Lansarea Centrului de studii sino-ruse. China la zi (1 – 16 septembrie 2021)

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
larics

Înainte de pandemie, proiectul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române era lansarea unui Centru de studii ruse, în cadrul institutului. Pandemia ne-a schimbat planul. Fără să inventeze neapărat ceva nou, pandemia a scos la iveală şi a exacerbat trendurile veche - printre ele, ascensiunea Chinei, accelerată de pandemie într-un ritm care a încurcat nu doar Occidentul, ci şi Beijing-ul.

Un Centru dedicat strict Rusiei devenise o chestiune (aproape) inadecvată, alăturea de trendurile mari care sugerau că viitoarea ordine mondială avea să se deseneze în jurul dubletului SUA-China, lăsând în urmă şi ordinea Războiului Rece şi pe cea a hegemoniei americane.

Pandemia ne-a arătat cu claritate că intrăm într-o nouă era a relaţiilor internaţionale. Prin urmare, proiectul s-a transformat într-un Centru de studii sino-ruse, în cadrul ISPRI şi sub egida Academiei Române. Îl lansăm acum şi în paginile Adevărul, prin unul dintre proiectele sale constante, respectiv „China la zi – revista presei de limbă chineză”. Este un proiect unic în România, despre a cărui necesitate nu are rost să argumentăm prea mult. A ignora astăzi a doua superputere a lumii este nu doar un risc strategic, ci un gest de incultură academică crasă.

Începând de astăzi, săptămânal, vom prezenta publicului românesc principalele relatări - şi tăceri! - ale presei chineze, urmând ca, lunar, cel puţin, plecând de la acestea, să organizăm o dezbatere televizată, cu experţi ai Centrului, dar şi din afară, dedicată realităţilor din China şi nu numai, moderată de jurnalistul de televiziune Claudiu Lucaci, partener în acest proiect. Prima emisiune de acest fel se poate urmări aici.

Participanţii la proiectele Centrului – care vor traduce, analiza, comenta - sunt cercetătorii şi vorbitorii de limbă rusă din cadrul ISPRI, la care s-au alăturat vorbitorii de limbă chineză şi specialişti (prezenţi sau în devenire) pe acest dosar covârşitor. Toţi, împreună, vor încerca să cupleze România la temele mari ale dezbaterii internaţionale, încercând, în primul rând, să înţeleagă ce se petrece cu lumea noastră şi, în al doilea rând, să aşeze Bucureştiul pe harta importantă a capitalelor europene care au un asemenea institut de cercetare dedicat Chinei. În maximum cinci ani, vor avea toate!

Partenerul principal al proiectului este Fundaţia Universitară a Mării Negre „Mircea Maliţa”, care, prin Bursele anuale de studii Mircea Maliţa, a făcut posibil ca cercetătorii beneficiari ai acestor burse să devină cercetători asociaţi ai ISPRI şi să fie părtaşi la proiectul China la zi, care se află doar la început. Nu e singurul din cadrul Centrului de studii sino-ruse: pe lângă revista presei chineze urmează prima enciclopediei (geo)politică a Chinei secolului XX publicată în România, conferinţele internaţionale anuale Mircea Maliţa - cu invitaţi din Statele Unite şi China -, o colecţie de volume de cercetări dedicate Rusiei de ieri, de azi şi de mâine, reevaluări ale relaţiei complexe SUA-(România)-China din timpul celui mai faimos „reset” din secolul XX etc.

Echipa de bursieri şi traducători cuprinde, deocamdată, pe Paula Toma (cercetător ISPRI şi coordonator proiect China la zi), Maria Diana Ghinea şi Yu Zahn.

Tuturor celor implicaţi, nu în ultimul rând partenerilor noştri care au făcut posibilă apariţia Burselor Mircea Maliţa, le mulţumim şi pe această cale.

Începem astăzi cu revista presei chineze din perioada 1-16 septembrie 2021; cei care doresc să urmărească şi evoluţiile anterioare (15-31 august 2021), se pot duce direct la site-ul FUMN (materialul aici).

(ISPRI ŞI FUMN)

larics

Foto: Imagini de la filmarea primei emisiuni dedicată proiecutlui China la zi (emisiunea integrală se poate viziona aici).

- 1 septembrie 2021-

Poziţia oficială a Chinei faţă de anumite probleme

- răspunsurile oferite de purtătorul de cuvânt Wang Wenbin la conferinţa de presă regulată a Ministerului chinez al Afacerilor Externe –

Declaraţia 1

Reporter Bloomberg: Camera de Comerţ Americană din Chengdu a fost închisă, dar nu se cunosc problemele care au stat la bază. De ce a fost închisă brusc această cameră de comerţ? Ne-ar putea oferi mai multe informaţii Ministerul de Externe?

Wang Wenbin: Nu cunosc nimic despre o astfel de situaţie, de aceea, v-aş sfătui să vă adresaţi autorităţilor competente. Ceea ce vă pot spune însă este că, ţara noastră este o ţară bazată pe statul de drept, prin urmare toate organizaţiile străine cu sediul în China trebuie să acţioneze în cadrul legal al Chinei.

Sursă: http://news.china.com.cn/txt/2021-09/01/content_77727965.htm?f=pad&a=true

Declaraţia 2

Reporter Global Times: Potrivit ştirilor, atacurile teroriste din apropierea aeroportului din Kabul din 26 august au rănit şi ucis sute de oameni. Unii dintre răniţi au dezvăluit că forţele SUA au tras asupra civililor după explozii, provocând şi mai mai multe victime. Pe 29 august, forţele SUA din Afganistan au lansat atacuri cu drone asupra unei reşedinţe civile din motive de combatere a terorismului, ucigând zece civili. Cea mai tânără victimă avea doar doi ani. Ce are de comentat partea chineză pe această temă?

Wang Wenbin: Partea chineză a luat act de ştirile respective. Potrivit rapoartelor publice, uciderea persoanelor nevinovate de către SUA în Afganistan are loc în mod frecvent.

În 2002, Forţele Aeriene ale SUA au organizat un atac aerian la o nuntă în provincia Uruzgan. Zeci de civili au fost ucişi şi peste o sută de persoane au fost rănite.

În 2008, trupele americane au atacat un sat din provincia Herat, ucigând aproape 100 de civili, inclusiv 50 de copii şi 19 femei.

În 2010, forţele NATO au bombardat provincia Daykundi, luând viaţa a cel puţin 33 de vieţi.

În 2015, o forţă anti-stupefiante afgană aflată într-o misiune a fost atacată de avioanele de vânătoare NATO şi au murit atunci 15 ofiţeri.

În 2019, SUA a lansat un atac cu drone asupra provinciei Nangarhar, ucigând în mod eronat cel puţin 30 de fermieri afgani. Un fost soldat american şi operator de drone a mărturisit pentru Comitetul de experţi al ONU că, grevele americane cu drone ucid pur şi simplu de dragul de a ucide şi că numărul deceselor civile din Afganistan cauzate de atacurile aeriene ale SUA depăşeşte cu mult statisticile oficiale ale guvernului SUA. Statisticile arată că, din aprilie 2020, cel puţin 47.245 de civili afgani au murit în războiul din Afganistan lansat de SUA.

Deşi forţele SUA s-au retras din Afganistan, ar trebui investigată atent uciderea civililor de către forţele SUA şi a aliaţiilor lor din ultimii 20 de ani, iar ucigaşii ar trebui aduşi în faţa justiţiei. Viaţa poporului afgan ar trebui protejată, iar drepturile omului ar trebui apărate în Afganistan. Este în joc justiţia internaţională şi statul de drept şi dezvoltarea mondială a drepturilor omului.

Sursă: http://news.china.com.cn/txt/2021-09/01/content_77727965.htm?f=pad&a=true

larics

Wang Wenbin, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei/ Foto: Conferinţa de presă regulată a Ministerului chinez al Afacerilor Externe, 1 septembrie 2021.

Declaraţia 3

Reporter Kyodo News: Potrivit ştirilor, trimisul special al SUA pentru probleme climatice John Kerry a sosit la Tianjin. Ne-aţi putea confirma dacă discuţiile dintre acesta şi trimisul special al părţii chineze pentru schimbările climatice, Xie Zhenhua au început? Care sunt aşteptările Chinei în privinţa acestei discuţii?

Wang Wenbin: Presupun că aţi observat informaţiile publicate de Ministerul Ecologiei şi Mediului din China, cât şi Departamentul de Stat al SUA au publicat deja informaţii despre vizita lui Kerry, trimisul special al SUA pe probleme climatice în China.

La invitaţia părţii chineze, Kerry va vizita China în perioada 31 august - 3 septembrie. În timpul vizitei, Xie Zhenhua, trimisul special al Chinei pentru schimbările climatice va purta discuţii cu el la Tianjin şi va face schimb de opinii cu privire la cooperarea dintre China şi SUA în domeniul schimbărilor climatice şi cea de-a 26-a Conferinţă a părţilor la Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice (cu acronimul în limba engleză UNFCCC).

Cât despre cea de-a doua întrebare pe care mi-aţi adresat-o , vă rugăm să urmăriţi informaţiile de pe site-ul nostru, vor fi publicate informaţii în timp util.

Sursă: http://news.china.com.cn/txt/2021-09/01/content_77727965.htm?f=pad&a=true

Declaraţia 4

Reporter CCTV: Potrivit ştirilor, pe 31 august, surse ale talibanilor afgani au declarat că discuţiile privind înfiinţarea unui nou guvern afgan au fost încheiate şi că vor anunţa formarea noului guvern pe 3 septembrie. Ce are de comentat partea chineză pe această temă? Va recunoaşte China noul guvern afgan?

Wang Wenbin: Afganistanul deschide o nouă pagină în istoria sa, confruntându-se atât cu provocări, cât şi cu oportunităţi. Poporul afgan se află acum într-un punct nou de plecare pentru pacea şi reconstrucţia naţională. Comunitatea internaţională acordă de asemenea, o atenţie deosebită evoluţiilor situaţiei din Afganistan, precum formarea unui nou guvern în Afganistan. China speră sincer că toate părţile din Afganistan vor respecta aspiraţiile urgente ale poporului afgan şi aşteptărilor comune ale comunităţii internaţionale, vor construi o structură politică deschisă şi incluzivă, vor adopta politici interne şi externe moderate şi prudente, vor trage o linie între ei şi grupurile teroriste şi vor trăi în termeni buni cu alte ţări, în special cu vecinii săi.

Preşedintele Mao a spus odată: „Afganistanul este o ţară eroică. Nu s-a supus niciodată în istorie. China şi Afganistan sunt ţări prietene. China nu vrea să facă rău Afganistanului, iar Afganistanul nu vrea să facă rău Chinei. Cele două ţări se sprijină reciproc". China va susţine în continuare o politică prietenoasă faţă de întregul popor afgan, va respecta suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Afganistanului şi nu va interveni în afacerile interne ale ţării. Vom continua să oferim ajutor pe cât de mult posibil Afganistanului pentru realizarea timpurie a păcii şi reconstrucţiei.

Sursă: http://news.china.com.cn/txt/2021-09/01/content_77727965.htm?f=pad&a=true

Declaraţia 5

Reporter NBC: Revenind la vizita lui John Kerry, mă întreb cum priveşte China vizita lui John Kerry? Ar putea avea o semnificaţie potenţială pentru relaţiile dintre China şi SUA, dincolo de problemele legate de schimbările climatice? În opinia dumneavoastră, în ce alte domenii cele două părţi pot beneficia de dialoguri directe ca acesta?

Wang Wenbin: China şi SUA au diferenţe în ceea ce priveşte unele probleme. În acelaşi timp, împărtăşim interese comune într-o gamă largă de domenii, inclusiv schimbările climatice. Cele două părţi ar trebui să menţină dialogul şi comunicarea şi să desfăşoare o cooperare reciproc avantajoasă pe baza respectului reciproc, gestionând în acelaşi timp diferenţele printr-o consultare echitabilă, pentru a readuce relaţiile bilaterale pe urmele stabilităţii şi dezvoltării.

Sursă: http://news.china.com.cn/txt/2021-09/01/content_77727965.htm?f=pad&a=true

- 2 septembrie 2021-

Poziţia oficială a Chinei faţă de anumite probleme

- răspunsurile oferite de purtătorul de cuvânt Wang Wenbin la conferinţa de presă regulată a Ministerului chinez al Afacerilor Externe –

Declaraţia 1

Reporter Ziarul Poporului: Potrivit ştirilor, OMS intenţionează să livreze 100 de milioane de doze de vaccinuri Sinovac şi Sinopharm până la sfârşitul lunii septembrie în Africa şi Asia pentru prima dată. Ne puteţi confirma acest lucru? Aţi putea să ne oferiţi mai multe informaţii despre furnizarea de vaccinuri prin Accesul Global la vaccinurile COVID-19 ( cu acronimul în limba engleză COVAX)?

Wang Wenbin: China a sprijinit activ şi a luat parte la COVAX . S-a angajat să promoveze disponibilitatea şi accesibilitatea vaccinurilor COVID în ţările în curs de dezvoltare. În prima jumătate a anului 2021, după ce vaccinurile Sinopharm şi Sinovac au fost aprobate de OMS pentru folosirea de urgenţă, companiile în cauză au organizat şi au coordonat garanţiile de producţie, au avut consultări cu Alianţa Globală pentru Vaccinuri şi Imunizare (acronimul în limba engleză GAVI) în privinţa aprovizionării cu vaccinuri, adăugând vaccinurile în portofoliul facilităţii COVAX în iulie. Conform acordurilor de cumpărare, cele două companii chineze vor furniza 110 milioane de doze către COVAX până la sfârşitul lunii octombrie, iar aceasta din urmă va stabili planul de distribuţie specific după luarea în considerare deplină a cererii ţărilor. Între timp, cele două părţi au ajuns la un acord cu privire la aprovizionarea pe termen lung a vaccinurilor şi sunt în discuţii cu privire la momentul şi planul specific de aprovizionare viitoare.

După cum am înţeles, primul lot de aproximativ 9 milioane de doze a fost livrat în Pakistan şi Bangladesh la începutul lunii august. Încă aproape 30 de milioane de doze vor începe să fie expediate în curând către ţările în curs de dezvoltare precum Algeria, Côte d'Ivoire, Niger, Kârgâzstan şi Venezuela. Acesta este un alt pas concret pe care China l-a făcut pentru a-şi îndeplini promisiunea ca vaccinurile să fie un „produs public global” , de a promova distribuţia echitabilă şi de a stimula eforturile globale anti-epidemice.

La prima întâlnire a Forumului internaţional privind cooperarea împotriva virusului COVID-19, care avut loc recent, preşedintele Xi Jinping a anunţat că partea chineză se va strădui să furnizeze întregii lumi 2 miliarde de doze de vaccin COVID-19 pe tot parcursul acestui an şi să doneze 100 milioane dolari către COVAX pentru distribuirea vaccinurilor către ţările în curs de dezvoltare. China va continua să-şi aducă contribuţia la realizarea unui acces echitabil la vaccinuri pentru ţările în curs de dezvoltare. De asemenea, facem apel la ţări capabile să sprijine numărul mare de ţări în curs de dezvoltare şi să le ajute să achiziţioneze vaccinuri cât de repede posibil, contribuind astfel la o victorie timpurie a omenirii asupra pandemiei.

Sursă: http://bs.china-embassy.org/chn/zyxw/t1904097.htm

Declaraţia 2

Reporter Agenţia de Ştiri Xinhua: Am observat că mass-media din Rusia susţine că eforturile Chinei de a consolida reglementarea pieţei vor contribui la promovarea unui mediu de afaceri stabil şi favorabil pe termen lung şi vor promova o creştere economică susţinută şi solidă şi nu vor afecta atracţia pieţei chineze.Cum priviţi acest lucru?

Wang Wenbin: De la începutul acestui an, China a continuat să consolideze şi să extindă rezultatele prevenirii şi controlului epidemiei şi a dezvoltării socio-economice. A realizat o redresare economică constantă, demonstrând rezistenţă şi vitalitate puternice. Acest lucru a oferit un impuls puternic pentru economia mondială să revină pe drumul cel bun, să recâştige încrederea şi să reia creşterea. În acelaşi timp, pentru a aborda problema proeminentă a extinderii necontrolate şi dezordonate a unor companii de platformă, guvernul chinez a intensificat reglementarea anti-monopol şi a întreprins acţiuni legale pentru a contracara comportamentele de monopol şi concurenţă neloială. Eforturile de reducere a expansiunii dezordonate a capitalului au arătat rezultate iniţiale, iar ordinea concurenţei loiale s-a îmbunătăţit constant.

Măsurile de reglementare a pieţei luate în conformitate cu legislaţia de către guvernul chinez vor contribui la promovarea unui mediu de piaţă pentru o concurenţă loială, vor crea un spaţiu larg pentru creşterea tuturor tipurilor de entităţi de piaţă, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii şi vor proteja mai bine drepturile şi interesele consumatorilor. Guvernul chinez se angajează să îmbunătăţească mecanismele de concurenţă loială, să reformeze sistemul de reglementare a pieţei, să consolideze reglementarea anti-monopol, să lucreze la construirea unui sistem de piaţă la standarde ridicate care să fie unificat şi deschis cu o concurenţă ordonată şi să încurajeze un mediu de afaceri orientat spre piaţă, legalizat şi international. Aceste eforturi vor beneficia în cele din urmă de toţi investitorii, operatorii şi consumatorii.

Aş dori, de asemenea, să subliniez că hotărârea Chinei de a promova o deschidere la nivel înalt către lumea exterioară este de neclintit şi uşa către lumea exterioară se va deschide din ce în ce mai mult. Ca destinaţie importantă pentru investiţiile străine, China a atras anul trecut cu 4,5% mai multe ISD, în ciuda scăderii cu 40% a investiţiilor străine la nivel global.

În prima jumătate a acestui an, utilizarea efectivă a capitalului străin de către China a crescut cu 28,7 de la an la an. Investitorii străini rămân optimişti cu privire la perspectivele pieţei chineze. Vom continua să facilităm investiţiile şi operaţiunile companiilor străine în China şi să împărtăşim dividendele reformei şi dezvoltării Chinei.

Sursă: http://bs.china-embassy.org/chn/zyxw/t1904097.htm

Declaraţia 3

Reporter Bloomberg: South China Morning Post a raportat că John Kerry se va întâlni astăzi cu Yang Jiechi. Ne-aţi putea confirma acest lucru, dar totodată ne puteţi oferi mai multe informaţii despre? Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European a adoptat miercuri un raport care a cerut Uniunii Europe să înceapă lucrul la un acord bilateral de investiţii cu Taiwanul. De asemenea, a sugerat ca blocul să îşi redenumească biroul comercial din Taipei în „Biroul Uniunii Europene din Taiwan”. Ce are de comentat Ministerul de Externe pe această temă?

Wang Wenbin: În ceea ce priveşte prima întrebare, vă rugăm să urmăriţi cu atenţie. Vom publica informaţii în timp util.

Cât despre a doua întrebare, China a făcut deja o declaraţie. Aşa-numitul raport „Relaţii politice şi cooperare UE-Taiwan”, creat de Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, încalcă grav normele de bază ale relaţiile internaţionale, principiul „O singură Chină” şi angajamentul privind problema Taiwanului, asumat în mod deschis de UE la stabilirea relaţiilor diplomatice cu China. Partea chineză condamnă cu tărie şi se opune acestui lucru.

Îndemnăm comisia competentă şi membrii Parlamentului European să-şi corecteze imediat cuvintele şi acţiunile greşite cu privire la Taiwan pentru a evita daune suplimentare încrederii şi cooperării reciproce dintre China şi UE. Uniunea Europeană este sfătuită să nu subestimeze hotărârea fermă a poporului chinez, voinţa neclintită şi capacitatea puternică de a apăra suveranitatea naţională şi integritatea teritorială şi să înceteze imediat acţiunile provocatoare şi de confruntare.

Sursă: http://bs.china-embassy.org/chn/zyxw/t1904097.htm

Declaraţia 4

Reporter RIA Novosti: Vice-ministrul rus de externe, Igor Morgulov a declarat ieri că Rusia intenţionează să convoace o nouă întâlnire cu Statele Unite, China şi Pakistan la Kabul după ce situaţia de acolo se va stabiliza. Partea chineză a discutat despre această întâlnire cu Rusia sau alte părţi? Cine va reprezenta China acolo?

Wang Wenbin: O soluţionare adecvată a problemei afgane este imposibilă fără participarea şi sprijinul comunităţii internaţionale. Există multe mecanisme multilaterale legate de Afganistan care se consolidează reciproc cu propriile caracteristici şi priorităţi. China a menţinut o strânsă coordonare cu părţile în cauză cu privire la problema afgană. China şi Rusia rămân într-o comunicare şi colaborare strategică profundă şi puternică la toate nivelurile. În noile circumstanţe, China va continua să colaboreze cu comunitatea internaţională pentru o atenuare timpurie a situaţiei din Afganistan şi Kabul şi va ajuta împreună Afganistanul să pună capăt haosului, să restabilească ordinea şi să realizeze pacea şi reconstrucţia.

Sursă: http://bs.china-embassy.org/chn/zyxw/t1904097.htm

Declaraţia 5

Reporter Beijing Youth Daily: Conferinţa mondială 5G 2021 a avut loc recent la Beijing. Oficiali, experţi şi academicieni şi oameni de afaceri din mai multe ţări au participat atât online, cât şi offline la această conferinţă. Ne-aţi putea oferi mai multe informaţii?

Wang Wenbin: În perioada 31 august - 2 septembrie, a avut loc la Beijing Conferinţa mondială 5G 2021, sub tema „5G + By All For All”. Conţinând cuvintele cheie „industrie”, „economie” şi „inovaţie”, conferinţa s-a axat pe eforturile comune de dezvoltare a infrastructurii digitale, a ecologiei integrate şi a mediului favorabil pentru a permite 5G să se integreze şi să prospere împreună cu alte industrii. Acesta este, de asemenea, prima expoziţie internatională găzduită la Beijing, după normalizarea prevenirii şi controlului epidemiilor din Beijing.

Fiind o reuniune internaţională proeminentă în sectorul 5G, Conferinţa mondială 5G a avut loc de trei ori din 2019 şi a devenit o importantă platformă pentru schimburi stimulând dezvoltarea industrială globală şi inovarea în scenarii de aplicare. În cadrul acestei conferinţe, peste 300 de invitaţi importanţi din peste 20 de ţări şi regiuni au fost invitaţi să ţină discursuri, inclusiv 45 de experţi străini şi trimişi diplomatici aflaţi în China.

Peste 80 de mass-media din întreaga lume au realizat o acoperire cuprinzătoare a conferinţei. În cadrul conferinţei au fost expuse peste 650 de articole de la peste 40 de companii chineze şi străine, prezentând pe deplin progresul tehnologic la nivel de lanţ industrial şi inovaţia produselor în sectorul 5G.

În timpul conferinţei, au fost lansate opt cărţi albe tehnice şi rapoarte de cercetare, au fost semnate peste 20 de proiecte de cooperare strategică şi o serie de rezultate inovatoare şi noi tehnologii şi produse au fost lansate de companiile respective.

Fiind una dintre tehnologiile de vârf, 5G va schimba profund modul în care oamenii lucrează şi trăiesc şi va introduce o eră în care totul este interconectat. China acordă o mare importanţă dezvoltării 5G. De când 5G a intrat în uz comercial în China în urmă cu doi ani, au fost construite 993.000 de staţii de bază 5G şi peste 392 de milioane de gospodării au fost conectate la terminalele 5G. China se mândreşte acum cu cea mai mare reţea 5G din lume, cu tehnologie de vârf şi cel mai mare număr de utilizatori. Cel mai mare sistem industrial 5G din lume prinde contur treptat.

Integrarea dintre 5G şi alte tehnologii, cum ar fi Internetul, big data şi AI, a dat naştere la noi modele de dezvoltare precum 5G + îngrijirea sănătăţii, 5G + internet industrial, 5G + video de înaltă definiţie, care au devenit motoare noi pentru dezvoltarea de înaltă calitate a Chinei.

În dezvoltarea 5G, China s-a angajat întotdeauna să integreze, să coordoneze, să inoveze, să deschidă şi să obţină rezultate câştigătoare. Vom continua să întărim schimbul cu ceilalţi, vom desfăşura cooperări în toate dimensiunile în standardul 5G, industrie, aplicaţii şi securitate şi vom crea împreună un mediu pentru inovaţie şi afaceri deschis, corect, şi nediscriminatoriu. Companiile din toate ţările sunt binevenite să participe la lansarea 5G a Chinei cu produse şi servicii de calitate pentru dezvoltarea socioeconomică. Sperăm, de asemenea, că toate părţile se vor opune actelor care abuzează de conceptul de securitate naţională şi perturbă şi subminează cooperarea globală 5G, astfel încât împreună să putem avansa o cooperare internaţională sănătoasă în acest sector pentru a oferi mai multe beneficii întregii omeniri. Sursă: http://bs.china-embassy.org/chn/zyxw/t1904097.htm

Declaraţia 6

Reporter The Paper: Potrivit ştirilor, la 31 august, Zhou Mengbo, fost secretar adjunct al China Railway Corporation a fost repatriat în China. Ne-aţi putea oferi mai multe informaţii despre repatrierea acestuia?

Wang Wenbin: Zhou Mengbo, fost secretar adjunct al comitetului de partid al China Railway Engineering Group Co., Ltd., a fost suspectat de infracţiuni grave legate de muncă şi a fugit în străinătate în mai 2019.

Recent, China a depus o cerere de cooperare în aplicarea legii către ţara respectivă şi a lucrat împreună cu agenţiile străine pentru a-l putea aresta şi a-l repatria în China.

Aducerea lui Zhou Mengbo în faţa justiţiei este o realizare importantă în readucerea fugarilor din corupţie şi recuperarea bunurilor acestora prin cooperarea internaţională în aplicarea legii. China şi-a exprimat aprecierea şi recunoştinţa faţă de ţările în cauză pentru sprijinul şi asistenţa lor puternică.

Corupţia este un duşman comun al umanităţii. Combaterea crimelor legate de corupţie este susţinută de oameni din întreaga lume. Urmărirea fugarilor şi recuperarea bunurilor lor este o parte integrantă a consolidării cooperării internaţionale împotriva corupţiei. Guvernul chinez va continua să desfăşoare o cooperare internaţională judiciară şi de aplicare a legii cu ţările interesate în conformitate cu Convenţia ONU împotriva corupţiei şi tratatele şi acordurile bilaterale. Vom combate corupţia transnaţională şi nu vom permite niciodată persoanelor corupte să se refugieze în paradisuri sigure pentru infractori.

Sursă: http://bs.china-embassy.org/chn/zyxw/t1904097.htm

Declaraţia 7

Reporter Global Times: Global Times a raportat că autorităţile competente chineze au dezvăluit faptele penale ale lui Michael Spavor şi Michael Kovrig, precum şi informaţii detaliate despre detenţia lor. Dar Canada a susţinut că detenţia acestor doi canadieni reprezintă o represiune pentru arestarea lui Meng Wanzhou. Ce aveţi de comentat pe această temă?

Wang Wenbin: China şi-a declarat în mod repetat poziţia solemnă cu privire la cazurile lui Michael Spavor şi Michael Kovrig. Informaţiile dezvăluite de autorităţile chineze arată că dovezile infracţiunilor lor sunt incontestabile. Organele judiciare ale Chinei tratează cazurile în conformitate cu legislaţia pe baza unor probe solide. În acest proces, drepturile legale ale acestor două persoane au fost pe deplin protejate. Autorităţile în cauză le-au acordat, de asemenea, îngrijiri umanitare în măsura permisă de lege.

Trebuie să subliniez că incidentul de la Meng Wanzhou şi cazurile lui Michael Spavor şi Michael Kovrig sunt complet diferite. Pe de o parte, Canada a efectuat persecuţie politică împotriva cetăţeanului chinez în complice cu SUA, ignorând total scopurile politice americane. Meng Wanzhou nu a încălcat nicio lege canadiană. Pe de altă parte, a făcut publicitate cazului canadian menţionat mai sus şi a calomniat China de detenţie arbitrară şi diplomaţie coercitivă.

Faptele au demonstrat încă o dată că ceea ce urmăreşte partea canadiană este de a confunda binele şi răul şi de a arunca vina asupra Chinei.

China respinge ferm şi condamnă cu tărie acest lucru. Canada ar trebui să rezolve această problemă, să nu mai inducă în eroare opinia publică şi să înceteze să mai calomnieze China. Între timp, ar trebui să-şi îndrepte greşelile, să-l elibereze pe Meng Wanzhou şi să-i asigure revenirea în siguranţă în China.

Sursă: http://bs.china-embassy.org/chn/zyxw/t1904097.htm

Declaraţia 8

Reporter China News Service: Potrivit ştirilor, preşedintele rus Putin a declarat în comentariul său recent asupra situaţiei afgane că forţele SUA au promovat în esenţă normele şi standardele SUA, inclusiv schimbarea structurii politice locale în prezenţa lor de 20 de ani în Afganistan. Dar acest lucru a adus pierderi şi tragedii SUA în sine şi poporul afgan. Rezultatul operaţiunilor SUA în Afganistan este zero, dacă nu negativ. Ce aveţi de comentat pe această temă?

Wang Wenbin: Opinia preşedintelui Putin ar trebui să provoace SUA să reflecte asupra acestor aspecte. Nu există o formă fixă de democraţie în lume. Toate ţările ar trebui să aibă dreptul la explorarea independentă a căilor de dezvoltare care se potrivesc condiţiilor şi realităţilor lor naţionale. Situaţia din Afganistan a arătat că orice practică de transplantare şi impunerea unui model străin de democraţie va aduce doar haos şi instabilitate, care în cele din urmă se vor încheia printr-un eşec

Democraţia este o valoare împărtăşită de întreaga omenire, nu un privilegiu al anumitor ţări. Nu există un „lider al democraţiei” în lume şi nicio ţară nu are dreptul să dea lecţii despre democraţie. Promovarea „alianţei democraţiilor” şi promovarea naraţiunii „democraţie versus autoritarism” este în esenţă atacarea altora care sunt diferite sub steagul democraţiei. Este suprimarea celorlalţi şi avansarea propriilor strategii geopolitice cu ideologia şi valorile ca instrument. Aceasta este o democraţie falsă şi o adevărată hegemonie. O astfel de retrogradare istorică ar duce doar la diviziuni şi confruntări, care ar trebui protejate şi respinse de toate ţările.

Sperăm că SUA vor reflecta serios asupra acţiunilor lor şi vor trage lecţii din trecut. Ar trebui să nu mai vândă propriile ideologii şi valori altora, să oprească intervenţia militară în alte ţări după bunul plac, să nu mai facă diviziuni şi confruntări în lume sub stindardul drepturilor omului şi să nu repete greşelile din Afganistan.

Sursă: http://bs.china-embassy.org/chn/zyxw/t1904097.htm

larics

Wang Wenbin, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei/ Foto: Conferinţa de presă regulată a Ministerului chinez al Afacerilor Externe, 2 septembrie 2021.

Pe 3 septembrie, Li Keqiang, premierul Consiliului de Stat, va participa la ceremonia de deschidere a Forumului de dezvoltare a energiei cu emisii scăzute din Taiyuan 2021 (Taiyuan Energy Low Carbon Development Forum 2021) prin videoconferinţă şi va ţine un discurs.

Pe aceeaşi dată, la invitaţia guvernului francez, premierul Li Keqiang va participa la ceremonia de deschidere a celui de-al 7-lea Congres Mondial de Conservare a Naturii prin conferinţă video la Beijing şi va ţine de asemenea un discurs.

Acest Congres este organizat în comun de guvernul francez şi Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (cu acronimul în limba engleză IUCN) sub tema „O natură, un viitor”.

- 3 septembrie 2021 –

Poziţia oficială a Chinei faţă de anumite probleme

- răspunsurile oferite de purtătorul de cuvânt Wang Wenbin la conferinţa de presă regulată a Ministerului chinez al Afacerilor Externe –

Declaraţia 1

Reporter CCTV: Astăzi se împlinesc 76 de ani de la victoria obţinută de poporul chinez în Războiul de Rezistenţă împotriva agresiunii japoneze şi de la cea a războiului mondial antifascist. Am observat că, în această dimineaţă, China şi Rusia au desfăşurat activităţi de comemorare la Muzeul Cetăţii Dongning din oraşul Mudanjiang, provincia Heilongjiang, iar consilierul de stat şi ministrul de externe, Wang Yi şi ministrul rus de externe, Sergey Lavrov au ţinut discursuri. Ne-aţi putea oferi mai multe informaţii despre acest eveniment?

Wang Wenbin: Victoria obţinută de poporul chinez în Războiul de Rezistenţă împotriva agresiunii japoneze şi victoria Uniunii Sovietice împotriva Japoniei au marcat o victorie finală a războiului mondial antifascist. Bătălia de la Cetatea Dongning a fost ultima bătălie a acestui război. După cum a spus şi consilierul de stat şi ministrul de externe, Wang Yi la evenimentul de comemorare organizat astăzi la Muzeul Cetăţii Dongning, această bătălie este o importantă mărturie a modului în care poporul chinez şi rus au luptat cot la cot. Victoria bătăliei arată că pacea şi dreptatea vor zdrobi orice rău, oricât de puternic ar fi. Marea victorie obţinută în urmă cu 76 de ani are o semnificaţie specială pentru China şi Rusia, cât şi pentru întreaga istorie a umanităţii.

Sistemul internaţional, a cărei bază este Organizaţia Naţiunilor Unite şi ordinea internaţională bazată pe dreptul internaţional stabilit după război au jucat un rol de neînlocuit în ceea ce priveşte pacea, progresul şi dezvoltarea omenirii.

Victoria obţinută în urma războiului mondial antifascist ar trebui respectată cu seriozitate şi susţinută. Din păcate, chiar şi în prezent, unii oameni încearcă să nege sau chiar să înfrumuseţeze istoria agresiunii şi să provoace serios conştiinţa umană şi justiţia internaţională.

În această chestiune, cele două popoare (chinez şi rus) nu vor fi de acord, şi nici pacifiştii din întreaga lume. Ne vom uni cu toate ţările din lume, inclusiv Rusia, pentru a ne opune cu hotărâre oricărui act eronat de inversare a istoriei, pentru a apăra cu hotărâre victoria celui de-al doilea război mondial, echitatea şi justiţia internaţională, vom proteja cu hotărâre sistemul internaţional şi ordinea internaţională bazată pe dreptul internaţional, pentru ca pacea şi liniştea să dăinuie în lume.

Sursă: https://mp.weixin.qq.com/s/UXrPRLihECMbbcI0-Fm8tw

Declaraţia 2

Reporter Sputnik: Aş dori să vă adresez două întrebări. Prima are legătură cu situaţia din Afganistan. Potrivit lui Al Jazeera, talibanii afgani au decis să lanseze atacuri în provincia Panjshir după ce negocierile cu forţele rebele locale au fost întrerupte. Ce are de comentat partea chineză pe această temă?Cum va afecta acest lucru situaţia afgană?Mi-ar mai plăcea să aflu dacă, la cel de-al 13-lea summit BRICS, care va avea loc în luna septembrie, în India, , ţările membre se vor consulta cu privire la situaţia afgană? Ne-aţi putea oferi mai multe detalii cu privire la aceste două aspecte?

Wang Wenbin: Cu privire la prima întrebare, aş dori mai întâi să spun că, partea chineză îşi doreşte sincer ca toate părţile din Afganistan să respecte voinţa poporului afgan şi deciziile luate să fie pe măsura aşteptărilor comunităţii internaţionale; să îşi rezolve toate problemele prin consultări pentru a asigura o tranziţie lină a situaţiei din Afganistan, astfel încât poporul afgan să se bucure de pace cât mai repede posibil.

Cât despre summit-ul BRICS, acesta este o platformă importantă de cooperare pentru pieţele emergente şi ţările în curs de dezvoltare. Ca forţă pozitivă, stabilizatoare şi constructivă în afacerile internaţionale, BRICS are tradiţia de a menţine comunicarea şi coordonarea şi de a declara poziţii cu privire la problemele regionale şi internaţionale de interes comun.

Ţările BRICS vor continua să organizeze astfel de întâlniri cu diverse ocazii. De fapt, recent, ţările BRICS au comunicat şi au coordonat problema afgană prin mecanisme precum reuniunea BRICS a consilierilor de securitate naţională.

Sursă: https://mp.weixin.qq.com/s/UXrPRLihECMbbcI0-Fm8tw

Declaraţia 3

Reporter AFP: Aş avea două întrebări, şi anume, Organizaţia Mondială a Comerţului a decis să sprijine SUA în impunerea de restricţii de import asupra panourilor solare din China. Ce are de comentat partea chineză pe această temă? În prezent, China îşi păstrează deschisă ambasada la Kabul, să fie acesta un semn că este gata să recunoască noul guvernul pe care îl vor institui în curând talibanii?

Wang Wenbin: Referitor la prima întrebare, China doreşte să îşi exprime regretele pentru această decizie. Cât despre cea de-a doua întrebare, ambasada Chinei în Afganistan reprezintă un canal important pentru schimburile dintre cele două ţări. Ambasada noastră funcţionează normal şi în prezent. China speră sincer că toate partidele din Afganistan vor da ascultare voinţei poporului afgan şi aşteptărilor comune venite din partea comunităţii internaţionale, vor construi o structură politică deschisă şi incluzivă, vor adopta politici interne şi externe moderate şi prudente, se vor separa de organizaţiile teroriste şi vor trăi în relaţii bune cu toate ţările, în special cu ţările vecine. Noul guvern afgan n-a fost încă instituit, şi noi urmărim îndeaproape noile schimbări ce vor avea loc. Sursă: https://mp.weixin.qq.com/s/UXrPRLihECMbbcI0-Fm8tw

Declaraţia 4

Reporter NHK: Prim-ministrul nipon, Yoshihide Suga a anunţat astăzi că nu va candida la viitoarele alegeri prezidenţiale ale Partidului Liberal Democrat (PLD) care vor avea loc în această lună, ceea ce înseamnă că va avea loc o schimbare în ceea ce priveşte funcţia de prim-ministru. Ce are de comentat partea chineză pe această temă?

Wang Wenbin: Am luat act de ştirea respectivă, însă nu dorim să comentăm nimic deoarece acestea sunt afacerile interne ale Japoniei.

Sursă: https://mp.weixin.qq.com/s/UXrPRLihECMbbcI0-Fm8tw

larics

Wang Wenbin, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei/ Foto: Conferinţa de presă regulată a Ministerului chinez al Afacerilor Externe, 3 septembrie 2021.

Mass-media străină: Lituania îşi recheamă ambasadorul de la Beijing

Platforma online Global Times: Reuters tocmai a raportat că Lituania a declarat pe 3 septembrie că îşi va rechema ambasadorul de la Beijing

Pe 10 august, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe a făcut o declaraţie cu privire la decizia Chinei de a-şi rechema ambasadorul din Lituania. Potrivit interviului, guvernul lituanian a anunţat recent că va permite autorităţilor din Taiwan să înfiinţeze un „Birou de reprezentare a Taiwanului” , indiferent de negocierile cu partea chineză şi consecinţele menţionate de aceasta. Această acţiune a încălcat flagrant spiritul comunicatului privind stabilirea relaţiilor diplomatice între cele două ţări şi a subminat grav suveranitatea şi integritatea teritorială a Chinei. Guvernul chinez şi-a exprimat o fermă opoziţie faţă de această acţiuni şi a decis să-şi recheme ambasadorul chinez din Lituania, cerând şi Lituaniei să facă acelaşi lucru.

Partea chineză susţine principiul „O singură Chină ” şi că guvernul Republicii Populare Chineze este unicul guvern legal care reprezintă întreaga Chină. Principiul „O singură Chină” este norma universal recunoscută a relaţiilor internaţionale şi consensul universal al comunităţii internaţionale. Reprezintă baza politică prin care China îşi dezvoltă relaţiile bilaterale cu alte ţări, iar linia roşie de protejare a suveranităţii naţionale şi a integrităţii teritoriale nu trebuie atinsă. Îndemnăm Lituania să îşi îndrepte imediat greşeala, să ia măsuri practice pentru a elimina influenţele rele şi să nu continue să meargă pe un drum greşit. De asemenea, avertizăm autorităţile taiwaneze că „independenţa taiwaneză” este o fundătură, un drum care nu duce nicăieri, iar încercările de a se angaja în activităţi separatiste pe scena internaţională nu vor avea niciodată succes.

Sursă:https://mbd.baidu.com/newspage/data/landingsuper?context=%7B%22nid%22%3A%22news_9854534046739654887%22%7D&n_type=-1&p_from=-1

- 6 Septembrie –

Ne opunem preluării puterii prin lovitură de stat! Solicităm eliberarea imediată a preşedintelui Condé !

declară Ministerul de Externe cu privire la situaţia din Guineea

Pe 5 septembrie, un grup de militari rebeli din Guineea au anunţat că l-au reţinut pe preşedintele Condé şi că au desfiinţat guvernul. Uniunea Africană şi Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest au emis declaraţii în aceeaşi zi, condamnând preluarea puterii prin forţă şi cerând eliberarea imediată a preşedintelui Conte.

Wang Wenbin, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe a declarat pe 6 septembrie că partea chineză urmăreşte îndeaproape evoluţia situaţiei din Guineea şi că a luat act de declaraţiile făcute de Uniunea Africană şi Comunitatea Economică a Statelor Africii de Vest. China se opune preluării puterii prin lovitura de stat şi solicită eliberarea imediată a preşedintelui Condé.

Sperăm că toate părţile îşi vor menţine calmul şi reţinerea şi că, pornind de la interesele fundamentale ale ţării şi ale poporului din Guineea vor fi rezolvate prin dialog şi consultare toate problemele, menţinând astfel pacea şi stabilitatea în Guineea.

Sursă: http://www.news.cn/world/2021-09/06/c_1127833666.htm

Preşedintele Xi Jinping a avut o conversaţie telefonică cu Emomali Rahmon, preşedintele Tadjikistanului pe data de 7 septembrie

Xi Jinping a felicitat Tadjikistanul pentru cea de-a 30-a aniversare a independenţei sale. Xi a subliniat că, în prezent, relaţiile China-Tadjikistan se află la cel mai înalt nivel din istorie.

Cele două ţări se sprijină ferm pe probleme care implică interesul şi preocupările majore ale ambelor părţi, ceea ce demonstrează un nivel ridicat de încredere strategică între cele două ţări.

China şi Tadjikistan au avut o cooperare strânsă în ceea ce priveşte lupta împotriva pandemiei de Sars-Cov-2, dând dovadă de o relaţie de vecinătate bună, cele două părţi bazându-se una pe cealaltă la nevoie. Anul viitor, China şi Tadjikistan vor sărbători 30 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice.

China este dispusă să colaboreze cu Tadjikistan pentru a construi o comunitate bogată de dezvoltare şi de securitate indestructibilă, pentru a proteja interesele comune ale celor două ţări, cât şi pentru a promova pacea şi dezvoltarea regională.

Xi Jinping a subliniat că Cele două părţi ar trebui să continue să se concentreze pe construcţia comună de înaltă calitate a „Centurii şi Drumului” , să promoveze cooperarea în domenii precum economia, comerţul, interconectarea şi economia digitală. China încurajează companiile chineze să investească în Tadjikistan şi este dispusă să crească importurile de produse bio şi de înaltă calitate din Tadjikistan. Ambele părţi ar trebui să joace pe deplin rolul mecanismului comun de prevenire şi control la porturile de frontieră pentru a asigura fluxul eficient şi lin al arterei de marfă China-Tadjikistan. China este dispusă să sprijine în continuare Tadjikistanul în lupta împotriva epidemiei şi să aprofundeze cooperarea bilaterală în domeniul medical.

Preşedintele Xi a mai subliniat că, partea chineză apreciază foarte mult munca desfăşurată de Tadjikistan de când a preluat preşedinţia rotativă a Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai. Vom sprijini Tadjikistanul în îndeplinirea responsabilităţilor sale ca preşedinte şi vom găzdui cu succes summitul comemorativ de 20 de ani al Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai, care va fi o oportunitate de a aprofunda solidaritatea şi încrederea reciprocă a statelor membre.

La rândul său, preşedintele Tadjikistanului a spus că cele două ţări sunt parteneri strategici, relaţiile lor continuând să se dezvolte în diferite domenii. Acesta i-a mulţumit Chinei pentru ajutorul sincer oferit ţării lui pentru o bună perioadă de timp, în special pentru vaccinurile acordate în timp util, susţinând cu tărie lupta Tadjikistanului împotriva epidemiei. Tadjikistanul este dispus să îşi aprofundeze continuu cooperarea în domenii precum economia, comerţul, securitatea şi cultură, astfel încât să ofere noi conotaţii parteneriatului strategic Tadjikistan-China.

Mulţumim Chinei pentru sprijinul său puternic acordat Tadjikistanului în îndeplinirea responsabilităţilor sale în calitate de preşedinte al Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai şi dorim să menţinem o strânsă coordonare cu China în ceea ce priveşte dezvoltarea OCS.

Cele două părţi au făcut schimb de opinii cu privire la situaţia din Afganistan şi au convenit să continue aprofundarea cooperării în lupta împotriva combaterii terorismului şi să menţină împreună securitatea şi stabilitatea regională. Sursă: http://www.news.cn/mrdx/2021-09/08/c_1310175192.htm

-- 8 Septembrie –

A 8-a aniversare a iniţiativei „Centura şi Drumul”. Nivelul interconectării internaţionale continuă să se îmbunătăţească

Anul 2021 marchează a opta aniversare a iniţiativei „Centura şi Drumul”. Pe parcursul acestor ani, China a făcut progrese solide în ceea ce priveşte facilitarea conectării cu ţările care iau parte la iniţiativa „Centura şi Drumul”, oferindu-le un adevărat sentiment de câştig.

Terminalul automat de containere nr. 7 şi nr. 8 aflat în zona de operare sud, zona portului Dalanping, portul Qinzhou, Golful de Nord al Provinciei Guangxi este primul terminal automat din lume cu o structură de proces în formă de „U” şi primul terminal automat de containere din China pentru transport maritim, cât şi feroviar. În prezent, renovarea hidraulică a debarcaderului, renovarea curţii de depozitare şi construcţia de locuinţe se apropie de finalizare, iar partea de echipament intră în etapa de punere în funcţiune.

Guo Zhangquan, asistentul directorului general al departamentului de tehnologie al Beibu Gulf Port Co., Ltd., a prezentat: „Echipamenul principal îl constituie 5 macarale automate cu două cărucioare, 6 macarale pe şină, 16 IGV-uri , urmând să fie pus în curând în funcţiune. Urmatorul pas va fi finalizarea livrării şi instalării ulterioare a echipamentelor rămase, precum şi depanarea întregului software şi hardware. Estimăm că punerea în funcţiune a întregului echipament va fi finalizată până la sfârşitul acestui an.”

Noul canal terestru-maritim din China de Vest (西部陆海新通道) este un canal de comerţ, creat prin cooperarea provinciilor de vest ale Chinei, Singapore şi alte ţări din Asia de Sud-Est. Acest canal face legătura cu trenurile expres China-Europa către şi din Asia şi Europa, contribuind pozitiv la construcţia comună de înaltă calitate a „Centurii şi a Drumului”.

Qinzhou este principalul oraş portuar al Golfului de Nord din Guangxi şi , de asemenea, un nod important care leagă noul canal terestru-maritim din China de Vest. Pentru a asigura vămuirea rapidă a mărfurilor în noul canal terestru-maritim din China de Vest şi funcţionarea eficientă a sistemului de transport atât maritim, cât şi feroviar, departamentul de administrare portuară Guangxi Qingzhou a introdus o serie de măsuri de reformă pentru a îmbunătăţi continuu nivelul de facilitare a transmiterii.

Liang Tong, directorul asociat al Biroului de dezvoltare comercială şi logistică şi al Comitetului administrativ din zona portuară Qinzhou, Guangxi, zona de liber schimb, a spus: Staţia portuară de Est din Qinzhou are acum peste 10 trenuri feroviare-maritime care funcţionează în fiecare zi. Totodată, Portul Qinzhou are 48 de rute de linie pentru containere, realizând acoperirea completă a principalelor porturi din Asia de Sud-Est şi Asia de Nord-Est şi a porturilor de bază interne.

Din 2019, când China a promovat construcţia unui nou canal terestru-maritim din China de Vest s-au desfăşurat diferite sarcini. Mai ales din 2020, guvernele locale şi întreprinderile conexe de-a lungul traseului au depăşit efectele adverse ale noii epidemii, iar construcţia coridorului a menţinut un impuls puternic de creştere. În 2020, au funcţionat în total 4.607 trenuri feroviare-maritime în Golful de Nord, ceea ce reprezintă o creştere de 105% faţă de anul precedent. Există 1.264 de trenuri transfrontaliere între China şi Vietnam, ceea ce reprezintă o creştere de 23,2% de la un an la altul. Portul Golfului de Nord a finalizat un volum de containere de 5,05 milioane TEU, o creştere de 32,2% faţă de anul precedent; Portul Yangpu a finalizat un volum de containere de 1,02 milioane TEU, o creştere de 43,9% faţă de anul precedent.

În timp ce construcţia noului canal terestru-maritim din China de Vest avansează activ, în ultimii ani, numărul trenurilor expres China-Europa a continuat să crească, iar rolul coridoarelor strategice a devenit mai proeminent. Datele arată că trenul de marfă China-Europa a acumulat peste 40.000 de trenuri, a deschis 73 de rute de operare, a ajuns în peste 160 de oraşe din 23 de ţări europene şi a transportat peste 50.000 de mărfuri. Garantează în mod eficient stabilitatea şi fluxul lin al lanţului internaţional de aprovizionare a lanţului industrial. Promovează dezvoltarea comună regională şi adaugă mai mult impuls construcţiei comune a iniţiativei „Centura şi Drumul”.

Fostul secretar general al Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai, Rashid Alimov, a spus: Trenul expres China-Europa trece prin Asia Centrală şi Rusia până la Rotterdam. Acest tren este sigur şi fiabil, iar capacitatea de transport este eficientă.”

În timpul epidemiei, a devenit un „canal de salvare” pentru economiile ţărilor de-a lungul traseului. Cifrele pot dovedi acest lucru.

În 2020, care este cel mai dificil pentru noi, numărul trenurilor China-Europe Express este de aproape 12.500. Comparativ cu anul precedent, volumul total al transportului de mărfuri a crescut cu 56%, ceea ce reprezintă o mare îmbunătăţire. De la izbucnirea epidemiei, China-Europe Railway Express a deschis şi „canalul vieţii”.Un total de 12,8 milioane de bucăţi de materiale anti-epidemice şi 99.000 de tone de materiale de prevenire a epidemiei au fost expediate către ţările europene, contribuind pozitiv la cooperarea internaţională anti-epidemică.

În ultimii opt ani, nivelul de conectivitate internaţională din cadrul iniţiativei „Centura şi Drumul” a continuat să se îmbunătăţească. În prezent, structura „şase coridoare, şase drumuri, mai multe ţări şi mai multe porturi” a prins un număr mare de proiecte de cooperare. Conectivitatea la infrastructură continuă să se aprofundeze. Proiectele de cale ferată, China-Laos, China-Thailanda, Ungaria-Serbia şi calea ferată de mare viteză Jakarta-Bandung au înregistrat progrese pozitive.

Porturile de cooperare precum portul Gwadar şi portul Hambanthota au fost bine construite şi exploatate. Construcţia conductei Puterea Siberiei progresează constant.

Facilitatea conectivităţii a permis de asemenea oamenilor din ţările care fac parte din iniţiativa „Centura şi Drumul” să simtă un adevărat sentiment de participare şi câştig. În Kenya, calea ferată Mombasa-Nairobi construită de o companie chineză leagă capitala Nairobi de oraşul port Mombasa şi este cunoscută drept „proiectul secolului” al ţării.

Finalizarea căii ferate Mombasa-Nairobi a creat aproape 50.000 de locuri de muncă pentru zona locală, determinând o creştere economică cu 1,5%.

Mwencha, fost vicepreşedinte Uniunii Africane şi preşedinte al comitetului de construcţii „Centura şi Drumul” al UA, a declarat: În Africa, cea mai mare problemă a comerţului o reprezintă transportul. Costul transportului ajunge să fie până la 40% din produs. Dacă costul transportului scade la mai puţin de 10% din valoarea iniţială, impactul asupra promovării comerţului în Africa va deveni evident. Acum este posibilă transportarea mărfurilor din China către Europa pe cale terestră şi feroviară, stimulând astfel economiile ţărilor de-a lungul rutei. Africa doreşte să devină o parte din ea.” Sursă: https://www.imsilkroad.com/news/p/463027.html

- 10 Septembrie -

Xi Jinping a avut o convorbire telefonică cu omologul său american

În dimineaţa zilei de 10 septembrie, preşedintele Xi Jinping a avut o convorbire telefonică cu preşedintele american Biden. Cei doi lideri au purtat un dialog sincer cu privire la relaţiile chino-americane şi problemele de interes reciproc.

Xi Jinping şi-a exprimat mai întâi condoleanţele faţă de Biden şi de poporul american pentru victimele şi pierderile de bunuri cauzate de uraganul Ida în multe zone din Statele Unite. Biden i-a mulţumit omologului său chinez pentru gestul făcut.

Preşedintele chinez a subliniat că, „de ceva timp, politica SUA faţă de China a provocat probleme serioase în relaţiile sino-americane, ceea ce nu este nici în beneficiul intereselor fundamentale ale celor două popoare, nici al celorlalte ţări. China este cea mai mare ţară în curs de dezvoltare, iar SUA cea mai dezvoltată ţară. Un răspuns bun este dacă cele două ţări îşi pot gestiona bine relaţiile pentru binele comun. Cooperarea sino-americană va aduce beneficii atât ambelor părţi, cât şi lumii întregi, în schimb, o confruntare sino-americană va conduce la dezastre atât în rândul celor două ţări, cât şi restului lumii. Normalizarea relaţiilor sino-americane nu este o alegere, ci este o necesitate.

Citând dintr-un poem chinezesc din timpul dinastiei Song, Xi Jinping a subliniat ideea că atunci când o metodă eşuează, există o a doua care să rezolve problema -„Când munţi şi râuri sunt lanţ ce mă-conjoară/ Şi noaptea de năluci e plină/ Tai trecători înalte, fac punte peste ape/ Şi ies şi mai puternic la lumină!”. De la „spargerea gheţii” a relaţiilor bilaterale din 1971, China şi Statele Unite au lucrat împreună pentru a aduce beneficii tangibile tuturor ţărilor. În prezent, comunitatea internaţională se confruntă cu multe probleme comune. China şi SUA ar trebui să îşi asume mari responsabilităţi, să continue să facă progrese, să dea dovadă de curaj strategic şi politic, să procedeze în aşa fel încât relaţiile sino-americane să revină cât de repede posibil pe calea cea bună a dezvoltării stabile, pentru ca popoarele celor două ţări, cât şi toate celelalte ţări să se bucure de beneficii.

Xi Jinping a expus poziţia Chinei cu privire la schimbările climatice şi alte probleme, a evidenţiat importanţa pe care China i-o acordă ecologiei şi dezvoltării pe o cale ecologică, cu emisii reduse de carbon. China a luat întotdeauna iniţiativa de a-şi asuma responsabilităţi internaţionale în concordanţă cu propriile condiţii naţionale.

Pe baza respectării reciproce a preocupărilor de bază şi a gestionării corespunzătoare a diferenţelor, departamentele celor două ţări trebuie să se angajeze în dialog şi să promoveze cooperarea privind schimburile climatice, prevenirea şi controlarea epidemiei, redresarea economică şi problemele majore internaţionale şi regionale. În acelaşi timp, trebuie căutate mai multe oportunităţi de cooperare şi găsite aspecte mai pozitive în relaţia dintre cele două ţări.

La rândul său, preşedintele american a spus că, lumea se confruntă cu mai multe schimbări bruşte. Relaţia SUA-China este cea mai importantă relaţie bilaterală din lume, drept care, viitorul lumii depinde de modul în care cele două ţări relaţionează. În ciuda concurenţei dintre cele două ţări, nu trebuie să existe motive de conflict. Statele Unite sunt dispuse să aibă mai multe schimburi de dialog sincer şi constructiv cu partea chineză pentru a stabili domeniile în care cele două părţi pot coopera; să evite neînţelegerile şi posibilele conflicte, aducând relaţia dintre cele două ţări pe calea cea bună. Statele Unite sunt dispuse să aprofundeze colaborarea cu China cu privire la aspecte importante, precum schimbările climatice.

Ambele părţi au convenit că, pentru o bună dezvoltare a relaţiilor sino-americane este foarte importantă o comunicare aprofundată între cele două ţări şi o bună cooperare în privinţa problemelor internaţionale majore. De asemenea, au convenit menţinerea unor contacte regulate sub diferite forme.

Sursa: http://www.news.cn/politics/leaders/2021-09/10/c_1127847695.htm

larics

Imagine cu textul în limba chineză a relatării despre convorbirea bilaterală dintre preşedinţii Joe Biden şi Xi Jinping.

Xi Jinping, convorbire telefonică cu cancelarul german Angela Merkel

În seara de 10 septembrie (ora Chinei), preşedintele Chinei, Xi Jinping a avut o convorbire telefonică cu cancelarul german Angela Merkel.

Preşedintele chinez a subliniat: „De anul trecut, am menţinut o bună şi strânsă comunicare şi colaborare, care a jucat un rol vital în dezvoltarea relaţiilor China-Germania şi China-UE şi totodată a evidenţiat gradul de încredere ridicat dintre cele două ţări. Apreciez enorm modul în care cancelarul german a promovat cooperarea şi schimburile prietenoase dintre Germania şi Europa cu China. În ultimii ani, relaţiile China-Germania au menţinut o bună dezvoltare, iar cooperarea existentă în diverse domenii a arătat o rezistenţă puternică în perioada pandemică şi a adus un sentiment de câştig tangibil celor două popoare. China şi Germania au promovat finalizarea negocierilor acordului de investiţii China-UE la termen, au susţinut în comun multilateralismul, au protejat comerţul liber, au răspuns activ la schimbările climatice şi s-au unit pentru a contribui pozitiv la menţinerea păcii şi stabilităţii mondiale. Succesul relaţiilor China-Germania se datorează respectului reciproc, căutării unui punct comun, păstrând în acelaşi timp diferenţele, concentrării pe o cooperare de tip câştig-câştig, promovând avantaje complementare. Atâta timp cât cele două părţi persistă în consolidarea şi aprofundarea încrederii reciproce, tratându-se reciproc ca de la egal la egal, punând mare accent pe cooperare, relaţiile dintre China şi Germania pot continua să se dezvolte cu succes. Sperăm că Germania va convinge UE să aibă o politică justă faţă de China, să trateze diferenţele în mod obiectiv şi raţional pentro o bună şi sănătoasă dezvoltare a relaţiilor China-UE”.

La rândul său, cancelarul german Merkel a spus că „În ultimii ani, dezvoltarea relaţiilor Germania-China şi UE-China prezintă multe aspecte demne de rezumat. Sunt dispusă să menţin o comunicare strânsă cu China şi să colaborez la reducerea diferenţelor prin dialog şi gestionarea corectă a lor între Germania, China şi Europa. Acordul de investiţii UE-China este benefic şi de tip câştig-câştig pentru ambele părţi şi sper că poate fi aprobat cu succes şi intrat în vigoare cât mai curând posibil. Germania speră să consolideze cooperarea în domeniul vaccinurilor cu China.

Merkel şi-a prezentat punctele de vedere cu privire la situaţia actuală din Afganistan şi şi-a exprimat speranţa de a consolida comunicarea şi coordonarea cu China în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a altor structuri multilaterale.

Xi Jinping a subliniat că partea chineză susţine coexistenţa şi învăţarea reciprocă a diferitelor civilizaţii, se opune intervenirii în afacerile interne ale altor ţări şi este dispusă să colaboreze cu comunitatea internaţională, inclusiv Germania, pentru pentru a realiza cu adevărat pacea şi stabilitatea în Afganistan.

Sursa: http://www.news.cn/politics/2021-09/10/c_1127849889.htm

Dialogul dintre Partidul Comunist Chinez şi partidele politice din Asia de Sud şi Sud-Est

Dialogul dintre Partidul Comunist Chinez şi partidele politice ale ţărilor din Asia de Sud şi Sud-Est, co-sponsorizat de Departamentul de relaţii internaţionale al Comitetului Central al PCC şi Comitetul Regiunii Autonome Guangxi Zhuang al PCC-ului, a avut loc la Nanning, capitala regiunii Guangxi. Tema acestei întâlnirii a fost „Consolidarea cooperării partidelor şi dezvoltării economice", peste 300 de lideri din peste 40 de partide politice, şefi de organizaţii de tineret şi reprezentanţi ai guvernelor din Asia de Sud şi Sud-Est luând parte la această videoconferinţă, în timp ce, 30 de diplomaţi şi trimişi speciali din ţările din Asia de Sud şi Sud-Est au participat fizic la întâlnire.

Song Tao, ministrul Departamentului de legătură internaţională al Comitetului central al PCC, a pus accent pe realizările Chinei de la cel de-al 18-lea Congres Naţional al PCC-ului, sub conducerea fermă a Comitetului Central al Partidului, cu preşedintele Xi Jinping, în centru. Acesta a mai spus că, Partidul Comunist Chinez este dispus să ia acest dialog ca pe o oportunitate de a consolida comunicarea strategică cu partidele politice din diferite ţări, de a se concentra pe linia principală de dezvoltare şi de a juca rolul unei platforme precum „Centura şi drumul” pentru bunăstarea localnicilor şi, totodată pentru a ajuta regiunea în dezvoltarea economică, reducerea sărăciei, prevenirea epidemiei şi interacţiunea dintre tineri.

Sursa:https://view.inews.qq.com/a/20210910A06WTJ00?uid=&chlid=_qqnews_custom_search_all&qimei=3430be64a6ece2592d82476610001ae1471b&devid=1fbaa67b2ca4de24

Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Apărării, Wu Qian a răspuns la întrebările reporterilor cu privire la observaţiile negative ale oficialilor Ministerului Apărării din Australia, legate de China

Pe data de 10 septembrie, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Apărării Naţionale, Wu Qian a răspuns la întrebările reporterilor cu privire la observaţiile negative ale oficialilor Ministerului Apărării din Australia, legate de China.

R. : Potrivit ştirilor, P. Dutton, ministrul Apărării Naţionale din Australia a declarat recent că mediul regional actual este mai complicat şi mai imprevizibil decât în oricare alt moment al celui de-al doilea război mondial, situaţia actuală semănând cu cea din anii ‘30 ai secolului trecut. „China a subminat suveranitatea altor ţări şi a contestat ordinea internaţională bazată pe reguli”, susţine Dutton. Într-un alt interviu acordat presei, Dutton a mai spus că „ameninţarea chineză” devine din ce în ce mai serioasă şi că dezvoltarea puterii militare a Chinei subminează puterea globală. Ministerul Apărării din Australia a anunţat că va continua să exercite libertatea de navigaţie şi de zbor acordată de dreptul internaţional. Ce are de comentat partea chineză pe această temă?

W.Q: Oficialii Ministerului Apărării Naţionale din Australia au susţinut în mod public „teoria ameninţării chineze” şi au acuzat şi atacat fără temei China, expunându-şi pe deplin mentalitatea Războiului Rece şi prejudecăţile ideologice. Ea se opune tendinţei actuale de pace, dezvoltare şi cooperare mondială, subminează pacea şi stabilitatea regională şi interesele proprii ale Australiei şi este extrem de periculoasă şi iresponsabilă. China îşi exprimă nemulţumirea şi opoziţia fermă faţă de acest lucru.

China aderă la calea dezvoltării paşnice şi urmăreşte ferm o politică defensivă de apărare naţională. Nu a provocat niciodată vreun război sau conflict, nu a ocupat niciodată un centimetru de pământ al altor ţări şi nici nu a reprezentat o ameninţare pentru nicio ţară. Faptele au dovedit în repetate rânduri că, dezvoltarea şi creşterea Chinei reprezintă dezvoltarea şi creşterea forţelor de pace ale lumii. China a fost întotdeauna un constructor al păcii mondiale, un contributor la dezvoltarea globală şi un apărător al ordinii internaţionale.

Dezvoltarea Chinei aduce mai degrabă oportunităţi lumii, decât provocări, mai degrabă pace , decât turbulenţe, mai degrabă progrese, decât regrese.

Lumea trebuie să fie echitabilă, nu dominatoare şi nu trebuie să impună reguli făcute de una sau mai multe ţări altora. Credem că există un singur sistem în lume, şi anume sistemul internaţional cu Organizaţia Naţiunilor Unite ca bază; un singur set de reguli, şi anume normele de bază ale relaţiilor internaţionale care se bazează pe scopurile şi principiile Cartei ONU. China a susţinut întotdeauna deschiderea şi incluziunea şi nu se angajează în practici închise şi exclusive; respectă baza regulilor internaţionale şi nu se consideră centrul lumii; aderă la consultare şi cooperare şi nu se angajează în confruntări şi conflicte, joacă un rol pozitiv în promovarea păcii şi stabilităţii mondiale şi regionale.

Construcţia şi dezvoltarea apărării naţionale şi a armatei chineze s-au concentrat întotdeauna pe nevoile de a proteja suveranitatea naţională, securitatea şi interesele de dezvoltare şi nu sunt împotriva niciunei ţări. În ultimii ani, armata chineză a cooperat şi a realizat schimburi cu militarii din diferite ţări; a participat activ la menţinerea păcii internaţionale, la misiuni de escortare a navelor, de salvare umanitară şi alte operaţiuni; a cooperat la nivel internaţional în lupta împotriva epidemiei şi a răspuns ameninţărilor şi provocărilor comune de securitate; a devenit o forţă fermă pentru menţinerea păcii şi a stabilităţii mondiale şi a servit la construirea unei comunităţi umane cu un viitor comun.

China are o suveranitate incontestabilă asupra Insulelor Mării Chinei de Sud şi a zonei. Marea Chinei de Sud este una dintre cele mai sigure şi mai libere zone marine din lume. Până în prezent, nu a existat nicio situaţie în care libertatea de navigaţie normală şi de zbor să fie ameninţată sau distrusă. În schimb, în numele „libertăţii de navigaţie”, Statele Unite, Australia şi alte ţări şi-au sporit prezenţa militară în Marea Chinei de Sud, au creat tensiuni, au intervenit în afacerile regionale şi au afectat grav interesele comune ale ţărilor regionale.

Unii oameni din Australia se agaţă de mentalitatea Războiului Rece şi de conceptul jocului cu sumă zero, fiind dispuşi să fie „pionii” Statelor Unite în discriminarea Chinei. Au făcut multe speculaţii la adresa Chinei, au calomniat China şi au efectuat operaţiuni militare împotriva Chinei, au pus multe piedici în dezvoltarea relaţiilor dintre armatele celor două ţări (China şi Australia) şi au subminat grav eforturile ţărilor din Asia-Pacific de a menţine pacea şi stabilitatea regională.

Discriminarea Chinei nu îi poate face pe alţii să pară nevinovaţi. Dorim să le transmitem unor australieni că poporul chinez iubeşte pacea şi că se opune cu fermitate interferenţelor străine, calomniei şi provocărilor. Îi îndemnăm pe politicienii australieni să respecte faptele, să nu mai vadă China ca pe un duşman imaginar şi să nu mai continue această „teorie a ameninţării chineze”, să îşi corecteze imediat greşelile şi să nu mai facă afirmaţii iresponsabile. În felul acesta, nu vor mai aduce prejudicii suplimentare relaţiilor existente între armatele celor două ţări, şi implicit Chinei şi Australiei. Sursă: http://www.news.cn/2021-09/11/c_1127850433.htm

- 11 septembrie -

Wang Yi şi viceprim-ministrul Vietnamului, Pham Binh Minh au co-prezidat cea de-a 13-a reuniune a Comitetului de coordonare a cooperării bilaterale China-Vietnam

În data de 10 septembrie 2021, a avut loc la Hanoi cea de-a 13-a şedinţă a Comitetului de coordonare a cooperării bilaterale China-Vietnam, care a a fost co-prezidată de consilierul de stat şi ministrul de externe chinez, Wang Yi şi viceprim-ministrul vietnamez, Pham Binh Minh.

Wang Yi a declarat că cele două părţi au reuşit să depăşească dificultăţile şi să organizeze această întâlnire prin utilizarea metodelor atât online, cât şi offline. Organizarea întâlnirii nu reprezintă doar o încercare utilă de a inova metode de comunicare în contextul epidemiei, ci demonstrează şi disponibilitatea reciprocă a ambelor părţi de a îmbunătăţi schimburile dintre cele două ţări.

În faţa unui secol în care omenirea se confruntă cu multe schimbări, dar mai ales cu epidemia provocată de COVID-19, solidaritatea şi cooperarea reprezintă alegerea strategică inevitabilă a celor doi vecini socialişti, China şi Vietnam şi, de asemenea, contribuie la aprofundarea relaţiilor bilaterale. De la începutul anului, preşedintele Chinei, Xi Jinping a vorbit cu secretarul general al Partidului Comunist din Vietnam, Nguyen Phu Trong şi preşedintele Nguyen Xuan Phuc pentru a elabora un plan strategic, care să aibă drept scop consolidarea unităţii şi cooperării dintre China şi Vietnam în situaţia actuală. Cooperarea dintre cele două ţări în lupta împotriva epidemiei a fost una fructuoasă, cooperarea economică şi comercială a crescut, iar relaţiile bilaterale s-au dezvoltat constant. China este dispusă să colaboreze cu Vietnamul pentru a pune în aplicare consensul la care au ajuns liderii celor două părţi, pentru a promova consolidarea relaţiilor bilaterale, cât şi pentru a oferi un sprijin puternic în dezvoltarea economică şi socială a ţărilor lor respective.

Pham Binh Minh a felicitat Partidul Comunist Chinez cu ocazia sărbătoririi a 100 de ani de la fondare, a mulţumit Chinei pentru sprijinul dezinteresat, acordat în lupta Vietnamului împotriva epidemiei şi a apreciat foarte mult realizările relaţiilor bilaterale. Acesta a mai adăugat că, Vietnamul are mare încredere că partea chineză va obţine mari realizări pe calea socialismului cu caracteristici chineze şi că este dispus să colaboreze cu ea pentru a aprofunda şi mai mult relaţiile dintre cele două ţări.

Wang Yi a subliniat că, aflate într-un nou punct de plecare istoric, cele două părţi ar trebui să stabilească ferm un sentiment de comunitate cu un viitor comun, să nu uite angajamentul iniţial al prieteniei tradiţionale, să ţină cont de idealurile şi credinţele comune, să coopereze pentru a apăra sistemul socialist şi să dezvolte împreună cauza socialismului. China sprijină cu fermitate guvernarea fără probleme a liderilor partidului şi guvernului din Vietnam şi este dispusă să ofere în continuare sprijin în limitele capacităţii sale, în lupta Vietnamului împotriva epidemiei. Cele două părţi ar trebui să se bazeze pe avantajele naturale ale conectării terestre şi maritime pentru a consolida situaţia de conducere a economiei, comerţului şi investiţiilor, pentru a accelera cooperarea în cadrul iniţiativei „Centura şi drumul” şi „Două coridoare şi o centură” (este o iniţiativă de conectivitate care implică Vietnam şi China, n.n.) şi pentru a realiza progrese mai mari în ceea ce priveşte volumul comerţului bilateral în 2021. Să consolideze încrederea reciprocă între cele două popoare şi baza opiniei publice pentru relaţiilor dintre cele două ţări. Menţinerea echităţii, justiţiei internaţionale şi a intereselor strategice comune, luarea unei poziţii clare împotriva agresiunii unilaterale, promovarea intrării în vigoare a Acordului de parteneriat economic cuprinzător regional şi colaborarea cu ţările din regiune pentru a organiza împreună o serie de întâlniri ale liderilor cooperării din Asia de Est şi summit-ul a 30 de ani de la stabilirea relaţiilor de dialog China şi ASEAN.

Pham Binh Minh a declarat că Vietnamul este dispus să menţină schimburile cu China la toate nivelurile, să aprofundeze în continuare cooperarea în domeniul vaccinurilor, să aprofundeze cooperarea în cadrul celor două iniţiative „Cele două coridoare şi o centură” şi „Centura şi drumul” şi să promoveze dezvoltarea durabilă a cooperării pragmatice. Consolidarea culturii, educaţiei, ştiinţei şi tehnologiei, a schimburilor locale şi neguvernamentale, aprofundarea cooperării în domeniul resurselor de apă Lancang-Mekong şi continuarea cooperării strânse pe scena multilaterală.

Wang Yi a subliniat că cele două părţi trebuie să preţuiască pacea şi stabilitatea câştigate cu greu în Marea Chinei de Sud şi să pună problemele maritime pe locul potrivit în relaţiile bilaterale, să nu întreprindă acţiuni unilaterale care să complice situaţia şi să aprofundeze disputele. Trebuie să fim vigilenţi pentru a rezista intervenţiei forţelor extrateritoriale şi pentru a trimite un semnal pozitiv comunităţii internaţionale că oamenii din China şi Vietnam au capacitatea şi înţelepciunea de a gestiona diferenţele şi de a continua să se îmbogăţească şi să extindă sfera cooperării.

Pham Binh Minh a declarat că Vietnamul este dispus să colaboreze cu China pentru a pune în aplicare consensul la nivel înalt la care au ajuns cele două ţări, să menţină şi să opereze mecanismul de cooperare existent şi să consolideze cooperarea maritimă pragmatică.

Cele două părţi au analizat şi au rezumat progresele realizate în diferite domenii de la ultima şedinţă a Comitetului de Directori, au prezentat idei şi sugestii cu privire la avansarea etapei următoare a cooperării şi de a ajunge la un consens larg. Au fost de acord să se sprijine reciproc în promovarea cauzei socialismului, să consolideze coordonarea şi cooperarea în afacerile internaţionale şi să promoveze o dezvoltare şi mai bună a parteneriatului de cooperare strategică cuprinzătoare China-Vietnam.

Cele două părţi au anunţat înfiinţarea unui grup de lucru pentru comerţul liber şi au semnat un nou memorandum de înţelegere pe cinci ani, cât şi un acord de cooperare economică şi tehnică între departamentele de afaceri din cele două ţări.

Şefii a 9 ministere şi comisii chineze, liderii relevanţi din 4 provincii şi regiuni, inclusiv Guangdong, Guangxi, Yunnan şi Hainan, precum şi şefii relevanţi ai 9 ministere şi comisii şi 9 provincii din Vietnam au participat online sau offline.

Înainte de întâlnire, Wang Yi şi Pham Binh Minh au organizat o întâlnire mai restrânsă pentru a face schimb de opinii cu privire la situaţia internaţională actuală şi la problemele de interes comun.

Sursă: https://www.chinanews.com/gn/2021/09-11/9563081.shtml

- 13 septembrie –

Poziţia oficială a Chinei faţă de anumite probleme

- răspunsurile oferite de purtătorul de cuvânt Wang Wenbin la conferinţa de presă regulată a Ministerului chinez al Afacerilor Externe –

Declaraţia 1

AFP: Preşedintele Republicii Democrate Congo (RDC) a solicitat revizuirea contractului minier semnat cu China în anul 2008, spunând că doreşte să obţină un acord mai echitabil. Ce impact va avea acest lucru asupra investiţiei Chinei în R.S. Congo?

Zhao Lijian: Cooperarea „infrastructură pentru minerale” între China şi RDC (The „Infrastructure–for-Minerals” Pachage Cooperation between China and the DRC) este un model de cooperare pragmatică între cele două ţări. În ultimul deceniu, o astfel de cooperare nu numai că a promovat în mod viguros dezvoltarea industriei miniere, a crescut veniturile fiscale şi a creat mai multe locuri de muncă în R.D.Congo, dar a oferit şi investiţii în proiecte de infrastructură precum autostrăzi, spitale şi centrale hidroelectrice din R.D.Congo, aducând contribuţii pozitive la dezvoltarea economică şi socială a ţării africane. Nu cu mult timp în urmă, staţia hidroenergetică din Busanga, în cadrul de cooperare menţionat mai sus, a început stocarea apei şi a fost pusă în funcţiune. Devenind astfel cea mai mare centrală hidroenergetică din RDC, aceasta va furniza o sursă de energie importantă pentru dezvoltarea şi infrastructura minieră a RDC în viitor.

Întreprinderile chineze din proiect îşi îndeplinesc în mod activ responsabilităţile sociale, dau înapoi comunităţii locale şi îmbunătăţesc bunăstarea populaţiei locale. Recent, au semnat cu provincia Katanga un acord de ajutor de 11,5 milioane de dolari pentru a sprijini construirea drumurilor locale şi a instalaţiilor electrice şi îmbunătăţirea educaţiei, îngrijirilor medicale şi a mediului, care a fost primită cu căldură de către localnici.

Aş dori să subliniez faptul că RDC şi China se mândresc cu o prietenie de lungă durată, iar cooperarea pragmatică bilaterală a dat rezultate fructuoase de câştig-câştig şi se bucură de perspective largi. În luna mai a acestui an, preşedintele Xi Jinping şi preşedintele Felix Tshisekedi au ajuns la un consens larg cu privire la aprofundarea cooperării în diferite domenii printr-o convorbire telefonică. În etapa următoare, ghidaţi de consensul la care au ajuns liderii celor două ţări, cele două părţi vor ridica parteneriatul strategic China-R.D.Congo de cooperare câştig-câştig la un nou nivel şi vor aduce mai multe beneficii celor două popoare.

Sursă: http://gq.chineseembassy.org/chn/wjbxw/t1906645.htm

Declaraţia 2

Phoenix TV: Potrivit mass-mediei americane, administraţia Biden ia în considerare în mod serios schimbarea numelui „Biroului de reprezentare economică şi culturală Taipei din Washington” în „Biroul de reprezentare al Taiwanului”. Ce are de comentat Ministerul chinez al Afacerilor Chineze pe această temă?

Zhao Lijian: Subiectul Taiwan reprezintă cea mai importantă şi sensibilă problemă aflată la baza relaţiilor dintre China şi SUA. Principiul „O singură Chină” este fundamentul politic al relaţiilor sino-americane. În Comunicatul comun China-SUA privind stabilirea relaţiilor diplomatice, SUA au promis fără echivoc că „poporul american va menţine relaţii culturale, comerciale şi alte relaţii neoficiale cu poporul din Taiwan”. În timpul convorbirii telefonice cu preşedintele Xi Jinping, preşedintele Biden a declarat că SUA nu a intenţionat niciodată să schimbe politica privind „O singură Chină”. Partea chineză şi-a exprimat nemulţumirea puternică faţă de SUA cu privire la problema menţionată mai sus raportată de mass-media. SUA ar trebui să respecte principiul „O singură China”şi cele trei comunicate comune China-SUA, să îşi onoreze angajamentele prin acţiuni concrete, să oprească toate formele de schimburi oficiale sau să consolideze relaţiile de fond cu Taiwanul, inclusiv să nu

redenumească Biroul de reprezentare economică şi culturală din Taipei în SUA „Biroul de reprezentare Taiwan” şi să înceteze să mai trimită semnale greşite forţelor separatiste de „independenţa Taiwanului”.

SUA ar trebui să abordeze cu prudenţă problemele legate de Taiwan, ca nu cumva să submineze în mod serios relaţiile China-SUA şi pacea şi stabilitatea de-a lungul strâmtorii Taiwanului.

Sursă: http://gq.chineseembassy.org/chn/wjbxw/t1906645.htm

larics

Zhao Lijian, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei/ Foto: Conferinţa de presă regulată a Ministerului chinez al Afacerilor Externe, 13 septembrie 2021.

Declaraţia 3

The Paper: Wang Yi, consilierul de stat şi ministrul afacerilor externe al Chinei se află în vizită în patru ţări din Asia. Acesta a încheiat recent vizite oficiale în Vietnam şi Cambodgia. Ne-aţi putea furniza mai multe informaţii cu privire la acest subiect?

Zhao Lijian: În perioada 10-12 septembrie, consilierul de stat şi ministrul de externe, Wang Yi a vizitat Vietnam şi Cambodgia. În timpul vizitei sale în Vietnam, consilierul de stat şi ministrul de externe, Wang Yi s-au întâlnit cu secretarul general al Partidului Comunist din Vietnam, Nguyen Phu Trong şi, respectiv, cu prim-ministrul Pham Minh Chinh, a co-prezidat cea de-a 13-a reuniune a Comitetului de coordonare a cooperării bilaterale China-Vietnam cu vice-prim ministrul vietnamez, Pham Binh Minh şi a purtat discuţii cu ministrul de externe vietnamez, Bui Thanh Son. Consilierul de stat Wang Yi a declarat că, atât China, cât şi Vietnamul sunt ţări socialiste aflate sub conducerea partidelor comuniste. Consolidarea şi revitalizarea cauzei socialiste este de o importanţă capitală în relaţiile dintre China-Vietnam. Este cel mai important şi fundamental interes strategic comun la care ar trebui să adere cele două ţări.

În diplomaţia sa faţă de ţările vecine, China a acordat întotdeauna prioritate în relaţia cu Vietnamul şi este dispusă să colaboreze cu acesta pentru a menţine impulsul dezvoltării solide, constante şi globale a relaţiilor bilaterale.

Vom colabora cu Vietnamul pentru a avansa ferm un cadru de cooperare regională axat pe ASEAN; pentru a accelera sinergia şi cooperarea în cadrul iniţiativei „Centura şi Drumul” şi strategia „Două coridoare şi o centură”; pentru a accelera ratificarea şi intrarea în vigoare a acordului de parteneriat economic cuprinzător regional (cu acronimul în limba engleză RCEP) ; pentru a avansa activ consultările cu privire la un cod de conduită în Marea Chinei de Sud şi pentru a susţine în comun pacea şi stabilitatea în Marea Chinei de Sud.

Vietnamul a declarat că partidul, guvernul şi poporul din Vietnam a acordat întotdeauna o mare importanţă dezvoltării unor relaţii solide şi stabile cu partidul, guvernul şi poporul chinez. Vietnamul a considerat relaţiile cu China drept principala prioritate a strategiei sale externe şi este dispus să continue să menţină schimburile la toate nivelurile cu China şi să lucreze pentru noi descoperiri în cooperarea pragmatică cu aceasta în diferite domenii. Vietnam a mulţumit Chinei pentru vaccinurile trimise şi şi-a exprimat disponibilitatea de a consolida coordonarea şi cooperarea cu China în cadrul ONU, ASEAN şi APEC şi de a promova împreună negocierile COC (Codul de conduită privind Marea Chinei de Sud) pentru a contribui la menţinerea păcii regionale.

În timpul vizitei sale în Cambodgia, consilierul de stat şi ministrul de externe Wang Yi s-a întâlnit cu prim-ministrul Cambodgiei, Hun Sen şi, respectiv, cu vicepremierul Hor Nam Hong şi a purtat discuţii cu vicepremierul şi ministrul de externe Prak Sokhonn. Consilierul de stat, Wang Yi a subliniat că cele două ţări sunt prieteni buni, cu un nivel ridicat de încredere reciprocă şi o comunitate cu un viitor comun. Cele două părţi s-au ajutat reciproc, nu numai pentru a proteja interesele comune ale celor două ţări, ci şi pentru a susţine echitatea, dreptatea internaţională, drepturile şi interesele legitime ale ţărilor în curs de dezvoltare.

China este dispusă să colaboreze cu Cambodgia pentru a accelera construcţia comună de înaltă calitate a „Centurii şi a Drumului”; pentru a accelera andocarea Noului Coridor Comercial terestru-maritim şi a Centurii de Dezvoltare Economică Lancang-Mekong şi pentru a aduce relaţiile China-ASEAN la un nou nivel. China speră că, în timpul preşedinţiei ASEAN deţinută de Cambodgia, China şi ţările ASEAN vor încheia negocierile COC, iar acordul de liber schimb China-Cambodgia va intra în vigoare, oferind beneficii cât mai repede posibil.

Conform declaraţiilor făcute de Cambodgia, China este cel mai de încredere frate mai mare al Cambodgiei şi că nicio ţară nu poate înlocui contribuţia sa la dezvoltarea economică şi socială a Cambodgiei.

Reprezentanţii Cambodgiei au mulţumit Chinei pentru sprijinul oferit în lupta pentru combaterea pandemiei de COVID-19. Totodată, aceştia au declarat că vor respecta întotdeauna principiul „O singură Chină”, că nu se vor implica în afacerile interne ale Chinei, că vor continua să aprofundeze parteneriatul strategic cuprinzător dintre Cambodgia şi China, că vor aprofunda cooperarea în diferite domenii la un nou nivel şi că vor menţine împreună pacea şi stabilitatea regională. Sursă: http://gq.chineseembassy.org/chn/wjbxw/t1906645.htm

Declaraţia 4

TASS: Potrivit ştirilor, Ministerul rus al Afacerilor Externe l-a convocat vineri pe John Sullivan, ambasadorul SUA pentru a protesta amestecul SUA în alegerile din Rusia. Ce are de comentat Ministerul chinez al Afacerilor Externe pe această temă?

Zhao Lijian: Alegerile legislative pentru Duma de Stat reprezintă o agendă politică majoră în Rusia în acest an. Pe măsură ce alegerile se apropie, China, ca partener strategic global de coordonare a Rusiei, speră că alegerile vor avea loc fără probleme. China consideră că alegerile pentru Duma de Stat sunt în totalitate afacerile interne ale Rusiei şi că forţele externe nu ar trebui să intervină.

Sursă: http://gq.chineseembassy.org/chn/wjbxw/t1906645.htm

Declaraţia 5

TASS: Retragerea SUA din Afganistan a lăsat un gol. Ar putea să ameninţe asta securitatea Xinjiang-ului?

Zhao Lijian: Terorismul rămâne o ameninţare comună pentru comunitatea internaţională. China este dispusă să colaboreze cu alte ţări pentru a aprofunda cooperarea împotriva terorismului, pentru a împiedica Afganistanul să devină un teren de reproducere sau un refugiu sigur pentru forţele teroriste şi să menţină pacea şi stabilitatea regională.

Retragerea iresponsabilă a trupelor SUA şi NATO din Afganistan poate permite terorismului să se înmulţească şi să se răspândească, reprezentând o provocare serioasă pentru securitatea şi stabilitatea atât în Afganistan, cât şi în regiune.

Talibanii afgani au promis că nu vor permite forţelor să folosească teritoriul afgan pentru a se angaja în acţiuni/ demersuri care pun în pericol alte ţări. Talibanii afgani ar trebui să-şi respecte angajamentele, să renunţe efectiv la toate forţele teroriste extreme şi să ia măsuri eficiente pentru a-i reţine şi a preveni efectele de revărsare a terorismului.

Sursă: http://gq.chineseembassy.org/chn/wjbxw/t1906645.htm

Declaraţia 6

Shenzhen TV: Mohammad Eslami, vicepreşedintele iranian şi şeful Organizaţiei pentru Energie Atomică din Republica Islamică Iran a purtat un dialog cu Rafael Grossi, Directorul General al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), pe 12 septembrie, în timpul vizitei acestuia din urmă la Teheran şi a emis o declaraţie comună cu privire la problema monitorizării şi verificării. Directorul general Rafael Grossi a prezentat, de asemenea, un raport pe acest subiect. Ce are de comentat partea chineză pe această temă?

Zhao Lijian: China salută consensul la care au ajuns Iranul şi AIEA prin dialog şi cooperare privind garanţiile şi monitorizarea programului nuclear iranian şi speră că cele două părţi vor continua impulsul solid al comunicării şi vor rezolva în mod corespunzător problemele respective. De asemenea, facem apel la părţile în cauză să joace un rol constructiv în acest scop. China a susţinut întotdeauna că sprijinirea şi implementarea Planul comun de acţiune cuprinzător (cu acrononimul în engleză JCPOA) este singura modalitate corectă şi eficientă de a rezolva criza nucleară iraniană. Părţile în cauză, în special SUA, ar trebui să ia o decizie politică hotărâtă cât mai repede posibil, să ia măsuri concrete pentru a avansa reluarea şi progresul negocierilor privind respectarea acordului nuclear iranian. Sperăm că părţile în cauză vor adera la o poziţie corectă şi vor crea condiţii şi atmosferă favorabile pentru eforturile diplomatice.

Sursă: http://gq.chineseembassy.org/chn/wjbxw/t1906645.htm

- 16 septembrie -

Declaraţia 1

Poziţia oficială a Chinei faţă de anumite probleme

- răspunsurile oferite de purtătorul de cuvânt Wang Wenbin la conferinţa de presă regulată a Ministerului chinez al Afacerilor Externe –

MASTV: Aş dori să vă adresez două întrebări.

1. Prim-ministrul Sloveniei, a cărui ţară deţine preşedinţia UE, a criticat China pentru expulzarea ambasadorului Lituaniei într-o scrisoare adresată colegilor lideri ai UE. El a scris că aceste măsuri au afectat legăturile dintre China şi UE şi a cerut unitatea între ţări pentru a se opune ameninţării venite din partea Chinei asupra oricărui stat membru. Ce are de comentat partea chineză pe această temă?

2. Mass-media indiană a raportat că ţara urmează să testeze pe 23 septembrie zborul rachetei balistice intercontinentală Agni-V, cu o rază lungă de acţiune de aproximativ 5.000 km, ceea ce va aduce multe oraşe din interiorul Chinei sub ameninţare. Ce aţi avea de spus pe această temă?

Zhao Lijian: Cu privire la prima întrebare pe care mi-aţi adresat-o, problemele legate de Taiwan din partea Lituaniei sunt foarte clare, iar responsabilitatea îi revine exclusiv părţii lituaniene. China îndeamnă Slovenia şi Uniunea Europeană să adopte poziţii corecte şi obiective în ceea ce priveşte problemele legate de Taiwan şi să nu se folosească de acest subiect pentru a crea noi probleme în relaţiile dintre China şi UE. Slovenia ar trebui să fie extrem de conştientă de natura extrem de sensibilă a problemei Taiwanului, să respecte principiul „O singură China”, să trateze cu prudenţă problemele legate de Taiwan şi să evite crearea unor perturbări inutile între relaţiile dintre China şi Slovenia.

Cât despre cea de-a doua întrebare, menţinerea păcii, securităţii şi stabilităţii în Asia de Sud este în interesul comun al tuturor părţilor. China speră că toate părţile vor depune eforturi constructive în acest scop. În ceea ce priveşte răspunsul la întrebarea dacă India poate dezvolta rachete balistice capabile să livreze arme nucleare, Rezoluţia 1172 a Consiliului de Securitate a stipulat clar.

Sursă: http://www.chinaembassy.org.ro/chn/fyrth/t1907464.htm

„Acţiunea SUA şi a Regatului Unit de a ajuta Australia în dezvoltarea submarinelor cu propulsie nucleară este un act de proliferare nucleară în mod nedeghizat”, susţine China

Pe data de 16 septembrie, Wang Qun, reprezentantul permanent al Chinei la Organizaţia Naţiunilor Unite la Viena, a ţinut un discurs în cadrul Consiliului Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) prin care şi-a exprimat poziţia solemnă cu privire la anunţul SUA şi al Regatului Unit de a ajuta Australia la dezvoltarea proiectelor submarine cu propulsie nucleară. Acesta a ţinut să sublinieze că acest acţiune venită din partea SUA şi a Regatului Unit este un act de proliferare nucleară.

Wang Qun a declarat că scopul „Tratatului de Neproliferare Nucleară”(cu acronimul în engleză NPT) este acela de a preveni proliferarea armelor nucleare şi a tehnologiei nucleare, prin urmare, obligaţia principală a celor două ţări menţionate mai sus este de a îndeplini tratatul. Sprijinirea în mod deschis a Australiei, un stat care nu deţine arme nucleare, de a construi submarine cu propulsie nucleară, va provoca în mod evident proliferarea(înmulţirea) materialelor nucleare şi a tehnologiei nucleare. Asta nu numai că este contrar scopului şi obligaţiilor de bază ale TNP, ci subminează şi mecanismul internaţional de neproliferare nucleară şi eforturile axate pe TNP. China protejează ferm regimul internaţional de neproliferare nucleară şi este profund îngrijorată de această tendinţă.

În acelaşi timp, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, în calitate de organizaţie internaţională care îndeplineşte obligaţiile de neproliferare nucleară şi salvgardare a TNP, are şi responsabilitatea şi obligaţia de a-şi manifesta în mod public poziţia solemnă împotriva acţiunilor Statelor Unite, Marii Britanii şi Australiei de a încălca obligaţiile acestui tratat.

Wang Qun a adăugat că sprijinirea Australiei, stat care nu deţine arme nucleare, de către SUA şi Regatul Unit, ţări care deţin arme nucleare este un act de proliferare nucleară în mod nedeghizat. Această acţiune va avea un impact negativ grav asupra rezolvării unor probleme fierbinţi, cum ar fi problema nucleară din Peninsula Coreeană sau cea din Iran.

În prezent, Consiliul de administraţie al AIEA şi Adunarea Generală discută problemele nucleare nord-coreene şi nucleare iraniene. Toate statele membre şi organizaţiile internaţionale relevante, inclusiv Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, trebuie să adopte o atitudine severă cu privire la dezvoltarea comună a submarinelor nucleare de către Statele Unite, Marea Britanie şi Australia, astfel încât să promoveze ca toate ţările să respecte pe deplin şi eficient obligaţiile internaţionale de neproliferare nucleară.

Wang Qun a mai subliniat că exportul de tehnologii submarine nucleare extrem de sensibile de către Statele Unite şi Marea Britanie către Australia dovedeşte încă o dată că adoptă o „dublă măsură” în problema exportului nuclear şi îl utilizează ca instrument de joc geopolitic.

Asta este extrem de iresponsabil. În acelaşi timp, Australia, ca stat non-armă nucleară semnatară a TNP şi a Tratatului privind zona liberă nucleară din Pacificul de Sud, a introdus tehnologia submarinelor nucleare cu valoare militară strategică. Comunitatea internaţională, (inclusiv ţările vecine) are motive să pună la îndoială sinceritatea Australiei în respectarea angajamentelor sale de neproliferare nucleară.

Această acţiune venită din partea Statelor Unite, Marii Britanii şi Australiei a subminat grav pacea şi stabilitatea regională, a intensificat cursa înarmărilor şi a pus în pericol pacea şi securitatea internaţională. Wang Qun a subliniat în cele din urmă că partea chineză va acorda o atenţie deosebită evoluţiilor şi îşi va rezerva dreptul de a răspunde în continuare. De asemenea, China cere comunităţii internaţionale să acţioneze împreună pentru a opri acest demers periculos. Sursa: http://www.news.cn/world/2021-09/17/c_1127870914.htm

Declaraţia 2

AFP(L’Agence France Presse): Aş dori să vă adresez două întrebări.

1. SUA, Marea Britanie şi Australia au anunţat un nou parteneriat militar care să ofere Australiei submarine cu propulsie nucleară. Unele persoane sunt de părere că această acţiune este concepută pentru a contracara influenţa Chinei în regiunea Indo-Pacifică. Ce are de comentat partea chineză pe această temă?

2. În al doilea rând, potrivit unei noi cărţi, generalul Mark Milley, şeful Statului Major Interarme din SUA au asigurat printr-un apel telefonic armata chineză că armata SUA nu va ataca China. Ce are de comentat partea chineză pe această temă?

Zhao Lijian: Cooperarea dintre SUA, Marea Britanie şi Australia privind submarinele nucleare a subminat serios pacea şi stabilitatea regională, a intensificat cursa înarmărilor şi a subminat eforturile internaţionale de neproliferare nucleară. Exportul de tehnologii submarine nucleare extrem de sensibile venit din partea SUA şi Marea Britanie către Australia demonstrează încă o dată că folosesc exporturile nucleare ca instrument pentru jocul geopolitic şi adoptă standarde duble, ceea ce este extrem de iresponsabil. Ca stat neposesor de arme non-nucleare în temeiul Tratatului de Neproliferare Nucleară (TNP) şi parte la Tratatul privind zona liberă nucleară a Pacificului de Sud (cu acronimul în engleză SPNFZ), cunoscut sub numele de Tratatul de la Rarotonga, Australia introduce acum tehnologia submarinelor nucleare de valoare strategică şi militară. Comunitatea internaţională (inclusiv ţările vecine ale Australiei) are motive depline să pună la îndoială sinceritatea Australiei în respectarea angajamentelor sale de neproliferare nucleară. China va acorda o atenţie deosebită dezvoltării evoluţiilor acestor situaţii.

China a considerat întotdeauna că orice mecanism regional ar trebui să se conformeze tendinţei păcii şi dezvoltării vremurilor şi să contribuie la consolidarea încrederii reciproce şi a cooperării între ţările regionale. Nu ar trebui să vizeze nicio terţă parte sau să le submineze interesele. Căutarea „cercurilor mici” şi grupurilor mici închise şi exclusive contravine tendinţelor vremurilor şi aspiraţiilor ţărilor din regiune, negăsind niciun sprijin şi neducând nicăieri.

Ţările în cauză ar trebui să abandoneze mentalitatea de sumă zero depăşită a Războiului Rece şi percepţia geopolitică îngustă, să respecte voinţa oamenilor din ţările regionale şi să facă mai mult pentru a contribui la pacea, stabilitatea şi dezvoltarea regională. În caz contrar, vor ajunge să-şi facă rău cu propria mână.

Cât despre cea de-a doua întrebare, nu cunosc nimic despre situaţia specifică pe care aţi menţionat-o. Ce vă pot spune este că, în calitate de membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU şi ai celor mai mari două economii din lume, China şi SUA vor câştiga din cooperare şi vor pierde din confruntare. Sursă: http://www.chinaembassy.org.ro/chn/fyrth/t1907464.htm

Zhao Lijian, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei/ Foto: Conferinţa de presă regulată a Ministerului chinez al Afacerilor Externe, 16 septembrie 2021.

Alte articole relevante

China nu va lăsa niciodată Rusia să lupte de una singură

În urma exerciţiilor militare efectuate de 32 de ţări în Marea Neagră, China şi Rusia au anunţat că vor efectua exerciţii militare în comun

Exerciţiul militar efectuat în comun „Defender Europe 2021", cel mai mare exerciţiu militar american din Europa, tocmai a luat sfârşit. Mulţi oameni au crezut că, pentru o vreme, comunitatea internaţională se va opri, însă, la scurt timp, a început un alt exerciţiu militar. Este vorba despre „Sea Breeze", un exerciţiu militar efectuat sub conducerea SUA şi a Ucrainei, la care participă mii de soldaţi şi zeci de nave şi avioane din 32 de ţări.

Efectuarea unui astfel de exerciţiu pe scară largă în Europa vizează în mod clar Rusia. Dar Statele Unite sunt tot Statele Unite! În timp ce au unit 32 de ţări împotriva Rusiei, ţinta lor (China) a rămas aceeaşi, continuând să o suprime. În regiunea Asia-Pacific, SUA şi Japonia au desfăşurat împreună un exerciţiu militar terestru, cunoscut drept cel mai mare exerciţiu militar terestru din istoria Japoniei.

larics

Nobuo Kishi, fratele mai mic al ministrului apărării Shinzo Abe (vezi foto), a spus că obiectivul acestui exerciţiu militar este acela de a consolida alianţa SUA-Japonia şi, că cele două părţi au lucrat împreună pentru îmbunătăţirea securităţii înconjurătoare a Japoniei, a cărei situaţie devenea din ce în ce mai îngrijorătoare. Deşi declaraţia făcută nu a fost una explicită, este absolut evident că „ameninţarea" la care a făcut referire Japonia nu poate veni decât din partea Chinei.

Aşa-numitele exerciţii militare ultra mari au fost lansate în Europa şi Asia în acelaşi timp. Mai mult, pentru exerciţiul european, Statele Unite au planificat să invite pentru prima dată, ţări asiatice precum Japonia şi Coreea de Sud. În ceea ce priveşte exerciţiile din regiunea Asia-Pacific, ţări precum Statele Unite, Japonia, Franţa, Australia şi India au efectuat sau au planificat o serie de exerciţii militare comune, ca să nu mai vorbim de portavionul britanic care se deplasează în continuare în direcţia Asia-Pacific.

Până în prezent, este evident care este planul SUA- să-i lase pe aliaţii din regiunea Asia-Pacific să participe la confruntarea cu Rusia, iar pe cei europeni să participe la îngrădirea Chinei. Se pare că administraţia Biden intenţionează să-şi reunească aliaţii eurasiatici pentru a construi o alianţă militară super mare între regiuni, în vederea formării unui control mai eficient împotriva Chinei şi a Rusiei.

larics

Deşi planul sună foarte bine, Statele Unite nu au reuşit însă, să-l şi pună în practică. Chiar dacă cooperarea le poate aduce mari beneficii, niciuna dintre ţări nu este naivă. Multe sunt conştiente că alegerea înţeleaptă este evitarea luptei şi păstrarea intereselor proprii.

Un astfel de om înţelept este preşedintele sud-coreean, Moon Jae-in (vezi foto), un idealist din politica sud-coreeană care a sperat dintotdeauna ca ţara sa să scape de sub dependenţa SUA. De exemplu, de data aceasta, acesta a respins categoric invitaţia de a lua parte la exerciţiul militar efectuat de SUA.

Singura problemă este că, Moon Jae-in nu este în măsură să se protejeze pe sine însuşi. Posibilitatea ca partidul de guvernământ să fie reales anul viitor este foarte redusă şi cel mai probabil, forţele pro-americane vor recâştiga puterea. Poate că Statele Unite au văzut clar acest lucru şi de aceea au ignorat nesupunerea Coreei de Sud.

larics

Acum, întorcându-ne la SUA, Biden are în realitate doar câţiva aşi în mânecă. Ţările care au provocat China şi Rusia sunt doar câteva. În aceşti ani de luptă, este binecunoscută puterea Alianţei Militare Nord-Atlantice. Capacitatea Statelor Unite de a lupta împotriva Rusiei sau

împotriva Chinei poate fi suficientă, însă dacă vor să lupte împotriva celor două ţări în acelaşi timp, cu siguranţa nu le va fi deloc uşor.

Şi, după cum era de aşteptat, China şi Rusia nu aveau să le lase să obţină ceea ce-şi doresc, de aceea au efectuat o serie de contraatacuri. De exemplu, Armata Chineză din zona estică a efectuat exerciţii de muniţie în Marea Chinei de Est, iar Armata Rusă a desfăşurat exerciţii militare la scară largă în Insulele Kuril de Sud, pe care le tot dispută cu Japonia. De asemenea, a efectuat exerciţii militare şi în Pacific, pentru a răspunde într-un fel la acţiunile anterioare ale Statelor Unite.

Având în vedere faptul că luptele singure nu ar putea conduce la obţinerea celor mai bune rezultate, China şi Rusia au decis să se alieze ca să „se joace cum trebuie" cu Europa şi Statele Unite. Potrivit Ministerului Apărării Naţionale, China şi Rusia vor efectua exerciţii militare în comun, după cum au planificat în a doua jumătate a acestui an.

Ceea ce doreşte China să transmită lumii întregi este că, atâta timp cât Statele Unite urmăresc să creeze probleme, China nu va lăsa Rusia să lupte de una singură. În prezent, China şi Rusia s-au aliat pentru a confrunta împreună ameninţările. Dacă Europa şi Statele Unite îndrăznesc să creeze probleme, China şi Rusia nu le vor permite acest lucru.

Sursa: https://view.inews.qq.com/a/20210710A05MCC00?uid=&chlid=_qqnews_custom_search_all&qimei=3430be64a6ece2592d82476610001ae1471b&devid=1fbaa67b2ca4de24

Drumul verde de la Paris la Kunming

Începând cu anul 1995, Organizaţia Naţiunilor Unite a organizat o conferinţă anuală a părţilor numită ,,Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice” (denumită în continuare ,,Convenţia”). Scopul acestei conferinţe este acela de a obţine consensul tuturor părţilor implicate pentru a răspunde schimbărilor climatice globale şi pentru a explora calea către dezvoltarea durabilă în era postindustrială. În anul 1997, „Protocolul de la Kyoto” care viza limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră în ţările dezvoltate a fost atins după nenumărate runde de negocieri, dar Statele Unite au refuzat aprobarea lui, şi drept consecinţă, Canada a anunţat retragerea acestuia în 2011. În 2009, din cauza diferenţelor majore legate de obiectivele de reducere a emisiilor dintre ţările dezvoltate şi ţările în curs de dezvoltare, Conferinţa de la Copenhaga pentru climă nu a avut rezultate satisfăcătoare.

Din luna noiembrie până în luna decembrie a anului 2015 s-a ţinut cea de-a 21-a Convenţie a Conferinţei Partidului la Paris. La ceremonia de începere, preşedintele Xi Jinping a citat din înţelepţii chinezi declarând că ,,totul îşi are propria viaţă şi fiecare primeşte propria creştere”, invitând toate ţările să îşi consolideze încrederea şi să lucreze împreună pentru a construi un mecanism de guvernare al schimbărilor climatice corect şi rezonabil. În timpul acestei întâlniri, China a preluat iniţiativa de a comunica îndeaproape cu ţărilor dezvoltate importante precum Statele Unite, Uniunea Europeană, precum şi cu alte ţări dezvoltate pentru a coordona poziţiile politice cheie. Prin intermediul grupurilor de negocieri cum ar fi ,,Cele patru ţări de bază” („BASIC countries”, un bloc format din cele patru mari ţări nou industrializate - Brazilia, Africa de Sud, India şi China, format printr-un acord la 28 noiembrie 2009, n.n.) ,,Ţări în curs de dezvoltare care adoptă poziţii similare”, „G77+China” s-a dorit consolidarea unităţii şi cooperării între ţările în curs de dezvoltare.

În cele din urmă, comunitatea internaţională a atins ,,Acordul de la Paris” care acoperă 29 de elemente, inclusiv obiective, mitigaţie, adaptare, pierdere şi defectare, capital, tehnologie, consolidarea capacităţilor şi transparenţă, furnizând o importantă conformitate legală pentru răspunsul global la schimbarea climatică de după anul 2020. Acţiunile pozitive ale Chinei au jucat un rol cheie în promovarea hotărârii istoricului „Acord de la Paris”. Fabius, preşedintele conferinţei de atunci a menţionat: ,,Deseori sunt întrebat care este motivul succesului obţinut în urma Conferinţei de la Paris pentru schimbarea climatică şi mereu subliniez faptul că, fără ajutorul activ al Chinei, Acordul de la Paris nu ar fi putut fi atins. De asemenea, China joacă un rol important în implementarea Acordului de la Paris.“

Acordul de la Paris a devenit unul dintre cele mai rapide acorduri care au intrat în vigoare din istorie. Luo Shili, coordonatorul Organizaţiei Naţiunilor Unite din China a specificat faptul că Republica Populară Chineză a jucat un rol important în îndeplinirea contractului şi angajamentului, iar conducerea Chinei a fost esenţială pentru îndeplinirea obictivelor acordului.

„Munţii verzi sunt munţi de aur.”, afirmă preşedintele Chinei, Xi Jinping.

Pe data de 22 septembrie 2020, preşedintele Xi Jinping a ţinut un discurs important la dezbaterea generală a celei de-a 75-a Adunări Generale a ONU.

Cultura ecologică a Chinei are obiective înalte, acţiuni hotărâte şi multe realizări excepţionale. Raportul Organizaţiei de alimentaţie şi agricultură a UN arată că între 1990 şi 2020, un total de 420 milioane hectare de pădure au fost distruse la nivel global, însă zona de pădure şi pajişte a Chinei a schimbat trendul, mărindu-şi suprafaţa cu 33 milioane de hectare.

Conform datelor NASA, China a contribuit la un sfert din noua zonă verde a lumii încă de la începutul secolului 21. Astăzi, China a devenit cea mai mare ţară care conservă energia şi utilizează energie regenerabilă, investiţiile în energia curată fiind primele din lume în ultimii ani. Încă din 2021, capacitatea de instalaţie a energiei regenerabile a Chinei a crescut cu

800%. O treime din centralele solare şi turbinele eoliene din lume se află în China, iar jumătate din vehiculele electrice pentru călători sunt pe străzile chinezeşti. Se estimează că, până în anul 2035, vânzările de vehicule electrice noi vor reprezenta mai mult de 50% din piaţa chinezească, iar vânzările de vehicule pure vor reprezenta mai mult de 95% din vehiculele electrice.

În spatele tuturor acestor reuşite se regăseşte filozofia consistentă a Chinei legată de dezvoltarea verde precum şi o serie de acţiuni intense de protecţie a mediului. Cultura ecologică a fost introdusă în ,,Constituţia Republicii Populare Chineze şi în cea a Partidului Comunist Chinez”. Construcţia culturii ecologice este inclusă în aspectele generale ale ,,planului integrat în cinci domenii de activitate". În septembrie 2020, preşedintele Xi Jinping a anunţat la dezbaterea generală a celei de-a 75-a Adunare Generală a Naţiunilor Unite că se vor depune mari eforturi pentru ca emisiile de dioxid de carbon ale Chinei să atingă un maxim până în 2030, iar până în 2060 să fie atinsă neutralitatea carbonului. Angajamentul Chinei a reaprins noi speranţe în ceea ce priveşte răspunsul la schimbările climatice şi a devenit un catalizator pentru politicile ecologice globale. În martie 2021, la cea de-a patra sesiune a celui de-al 13-lea Congres Popular Naţional din China a fost revizuit şi aprobat al 14-lea plan cincinal şi schema obiectivelor pe termen lung pentru 2035. „Promovarea dezvoltării ecologice şi promovarea coexistenţei armonioase a omului şi naturii” este inclusă ca un capitol separat. În era post-epidemiologică, China nu numai că va conduce redresarea ecologică a economiei globale, ci va contribui şi mai mult la guvernarea climatică globală.

Foloseşte natura pentru a creşte viaţa tuturor lucrurilor. În luna octombrie a acestui an va avea loc cea de-a 15-a Conferinţă a Partidului la Convenţia privind diversitatea biologică în Kunming, China. Conferinţa se va concentra pe „Cultura ecologică: construirea unei comunităţi de viaţă pe pământ”, unde se vor discuta noi strategii pentru conservarea biodiversităţii globale şi de unire a omenirii, reprezentând un nou consens privind trăirea în armonie cu natura.

Prosperitatea ecologiei duce la prosperitatea civilizaţiei, iar declinul ecologiei duce la declinul civilizaţiei. De la Paris, Franţa la Kunming, China, practica dezvoltării ecologice în China a fost constantă, pas cu pas. Situată la intersecţia istorică a atingerii celor „două obiective centenare”, China va continua să coopereze cu alte ţări din lume pentru a explora împreună coexistenţa armonioasă a omului şi a naturii şi, pentru a lăsa ca frumuseţea poetică „Pe apele albastre păsările par albe ca zăpada/ Pe munţii înverziţi, florile par în flăcări” să nu dispară niciodată.

Sursa: https://mp.weixin.qq.com/s/usGONEQTvgNh4m6FBttv0g

Echipa de traducători: Paula Toma (coordonator proiect China la zi), Maria Diana Ghinea şi Yu Zahn.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite