Detalii inedite din culisele „The Nun“, filmat în România: regizorul a avut „o întâlnire paranormală“ VIDEO

„The Nun/Călugăriţa: Misterul de la mănăstire“, thriller-ul horror filmat în întregime în România, poate fi vizioant în cinematografele din toată ţara. Detalii inedite din culisele proiectului au fost dezvăluite chiar de cei mai importanţi membri ai echipei. Regizorul britanic Corin Hardy (43 de ani), care se declară un sceptic, a povestit că la Mogoşoaia a avut parte de o întâmplare paranormală.

O producţie New Line Cinema, „The Nun“ explorează încă un colţ întunecat al universului „The Conjuring“, ale cărui filme au doborât recorduri şi au înspăimântat spectatori din toată lumea. În plus, în noul lungmetraj vor putea fi descoperite locuri-cheie din România, care timp de 38 de zile au devenit decor pentru filmul care şi-a propus să readucă teroarea în cinematografe. În România, filmul este distribuit de Warner Bros. Pictures prin Vertical Entertainment.

„The Nun“ este regizat de Corin Hardy („The Hallow“) şi produs de James Wan, alături de Peter Safran, responsabil de toate filmele din franciza „The Conjuring“. Protagonişti sunt actorul nominalizat la Oscar Demian Bichir în rolul Părintelui Burke, Bonnie Aarons („The Conjuring 2“) în rolul Măicuţei Demonice, Taissa Farmiga („American Horror Story“) în rolul Maicii Irene, Jonas Bloquet („Elle“) în rolul unui sătean de-al locului şi Ingrid Bisu („Toni Erdmann“) în rolul Măicuţei Oana.

„Călugăriţa: Misterul de la mânăstire“ descoperă originile demonului Valac, care şi-a făcut simţită prezenţa malefică pentru prima oară în „The Conjuring 2“. După ce o tânără călugăriţă de la o mânăstire din România se sinucide, un preot cu un trecut zbuciumat şi o măicuţă novice sunt trimişi de Vatican să investigheze cauzele. Împreună trebuie să descopere secretul profan care ameninţă abaţia. Riscându-şi vieţile, credinţa şi chiar sufletele, aceştia se vor confrunta cu forţa malefică a Calugăriţei Demonice, pe care publicul a mai văzut-o în filmele „Trăind printre demoni“. Toate acestea vor transforma mânăstirea într-un câmp de luptă îngrozitor între cei vii şi cei blestemaţi.

Câteva dintre cele mai interesante detalii de culise:

• Scenariul a fost de la început gândit pentru România. „The Nun“ a fost filmat la Castelul Corvinilor, Castelul Bethlen din Criş, în tunelele de la Mogoşoaia, în Sighişoara, la Copşa Mare, la Palatul Parlamentului şi în studiourile Castel Film. 

• Despre Castelul Corvinilor, scenaristul Gary Dauberman a declarat: „Ne aflam în inima Transilvaniei, am coborât din maşină şi am privit pentru prima oară în viaţă un castel. Era atât de frumos încât mi-a tăiat respiraţia“.

• Designerul de producţie Jennifer Spence a construit un platou lângă Castelul Corvinilor şi o nouă intrare, pentru care a angajat artizani locali, şi totul a fost atât de convingător încât în momentul în care Bichir a intrat pentru prima oară pe noua poartă a crezut că este adevărata intrare în castel. De asemenea, proprietarii castelului au fost atât de încântaţi de porţiunea nou construită, încât au cerut ca platoul de filmare să rămână intact pentru îmbogăţirea castelului.

• S-a construit şi un cimitir, în curtea Castelului Bethlen, plin cu pietre funerare degradate, cruci şi clopote de mormânt.

• Pentru că în România este interzisă filmarea în interiorul bisericilor, echipa de producţie a construit o biserică din impunătoarea Mănăstire Sfânta Carta în studiourile Castle Film. Construcţia a durat şapte săptămâni. Dauberman a remarcat: „Totul s-a potrivit de minune. Mănăstirea Stânta Carta pare a fi dintr-un film horror realizat de Hammer, situată pe un deal şi înconjurată de cruci. A fost perfect“.

• La Studiouile Castel Film a fost construit şi setul „The Tomb Room/Camera cavourilor“, iar în film vor putea fi observate o serie de măşti mortuare care au avut drept model feţele unora dintre cei mai importanţi membri ai echipei: regizorul Corin Hardy, scenaristul Gary Dauberman, directorul de imagine Maxime Alexandre şi producătorul executiv Michael Clear. 

• În timp ce filma o scenă tensionată (şi una dintre cele mai complicate) la Mogoşoaia, regizorul Corin Hardy a avut o întâlnire supranaturală cu ceea ce el crede că au fost fantomele a doi soldaţi români. „Chiar dacă sunt un fan al genului horror şi mi-am petrecut toată viaţa creând monştri, în sinea mea sunt un sceptic care încă aşteaptă momentul în care mă voi întâlni cu o entitate supranaturală pe care s-o consider reală... şi exact asta mi s-a întâmplat în fort. Monitoarele nu se aflau pe coridor, ci într-o cameră complet izolată şi întunecată. Fiindcă mişcarea camerei necesita un dolly lung, acesta era poziţionat încă de la intrarea pe coridor şi până la ieşire. Am intrat în camera monitoarelor şi am văzut doi tipi aşezaţi pe scaune în stânga mea, i-am salutat şi m-am aşezat cu spatele la ei, urmărind monitoarele timp de 15 minute în timpul filmării. Eram entuziasmat că filmarea a ieşit bine şi m-am întors ca să-i întreb dacă au văzut că ieşise perfect. Însă nu se mai afla nimeni acolo. Şi nici scaunele nu existau“.

• Despre această întâmplare, Bostănescu a declarat: „E un om deosebit de simpatic, avea oricum o predispoziţie către lumea asta mai ciudată, e pasionat de paranormal“.

• Întreaga echipă de producţie a primit binecuvântarea unui preot ortodox la Castelul Corvinilor. Au existat totuşi şi povocări mai ciudate. Chiar în ziua în care preotul era programat să vină la Castel, echipa a fost împiedicată să ajungă pe platouri din cauza unei turme de capre care bloca drumul. 

• O altă întâmplare stranie a fost că în drum spre Criş, echipa a simţit un miros apăsător de ars în acelaşi punct al drumului, în fiecare zi, fapt pentru care nu a existat nicio explicaţie. 

• Amuzâdu-se pe acest subiect, dar şi ca o trimitere ironică, directorul de producţie de la Castel Film, Cristian Bostănescu, a declarat: „Dacă aş fi la frâiele acestei ţări, aş marşa foarte tare pe ideea: «Vai, ce ţară frumoasă şi de groază avem». E un brand de ţară totuşi“.

• Cristian Bostănescu a dezvăluit că echipa din străinătate a fost fascinată de locurile frumoase din România. „Le-a plăcut mult, drept urmare, unii dintre ei au şi venit după filmări să-şi facă vacanţa în România. S-au legat şi prietenii, relaţii, colaborări, e normal când petreci atât de mult timp împreună zi de zi pe coclaurile patriei“.

• De altfel, Demian Bichir a declarat: „Mi-au plăcut locurile spectaculoase în care se desfăşoară acţiunea şi mi s-a părut că Părintele Burke e unul dintre cele mai ofertante personaje. Scenariul a fost foarte bine scris, complex şi profund în foarte multe feluri“.

• Machiajul Călugăriţei Demonice a fost realizat manual şi dura aproximativ trei ore pentru a fi aplicat. Gilham a mărturisit că prima dată când a văzut-o pe Bonnie Aarons complet costumată şi machiată a fost de-a dreptul îngrozită. De asemenea, regizorul Corin Hardy nu şi-a putut imagina pe nimeni altcineva în rolul Călugăriţei Demonice: „A fost foarte important ca Bonnie să joace rolulul. Desigur, în viaţa de zi cu zi nu e înfiorătoare, dar atunci când e machiată şi poartă veşmintele de călugăriţă, are o prezenţă înfiorătoare. A fost extrem de tulburător“. Restul distribuţiei a fost de acord. Bichir notează: „Ţin minte că am turnat o scenă în care mă rugam şi ştiam că Bonnie urma să fie în spatele meu întrupând-o pe Călugăriţa Demonică. Şi doar umbra ei m-a făcut să mi se ridice părul pe gât. A fost înfricoşător“. Şi lui Farmiga i s-a părut tulburătoare prezenţa ei: „Mi-am dat toată silinţa, mai ales noaptea, să nu-mi dau voie să mă gândesc că acel chip demonic va veni către mine“. Aarons este încântată că a reuşit să aibă un asemenea impact chiar şi asupra colegilor ei: „Asta îţi doreşti întotdeauna ca actor, să te strecori în mintea publicului. Ador faptul că oameni din toată lumea m-au căutat pentru a-mi spune că sunt bântuiţi şi au coşmaruri din cauza Călugăriţei Demonice“. 

• De-a lungul realizării filmului, au existat şi trimiteri către celelalte filme „Trăind printre demoni“, inclusiv fotografia unui grup de călugăriţe şi o cruce din filmul „Annabelle: Creation“. Ochii de vultur ai unora dintre spectatori vor găsit cuvântul „Valac“ ascuns în copacii din pădure, pe cadrul ferestrei Măicuţei Victoria, pe plăcuţele de înmatriculare ale vehiculului care transportă bagajele şi în diverse articole din Criş.

• Designerul de costume, Sharon Gilham, s-a dus la Muzeul Ţăranului Român şi s-a informat cu privire la costumele tradiţionale româneşti. Majoritatea costumelor din film au fost realizate în România. 

• Crucifixul de la gâtul Părintelui Burke a fost găsit într-o piaţă din România, e un crucifix antic din Franţa.

• În tot acest proces a fost angrenată zi de zi, doar din România, o echipă de aproximativ 150 de persoane. „A fost un film la care nu prea s-a spus «nu». Regizorului şi părţii creative li s-a dat cam tot ce au cerut“, a măturisit directorul de producţie de la Castel Film, Cristian Bostănescu.

• Nu s-a filmat la Castelul Bran pentru că deşi este spectaculos la exterior, este mic în interior şi nu e deloc uşor de lucrat, nu oferă libertatea regizorului şi actorilor să se joace. În cazul în care nu ar fi putut filma la Mogoşoaia, opţiunea secundară a fost Conacul de la Hereşti. „Stabilitatea nu e punctul nostru forte, al românilor. Se mai schimbă un director şi te trezeşti că nu mai ai voie să filmezi, fără a ţi se oferi explicaţii, şi atunci mereu trebuie să ai un plan de rezervă“.