Ce spune singura cercetătoare străină care a lucrat la laboratorul de la Wuhan, până în noiembrie 2019: Nu e cum se scrie prin presă

Institutul de Virusologie din Wuhan FOTO AFP

O cercetătoare australiană a lucrat la un proiect de cercetare finanţat de laboratorul înalt securizat de la Institutul de Virusologie din Wuhan până în noiembrie 2019, înainte să apară primele cazuri cunoscute de îmbolnăvire de COVID-19 în China, relatează Bloomberg.

Danielle Anderson este expert în coronavirusuri purtate de lilieci şi este singurul cercetător străin care a lucrat la laboratorul de nivel 4 din Wuhan unde sunt studiaţi agenţi patogeni periculoşi şi care a devenit centrul unor polemici intense legat de originile pandemiei care a ucis milioane de oameni pe tot globul.

Izbucnirea unei epidemii în acelaşi oraş în care se situează acest laborator care studiază coronavirusuri transmise de la lilieci a născut speculaţii privind un posibil accident de laborator de la angajaţi sau obiecte contaminate.

SUA au pus la îndoială protocoalele de siguranţă şi au susţinut că laboratorul efectuează cercetări controversate prin care virusurile sunt manipulate pentru a deveni mai contagioase şi cu un potenţial ridicat de mortalitate.

Anderson a dezvăluit însă că activităţile laboratorului sunt o muncă de cercetare de rutină departe de tabloul spectaculos conturat de presă.

„Nu că era plictisitor dar activităţile aici se derulau ca în orice astfel de laborator înalt securizat. Oamenii prezintă o altă imagine decât aveau loc lucrurile în realitate”, a spus Anderson.

Cercetătoarea a început să colaboreze cu acest laborator în 2016 după ce fusese directorul unui laborator înalt securizat din Filipine, iar domeniul ei este studiul virusurilor letale precum Ebola sau Nipah care provoacă îmbolnăviri grave la om, dar nu şi la lilieci. 

Anderson, 42 de ani, un cercetător cu o carieră în ascensiune, a studiat virusul Ebola la laboratorul din Wuhan. Absolventă a unei universităţi din Geelong, Australia, a fost tehnician de laborator la institutul de cercetare a cancerului Dana-Farber din Boston şi a revenit în Australia pentru  un doctorat supervizat de virusologi proeminenţi. A realizat cercetare la Montreal, înainte să se mute la Singapore unde a lucrat alături de unul din conducătorii săi de doctorat, Linfa Wang.

„Ambele (Shi Zhengli, „Femeia cu lilieci”, şefa secţiei de boli infecţioase a Institutului de Virusologie din Wuhan) sunt foarte serioase şi cu standarde etice foarte ridicate”, a spus Wang, director al programului de cercetare a bolilor infecţioase emergente la Duke-NUS Medical School din Singapore.

Anderson a fost la Wuhan în perioada în care experţii cred că virusul a început să se răspândească mergând zilnic la laborator în toamna anului 2019 alături de un grup de cercetători care făcea naveta de la Academia Chineză de Ştiinţe, un drum de circa 30 de kilometri.

Anderson era singura străină dar grupul era unit.

„Mergeam la dineuri împreună, luam masa şi ne întâlneam în afara laboratorului”, spune ea care spune că chiar înainte de deschiderea oficială a laboratorului, în 2018, a fost impresionată de nivelul înalt de securizare, cel mai ridicat din China, şi de protocoalele sanitare stricte. Cercetătorii trebuiau să treacă printr-un program laborios de certificare  de 45 de ore prin care să demonstreze cunoaşterea procedurilor şi abilitatea de a lucra cu echipamentul presurizat.

„Este extrem de cuprinzător”, spune Anderson.

La intrare şi ieşire se făceau duşuri de dezinfectare şi acestea erau mai riguroase la părăsirea instalaţiei, la intervale planificate. Anderson spune că, deşi în mare protocoalele sunt aceleaşi în laboratoarele înalt securizate unde a mai lucrat, laboratorul din Wuhan avea o metodă specială prin care monitoriza zilnic sistemul de dezinfectare. Ea se afla în permanent contact prin căşti cu centrul de comandă care asigura respectarea paşilor de siguranţă în interiorul laboratorului.

Institutul de la Wuhan e singurul laborator din China specializat în virusologie şi tehnologie virală din cele circa 20 de institute biomedicale ale Academiei Chineză de Ştiinţă.

Teoria că noul coronavirus ar fi scăpat din acest laborator a prins contur pe fondul tensiunilor administraţiei Trump cu China în privinţa pandemiei de COVID-19, pe fondul suspiciunilor internaţionale că statul chinez a ascuns în primă instanţă epidemia iar apoi nu a furnizat date directe despre primii pacienţi trataţi în spitalele de la Wuhan.

Virusologii şi experţii au respins iniţial o astfel de ipoteză notând faptul că transmiterile coronavirusurilor de la animale la om sunt frecvente şi nu s-au găsit indicii clare în structura genetică a virusului SARS-CoV-2 cum că ar fi fost manipulat sau că laboratorul ar fi deţinut tulpini din acest virus.

Totuşi faptul că China a refuzat accesul oamenilor de ştiinţă internaţionali la Wuhan la începuturile pandemiei şi întârzierea cu un an a anchetei OMS, în urma căreia a rezultat un raport considerat neconvingător, a dus la suspiciuni şi speculaţii tot mai ample. Între timp, China şi-a lansat propria teorie favorită şi anume că virusul ar fi fost transportat în alimente congelate.

Luna trecută însă un număr de 18 cercetători au cerut într-o scrisoare deschisă o investigaţie aprofundată a originilor pandemiei, care să ia în seamă inclusiv teoria scăpării din laborator. Directorul OMS însuşi a admis în cele din urmă că ipoteza nu a fost examinată suficient de minuţios.

După ce Wall Street Journal a dezvăluit că angajaţi ai laboratorului din Wuhan au mers la spital în luna noiembrie cu simptome de răceală ce ar fi putut fi date de gripă, dar şi de COVID-19, Joe Biden a cerut serviciilor de informaţii să reia eforturile de investigare a originilor pandemiei.

Anderson afirmă însă că niciunul dintre angajaţii pe care îi cunoştea nu a fost bolnav în toamna lui 2019 şi că laboratorul are o procedură de raportare a simptomelor ce corespund agenţilor patogeni cu care lucrează cercetătorii.

Acesta spune că dacă ar fi fost angajaţi bolnavi s-ar fi contaminat la rândul ei, or ea nu a avut virusul, a fost testată în Singapore când a plecat din Wuhan în noiembrie 2019, iar apoi s-a vaccinat. La sfârşitul lunii decembrie, colaboratorii ei din Wuhan au mers în Singapore pentru o întrunire privind virusul Nipah şi nimeni nu a spus nimic despre vreo boală răspândită printre angajaţii laboratorului.

„Nimeni nu a pomenit nimic, or cercetătorii sunt oameni care se entuziasmează şi au tendinţa să răspândească imediat zvonuri. La acel moment nu era nimic ciudat din punctul meu de vedere care să dea senzaţia că se întâmplă ceva, pentru că toţi se purtau normal”, a spus Anderson.

„Nu sunt atât de naivă încât să exclud categoric (o scăpare din laborator)”, a spus Anderson referindu-se la faptul că virusuri au mai fost scăpate din instalaţii biosecurizate şi că e familiarizată cu modul în care ar fi acest lucru posibil.

Anderson e de părere că virusul este natural şi că există o dificultate recunoscută de a descoperi sursa primară a declanşării unei epidemii - a durat un deceniu până să fie găsită originea naturală a virusului SARS.

Ea spune că e la curent cu studii publicate de laborator cu privire la componente virale şi capacitatea lor de a infecta celulele umane şi admite că este posibil teoretic ca un cercetător să se fi infectat şi transmis apoi virusul, dar probabilitatea este extrem de mică. Cât despre experimentele de adăugare de funcţii, care ar fi creat un virus precum cel pandemic, acestea ar trebui să treacă prin procese îndelungate de aprobare şi oricum sunt limitate strict de standardele de bune practici ştiinţifice. 

Admiţând că ar fi fost aprobate, tehnica geneticii inverse este ceva foarte complicat şi dificil realizat chiar dacă cercetătorii şi-ar propune acest lucru.

Laboratorul lui Anderson din Singapore s-a numărat printre primele în lume care a izolat virusul SARS-CoV-2 de la un pacient şi apoi l-a cultivat, iar procesul a fost dificil chiar şi pentru o echipă familiarizată cu coronavirusuri şi caracteristicile lor biologice, precum şi cu receptorul uman vizat. Un nou virus ar trebui conceput pornind de la structura sa de proteine şi de la genele sale care nu-i dau neapărat contagiozitate, iar apoi cultivat în suficientă cantitate încât să fie infecţios pentru oameni.

Anderson spune însă că ar trebui să se facă lumină în privinţa originii virusului şi s-a declarat năucită de cum a fost înfăţişat laboratorul în afara Chinei şi cât de atacaţi au fost oamenii de ştiinţă ce fac cercetare acolo.

În calitate de expert însărcinat să cerceteze originile virusului alături de experţi internaţionali, Anderson a primit ameninţări de persoane cu vederi extremiste din SUA şi în aceeaşi situaţie s-au aflat colegi ai săi care din această pricină au evitat să facă declaraţii publice.

Wuhan este un mediu de interacţiune intensă între oameni şi specii sălbatice, care favorizează epidemiile, însă spune Anderson, proporţiile pandemiei declanşate în 2019 sunt enorme.

„Pandemia e ceva ce nimeni nu şi-ar fi imaginat la o asemenea scară. Virusul a fost la locul şi timpul potrivit şi totul s-a aliniat pentru a provoca un dezastru”, a spus aceasta.