spre ilustrare, un proiect de anvergură în acest sens presupune digitalizarea tuturor documentelor locale, urmând a fi incluse în China Digital Library Project.
În 2021, numărul cetăţenilor utilizatori de internet chinezi (netizens) a trecut de un miliard, ceea ce înseamnă o cincime din utilizatorii globali, iar rata penetrării acestor noi tehnologii în populaţie a depăşit 70%. În luna mai 2021 erau instalate 819.000 unităţi de telecomunicaţii de viteză 5G.
Sursa: Jr Ng, „China Broadens Cyber options”
Digitalizarea reprezintă un instrument redutabil de accelerare a reformelor instituţionale în zone precum asigurările sociale şi sănătatea. Astfel de beneficii au fost realizate şi putem considera că au fost multiplicate prin noul sistem digital de asigurări sociale care a facilitat accesul la beneficii specifice pentru mai mult de 460 de milioane de cetăţeni chinezi.
Tendinţele de dezvoltare a oraşelor inteligente din China, smart cities, se manifestă de sus în jos, în sensul că sunt facilitate de investiţiile guvernamentale şi, în general, se armonizează cu modelele de dezvoltare regională; o zonă de interes în acest sens este litoralul de est al Chinei, mai dezvoltat sub aspect economic.
Estimările dimensiunii pieţei de soluţii pentru oraşe inteligente este variabilă şi în continuă schimbare, dar companiile chineze de consultanţă au fixat în mod optimist piaţa la o evaluare de 7,9 trilioane RMB (1,1 trilioane USD) în 2018 şi au proiectat o rată de creştere anuală compusă de 33% între 2018 şi 2022. Direcţiile principale de interes pentru autorităţile municipale chineze implicate în dezvoltarea oraşelor inteligente vizează transportul, serviciile publice, siguranţa publică, educaţia, asistenţa medicală şi protecţia mediului.
Strategia din 2015, desfăşurată sub denumirea „China sănătoasă”, a inclus consultaţii online şi alte servicii electronice cu rolul de a conecta pacienţii şi doctorii mult mai eficient şi mult mai ieftin. Aceasta reprezintă o cale de urmat, dat fiind şi tendinţa de îmbătrânire a populaţiei Chinei, ca urmare a politicii copilului unic.
Ţelul smart governance este „modernizarea socialistă şi întinerirea naţională”: China a înregistrat evoluţii remarcabile în digitalizare, în special în ultimul deceniu. Oraşele digitalizate, cum este şi oraşul Fuzhou, se bazează pe dezvoltarea unor multiple servicii disponibile prin aplicaţii – de la cumpărarea biletelor pentru transportul în comun, la iniţierea unor afaceri, administrarea conturilor de asigurări sociale, sau plata vizitelor la doctor, a electricităţii şi altele. China este considerată încă din 2020 un lider în iniţiativele privind oraşele inteligente (smart cities initiatives), cu aproximativ 800 de oraşe inteligente în fază de proiect sau deja funcţionale reprezentând jumătate din numărul acestora la nivel mondial.
Oraşele inteligente constituie în China o adevărată strategie naţională de administrare a oraşelor şi a spaţiilor publice. Agenţia chineză de ştiri Xinhua prognoza o victorie a „cursei globale către constituirea societăţii inteligente bazată pe analiza de date”.
Tendinţele de dezvoltare a oraşelor inteligente din China se manifestă de sus în jos, în sensul că sunt facilitate de investiţiile guvernamentale şi, în general, se armonizează cu modelele de dezvoltare regională; o zonă de interes în acest sens este litoralul de est al Chinei, mai dezvoltat din punct de vedere economic.
Supravegherea chineză prin digitalizare îşi are rolul său managerial rezonabil pentru a extinde, îmbunătăţi şi automatiza colectarea şi analiza informaţiilor cât şi pentru scopul strict politic reprezentat de supravegherea în masă (prin IoT, internetul mobil, cloud computing şi big data). O mare parte din implementarea acestei „supravegheri inteligente” are loc la nivel local, deşi programele locale de supraveghere folosesc din ce în ce mai mult informaţiile şi resursele reţelei la nivel naţional.
Modernizarea şi standardizarea echipamentelor de supraveghere în sistemele din diferite regiuni şi localităţi din China ridică dificultăţi, astfel că pe lângă tehnologii, se folosesc şi voluntari pentru a monitoriza acţiunile populaţiei generale şi pentru a spori supravegherea oraşelor inteligente. Demersul se numeşte „apărare în masă, guvernare în masă” (群防群治) şi se înscrie într-o tradiţie de acţiune a Partidului Comunist Chinez (PCC), potenţată acum de utilizarea sporită a tehnologiilor oraşelor inteligente.
Sursa: „Governing Cyberspace: State Control vs. The Multistakeholder Model”
Partidul Comunist Chinez nu doreşte doar să monitorizeze, să modeleze şi să canalizeze comportamentul online, ci îşi propune să monitorizeze şi să controleze şi comportamentul offline al cetăţenilor, printr-un sistem stratificat de platforme de monitorizare şi supraveghere. Un indicator cheie este numărul tot mai mare de oraşe sigure şi comunităţi rezidenţiale, unde s-a îmbunătăţit guvernanţa socială, dar şi supravegherea, cu un accent puternic pe asigurarea „stabilităţii sociale”. Intenţia PCC de a implementa 626 de milioane de camere video până în 2020, extinderea adoptării inteligenţei artificiale şi protecţia drepturilor civile inexistente din punct de vedere funcţional pun bazele realizării unui măreţ panopticon digital chinez. China a realizat cea mai cuprinzătoare acoperire a supravegherii populaţiei din lume, prin digitalizare: recunoaşterea facială este aplicată pe scară largă în practică şi este încurajată dezvoltarea poliţiei inteligente, bazată pe inteligenţă artificială. Succesul Chinei în limitarea pandemiei de Covid-19 a evidenţiat această acoperire, dar a şi legitimat la nivel intern supravegherea pe scară largă.
Sursa: James Palmer, „Will China Use Covid-19 Health Apps to Creack Down on Dissent?”
Intensitatea controlului este cea mai mare în regiunile minoritare, cum ar fi Xinjiang şi Tibet, unde identităţile distincte ale grupurilor minoritare etnice şi religioase sunt văzute ca o ameninţare latentă la adresa securităţii statului. Măsurile din Xinjiang includ, de exemplu, instalarea forţată de spyware şi monitorizarea continuă a dispozitivelor mobile, dar se folosesc şi aplicaţii prin care cadrele şi alt personal public furnizează informaţii în mai multe baze de date, în special în Platforma de operaţiuni comune integrate. soluţii digitale pentru a introduce informaţii şi a ajuta la aplicarea politicii, la identificarea riscurilor, la rezolvarea problemelor şi la prevenirea protestelor.
În plus, numeroase aplicaţii şi platforme încearcă să mobilizeze cetăţenii pentru alertarea autorităţilor cu privire la comportamente suspecte, de exemplu, sau, chiar să raporteze eşecurile ideologice, cum ar fi o înţelegere „incorectă” a partidului şi a contribuţiilor sale istorice.
Deocamdată, nivelurile de automatizare din cadrul diferitelor iniţiative de supraveghere, în special cele care sunt parţial construite la nivel local, rămân relativ scăzute, direcţia de dezvoltare vizând stabilirea unor standarde optime la nivel naţional şi o mai bună integrare a surselor de date.
Iată o imagine curentă a dezvoltării din perspectiva direcţiilor digitalizării, conform Mercator Institute for China Studies (MERICS): tehnologiile cheie de tipul ştiinţelor cuantice ale informaţiei, circuitele integrate, cloud computing, Big data, internetul lucrurilor, internetul industrial, tehnologia informatică în domeniile financiar şi guvernamental (blockchain), IA, realitatea virtuală şi augmentată susţin transporturile smart, exploatarea smart a resurselor, manufacturile smart, agricultura smart, resursele de apă smart, educaţia smart, asistenţa medicală şi medicina smart, cartierele smart, electrocasnicele smart şi serviciile guvernamentale smart completează imaginea unei digitalizări în plină expansiune din ce în ce mai sofisticată şi mai responsivă.
Articol de Henrieta Şerban, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI).
Se încarcă comentariile...
