Democraţie vs. comunism. Independenţa justiţiei din Hong Kong, în pericol

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Proteste în Hong Kong FOTO EPA – EFE / Jerome Favre
Proteste în Hong Kong FOTO EPA – EFE / Jerome Favre

2 milioane de protestatari. Un număr record chiar şi pentru Hong Kong, unde există obişnuinţa protestelor publice, cu largă mobilizare.

Ceea ce surprinde la aceste proteste este participarea masivă a tinerilor, o generaţie care nu a cunoscut deloc perioada colonială, atunci când Hong Kong se afla sub dominaţia Marii Britanii, prin urmare nu au avut experienţa directă a democraţiei, nu se pot raporta la o perioadă în care democraţia nu era pusă sub semnul întrebării. Un alt aspect demn de semnalat este că aceste demonstraţii vin după o perioadă în care autorităţile chineze s-au arătat foarte intransigente după protestele din 2014, „Mişcarea umbrelelor“. Partidul Comunist Chinez a afirmat că nu va mai tolera nicio insubordonare civică. Disputa din jurul validării sau invalidării mandatelor unor membri ai LegCo, puterea legislativă din Hong Kong, care au participat la demonstraţii a arătat că puterea de la Beijing nu este deloc confortabilă cu ideea autonomiei Hong Kong.

Disputa actuală a pornit de la faptul că legislaţia din Hong Kong, redactată în perioada colonială, a exclus de la extrădarea în RP Chineză pe proprii săi cetăţeni, pe motiv că instanţele judecătoreşti din această ţară nu sunt independente. Recent, o femeie din Hong Kong a fost ucisă în Taiwan, iar partenerul acesteia şi principalul suspect era condamnat în Hong Kong pentru spălare de bani. După ce acesta va executa pedeapsa pentru care a fost condamnat, nu va putea fi extrădat în Taiwan, deoarece între Hong Kong şi Taiwan nu există acord de extrădare. Potrivit puterii de la Beijing, Taiwan face parte din RP Chineză, iar din acest motiv autorităţile din Hong Kong au fost reticente să semneze un astfel de acord. Soluţia a fost adoptarea unei legi de către Hong Kong care să permită extrădarea celor puşi sub urmărire penală sau condamnaţi în RP Chineză. O soluţie care nu poate să rezolve acest caz, din moment ce autorităţile din Taiwan au anunţat că, şi în cazul în care Hong Kong va adopta o asemenea lege, nu va accepta extrădarea principalului suspect.

Ceea ce surprinde la aceste proteste este participarea masivă a tinerilor, o generaţie care nu a cunoscut deloc perioada colonială, atunci când Hong Kong se afla sub dominaţia Marii Britanii, prin urmare nu au avut experienţa directă a democraţiei.

Chiar şi în aceste condiţii, legea care permite extrădarea cetăţenilor din Hong Kong în RP Chineză a fost adoptată. Există numeroase suspiciuni potrivit cărora legea ar fi fost scrisă la Beijing şi transmisă autorităţilor din Hong Kong. Un fapt este cert: după izbucnirea protestelor din Hong Kong, membrii Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez s-au exprimat în favoarea legii, iar înainte de suspendarea ei liderul din Hong Kong, Carrie Lam, s-a consultat cu unul dintre aceştia, Hang Zheng.

Rezolvarea unui caz concret a fost doar un pretext. Opoziţia din Hong Kong a readus în discuţie perioada 1997-2012 (după sfârşitul dominaţiei britanice şi înainte de venirea la putere a lui Xi Jinping la Beijing), atunci când principalul scop al LegCo a fost să se creeze o separare strictă între sistemele judiciare din Hong Kong şi RP Chineză. Motivul invocat a fost acela că investiţiile din Hong Kong au nevoie de un climat în care mediul de afaceri să nu fie ţinta unei justiţii controlate politic. În ultima perioadă, RP Chineză a făcut tot ce era posibil pentru a arăta că într-adevăr doreşte subordonarea justiţiei, pe continent şi, mai nou, în Hong Kong. Xi Jinping declara în februarie 2019 că RP Chineză „nu trebuie să urmeze modelul occidental al independenţei justiţiei“. RP Chineză a demarat în ultimii ani o amplă campanie împotriva avocaţilor şi activiştilor pentru drepturuile omului - foarte mulţi dintre aceştia au fost urmăriţi şi arestaţi.

În acest context, protestele masive împotriva noii legi sunt expresia unei temeri generalizate în Hong Kong potrivit căreia RP Chineză va dori să suprime garanţiile democratice şi care ţin de drepturile omului mult mai devreme de 2047 - data până la care autonomia Hong Kong este garantată.

Reacţiile occidentale nu au întârziat să apară. Marea Britanie a avut prima poziţie pentru susţinerea protestelor, urmată de SUA. Temerea majoră în Hong Kong este că SUA, angrenate într-un război comercial cu RP Chineză, vor folosi actuala situaţie pentru a amplifica şi mai mult această situaţie, iar în contrapartidă Beijingul va acţiona şi mai energic pentru suprimarea libertăţilor civile în Hong Kong.

Protestele masive împotriva noii legi sunt expresia unei temeri generalizate în Hong Kong potrivit căreia RP Chineză va dori să suprime garanţiile democratice şi care ţin de drepturile omului mult mai devreme de 2047.

O reacţie oficială a Beijingului nu există în acest moment. Xi Jinping are de fapt un purtător de cuvânt foarte fidel: Carrie Lam. La început, aceasta a declarat că protestele reprezintă o instigare la revoltă, ceea ce a generat suspiciunea că se referă termenul de „revoltă“ din legislaţia penală, o infracţiune care este pedepsită cu 10 ani de închisoare. Aceste declaraţii au avut însă efectul contrar: pe data de 15 iunie 2 milioane de persoane au participat în Hong Kong la cele mai ample demonstraţii din istoria acestui teritoriu, depăşindu-se cu mult recordul din 1989, când cei din Hong Kong au protestat împotriva masacrului din Piaţa Tien An Men.

Efectul acestor ample demonstraţii a fost anunţul făcut de Carrie Lam potrivit căruia legea va fi suspendată. Cei care se află în stradă consideră acest gest doar unul de conjunctură, dorind abrogarea ei imediată. Beijingul nu este pregătit deocamdată la o asemenea concesie.

Problema cu care se confruntă în acest moment puterea de la Beijing este una cu care nu s-a mai întâlnit de când Xi Jinping a preluat puterea în 2012. Pentru prima oară, liderii chinezi au trebuit să facă o concesie majoră într-un domeniu în care directivele politice sunt clare. Totuşi, nici aceste concesii nu sunt suficiente pentru a calma situaţia în Hong Kong. Carrie Lam a dorit să aibă imaginea unui actor independent, dar, pe fundalul crizei de autoritate care a apărut de când legea pe care a propus-o a fost contestată, Beijingul a fost nevoit să o apere public. Mişcarea de protest din Hong Kong poate fi un model din care să se inspire şi cei din Tibet sau uigurii din provincia Xinjiang. Aceeaşi mişcare poate genera simpatia necesară pentru realegerea lui Tsai Ing-wen la alegerile prezidenţiale din Taiwan, un şef de stat care a mers până acum pe linia unei îndepărtări de RP Chineză. Toate aceste mişcări vor fi susţinute de SUA într-o mai mare măsură decât până acum dacă vor fi acordate mai multe concesii celor din Hong Kong. Pe de altă parte şi o reprimare brutală a manifestanţilor din Hong Kong ar genera aceeaşi situaţie.

Va juca Xi Jinping rolul lui Gorbaciov sau pe cel al lui Ceauşescu? Întrebarea rămâne deschisă.

Deocamdată, reacţia regimului de la Beijing a fost să întărească cenzura ştirilor care provin din Hong Kong şi să folosească arma propagandei, difuzând fake news de genul celor care afirmă că cei din Hong Kong sprijină eforturile RP Chineze în lupta cu „duşmanul imperialist“, Statele Unite. Carrie Lam beneficiază în continuare de întregul sprijin de la Beijing. Orice altă opţiune ar fi un dezastru de imagine pentru Xi Jinping.

Toate acestea reprezintă soluţii cu efect limitat în timp. Problema pe care o ridică actuala situaţie din Hong Kong este că democraţia şi drepturile omului, în special dreptul la liberă exprimare şi la a protesta paşnic sau independenţa justiţiei, valori de bază pe care se bazează orice democraţie, nu sunt recunoscute de RP Chineză. Partidul Comunist şi ideologia care stă la baza acestuia nu au fost niciodată repudiate. Mai ales din 2012, regimul de la Beijing a devenit din ce în ce mai autoritar, folosind mijloace de supraveghere sau de cenzură pe scară largă. Occidentul nu mai este atât de tolerant cu încălcarea democraţiei în RP Chineză. SUA a început un război comercial cu RP Chineză pentru a-si proteja propria economie, iar încălcările drepturilor omului sunt denunţate cu mai multă putere. Întreaga situaţie arată că un regim comunist nu se poate reforma: poate evolua într-un regim autoritar sau poate să dispară. De felul cum va gestiona situaţia din Hong Kong depinde însăşi soarta RP Chineze: poate înainta în direcţia unui regim autoritar sau poate renunţa la comunism; odată ce primele concesii au fost acordate pot urma şi altele. RP Chineză se află acum în dilema în care s-a aflat Uniunea Sovietică după Stalin: orice avans în direcţia renunţării la practicile totalitare poate pune în pericol însăşi existenţa regimului politic bazat pe ideologia comunistă. Xi Jinping stie că, odată ce alege să joace rolul lui Gorbaciov, va crea bazele pentru prăbuşirea comunismului în RP Chineză. Va juca Xi Jinping rolul lui Gorbaciov sau pe cel al lui Ceauşescu? Întrebarea rămâne deschisă.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite