VIDEO Fenomenul B.U.G. Mafia: de la poeţi ai străzii la istoria poeziei

VIDEO Fenomenul B.U.G. Mafia: de la poeţi ai străzii la istoria poeziei

Caddillac (Dragoş Vlad-Neagu),Uzzi (Alin Adrian Demeter)  şi Tataee (Vlad Irimia) FOTO bugmafiaoficial.ro

Pe 12 octombrie, BUG Mafia, una dintre cele mai reprezentative trupe din muzica românească postdecembristă, a aniversat 20 de ani de la înfiinţare. Despre fenomenul B.U.G. Mafia, despre ce înseamnă ei în muzica şi în poezia românească, despre realitatea contemporană reflectată în poezia de stradă, vorbesc reprezentanţi de seamă ai literaturii şi muzicii.

Ştiri pe aceeaşi temă

În cele două decenii de existenţă, B.U.G. Mafia şi-a pus amprenta nu doar pe curentul hip-hop, ci chiar pe societatea românească. Muzica lor a schimbat mentalităţi şi a avut un puternic impact social, fiind ascultată, în aceeaşi măsură, de băieţii de cartier, de intelectuali şi de politicieni, de tineri şi de vârstnici, de bogaţi şi săraci.

„Dar eu sunt de acolo, de unde tu nici nu gândeşti, unde soarele răsare doar dacă îl plăteşti“, e un vers pe care până şi Mircea Cărtărescu l-a considerat „orbitor“. Dacă unii au „vibrat“ la poezia din muzica BUG Mafia, mulţi au trăit realitatea din piesele lor. Şi poate tocmai această capacitate de a face artă din realităţile cotidiene le-a asigurat constant succesul de-a lungul anilor, transfomându-i într-un fenomen.

Emil Brumaru, poet

„B.U.G. Mafia este o formaţie socială, i-am ascultat şi îmi place ceea ce fac. Cred că sunt foarte adaptaţi vremurilor pe care le trăim. Mesajul este unul percutant şi exprimarea este una fără inhibiţii, iar felul în care spun lucrurilor pe nume este unul foarte convingător. Îi admir pentru angajarea lor civică şi după ce i-am ascultat chiar m-am gândit să încep să scriu poezie socială, care să stârnească ceva, să pornească ceva, pentru că motive sunt cu duiumul. Le doresc viaţă lungă şi chiar mi-ar plăcea să-i cunosc“, spune poetul Emil Brumaru.

Loredana Groza, cântăreaţă

„Ei sunt primii poeţi ai străzii, veniţi din cartier. B.U.G. Mafia a cucerit sufletele prin sinceritate, printr-o poezie atât de directă şi de profundă, care parcă ne-a trezit din nou la realitate şi ne-a făcut să simţim lucruri pe care uitasem că le simţim deja. Cred că unul dintre momentele cruciale în lumea muzicii, după Revoluţie, a fost cel în care am scos împreună single-ul «Lumea e a mea (Ridica-mă la cer)», în care hip-hop-ul a ieşit, practic, din underground, şi a devenit un gen atât de iubit şi de popular“.

 B.U.G. Mafia la 20 de ani: "Cu Paraziţii avem o relaţie specială, dar fără să fim prieteni"

Tiberiu Soare, dirijor

„Muzica  lor este legată de perioada ieşirii mele din adolescenţă şi intrarea în maturitate. Cei de la B.U.G. Mafia au o felie a lor stilistică diferită de cea a băieţilor de la Paraziţii, muzica lor vorbeşte mai mult despre problemele sociale ale tinerilor din cartierele defavorizate. Eu cred că paralelismul dintre BUG Mafa şi Paraziţii este acelaşi cu paralelismul dintre colectivitate şi individualitate. Mesajul celor de la BUG este legat de tragedia care se naşte din ceea ce ar trebui să fie şi ceea ce este de fapt. Le doresc cel puţin încă 20 de ani“.

 B.U.G. Mafia la 20 de ani: „Poliţia ne-a făcut mari”

Radu Vancu, poet

„Pe băieţii de la B.U.G. Mafia îi consider în primul rând poeţi, abia apoi muzicieni. Dacă apar azi cărţi de poezie în care se vorbeşte limbajul străzii fără ca asta să mai indigneze nici un om serios, atunci acest lucru e posibil în bună măsură şi pentru că, în anii ’90, au existat două grupări de tineri poeţi care au dat drept de existenţă în poezie tuturor cuvintelor din dicţionar: pe de o parte, poeţii basarabeni, începând cu Dumitru Crudu, pe de alta poeţii hip-hop, începând cu BUG Mafia. Mi se pare miraculos că şi astăzi, după douăzeci de ani, îmi vin uneori în minte versuri de-ale lor. Cred că nici o istorie serioasă a poeziei române din anii ’90-2000 nu va putea fi scrisă ignorându-i“.

Ionuţ Sociu, critic de teatru

„În urmă cu câteva luni, Tataee a fost invitatul Eugenei Vodă la emisiunea «Profesioniştii» şi a fost întrebat  dacă i se poate  spune «domnul Tataee». Acela a fost momentul în care mi-am dat seama că au trecut 20 de ani. Şi dacă tot am ajuns la nostalgie, trebuie spus că Mafia a început să vorbească despre teme sociale si politice într-o vreme în care nu prea existau ONG-uri, activism şi când intelectualii nu suflau o vorbă despre lucrurile astea, pentru că erau prea ocupaţi visând la interbelic. Şi mai e ceva. În timp ce cele mai multe trupe româneşti vând iluzii şi occidentalism bovaric, B.U.G. Mafia rămâne cu faţa la prezent“.

 
Citeşte şi:
 
 
citeste totul despre: