Eşecurile infrastructurii chineze: proiecte ambiţioase ce ridică semne de întrebare

Eşecurile infrastructurii chineze: proiecte ambiţioase ce ridică semne de întrebare

Investiţiile uriaşe ale Chinei din infrastructură sunt din ce în ce mai greu de susţinut FOTO Reuters

Prăbuşirea unui pod construit în urmă cu numai zece luni în China, pune sub semnul întrebării calitatea proiectelor măreţe de infrastructură cu care se mândreşte statul comunist.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cel puţin trei oameni au murit şi cinci au fost răniţi după ce o secţiune a unui pod construit pe o autostradă din China, recent inaugurat, s-a prăbuşit în timp ce era traversat de patru tiruri. Mai grav este că tragedia de la sfârşitul lunii august nu mai reprezintă o surpriză pentru nimeni, în contextul în care acesta este cel de-al şaselea pod din China care se prăbuşeşte în decursul unui singur an.



Un proiect de aproape 300 de milioane de dolari, podul Yangmingtan a fost finalizat cu doar nouă luni în urmă şi este doar unul dintre proiectele ambiţioase de infrastructură iniţiate de guvernul chinez în ultimii ani. Printre acestea se numără şi construirea a peste 6.700 de kilometri de cale ferată de mare viteză, reţea ce se poate extinde până la 19.300 de kilometri până în 2020. De amintit este şi cel mai mare baraj hidroelectric din lume (Digul Celor Trei Defileuri din China) ori construirea rapidă de noi aeroporturi, numărul acestora urmând să ajungă la 230 în trei ani.

Însă toate aceste proiecte măreţe au fost marcate de eşecuri grave.

Prăbuşirea pieţei imobiliare a dus la insuccesul multor proiecte rezidenţiale din China, care s-au transformat în celebrele oraşe-fantomă din care parcă populaţia a dispărut în mod misterios. În realitate, însă, în zecile de milione de apartamente construite nu s-a mutat nimeni niciodată. Conform unei statistici realizate anul trecut, 200 de milioane de oameni ar putea locui în apartamentele construite pe tot teritoriul Chinei şi rămase goale.

Cel mai faimos astfel de oraş este Kangbashi, a cărui construcţie a început în 2004 şi trebuia să găzduiască

<

milioane de chinezi. El are tot ce-i trebuie, numai că-i lipsesc locuitorii. În prezent, doar 30.000 de persoane locuiesc în oraş, deşi preţul metrului pătrat într-un apartament de acolo a scăzut de la 1.100 de dolari la 470 de dolari. Cu toate acestea, încă se construiesc blocuri.

Ritmul galopant de construire este susţinut de chinezi şi în realizarea de autostrăzi. Aşa a ajuns China să numere în anul 2007 45.000 de kilometri de autostradă, faţă de cei 574 de kilometri cât avea în 1992. Iar anul trecut China a mai adăugat 11.000 de km de autostradă. Însă curând economişti celebri precum Nouriel Roubini au ajuns să facă referire la drumurile din China ca fiind „autostrăzi spre nicăieri“ pentru că multe dintre ele au un trafic sub aşteptări şi costuri de întreţinere foarte mari.

Trenurile de mare viteză s-ar putea deplasa un pic prea repede, în contextul în care de-a lungul ultimilor ani acestea au fost implicate în mai multe accidente. În iulie 2011, o coliziune dintre două trenuri a provocat moartea a 40 de persoane. În luna martie a acestui an, 300 de metri de cale ferată amplasată de-a lungul fluviului Yangtze s-a prăbuşit din cauza ploilor abundente. Un alt accident feroviar minor din luna august a provocat rănirea a 24 de persoane.

Şi cel mai mare baraj hidroelectric din lume a întâmpinat o mulţime de probleme, deşi generează suficientă energie cât să alimenteze toată Elveţia. Dar construcţia acestuia a necesitat relocarea a aproape 1,5 milioane de oameni şi a ajuns să fie realizat la costuri enorme pentru mediu. În ultimul timp, o schimbare în nivelul apei din rezervor a dus la alunecări de teren periculoase, iar Reuters a informat că alţi 100.000 de oameni vor fi nevoiţi să se mute în curând.



Dacă totul merge conform planului, dezvoltarea de noi aeroporturi va oferi noduri de transport aerian de 105 kilometri pentru 80% din populaţia ţării. În pofida încetinirii ritmului de creştere economică, statul chinez are în plan să construiască în următorii trei ani 70 de aeroporturi. Unii susţin că acest lucru ar putea fi prea mult pentru o ţară în care, doar anul trecut, două treimi dintre actualele aeroporturi din  China au fost neprofitabile. Dar oficialii chinezi susţin că transportul aerian este o industrie înfloritoare şi că o reţea extinsă de centre de tranzit va genera traficul necesar pentru a le face profitabile.

China a realizat investiţii colosale de infrastructură în ultimul deceniu, dar e clar că nu toate au fost făcute cu cap. Un plan de stimulare din 2008, ce a alocat 600 de miliarde de dolari pentru proiecte de infrastructură, a ajutat China să menţină creşterea economică de-a lungul recesiunii, scrie International Business Times. Acum, însă, se dovedeşte nu numai că proiectele de infrastructură au fost de calitate inferioară, ci şi că datoria naţională generată de acestea a început să cântărească greu pe umerii naţiunii.

Datorie, dezastru şi moarte: acestea sunt doar câteva dintre efecte adverse nedorite ale proiectelor de infrastructură ambiţioase derulate de China.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: