Sigur, unii vor fi înclinaţi să considere rezultatele un succes, realitatea este că reprezintă fotografia calităţii educaţiei româneşti: 30% dintre elevi nu au nici cunoştinţe elementare de aritmetică şi limbă română.

Rezultatele sunt în consonanţă cu evaluările internaţionale, care plasează România pe ultimul sau pe ultimele locuri în clasamente privind educaţia.

Revenirea la mistificare, ipocrizie şi minciună e foarte simplă şi manipulează cu uşurinţă, dar interesul naţional pe termen mediu şi lung e sabotat cu siguranţă.

Cum au spus şi alţii, elevii buni şi foarte buni sunt jigniţi şi demotivaţi de astfel de subiecte cu grad redus de dificultate. 

Mai grav, subiectele trebuiau construite pentru a asigura conexiune cu disciplinele şi curriculumul pretenţios de la liceu. Mulţi elevi care nu ştiu să scrie şi să socotească la nivel elementar, se vor simţi îndemnaţi de notele obţinute să meargă la liceu la filieră teoretică şi chiar tehnologică, eşecul şcolar fiind asigurat din start. Nu poţi învăţa lucrurile speciale şi dificile, dacă pregătirea de bază, etajele inferioare ale contructiei, lipsesc. 

La fel şi la bacalaureat. Poţi coborî nivelul de dificultate oricât, dar atunci nu poţi continua studiile la facultate, unde trebuie să ai de la început un anume bagaj de competenţe.

Testarea Naţională de anul acesta are defectul examenelor de absolvire ani în şir. Distorsionează părerea părinţilor şi elevilor despre potenţialul lor, în loc să fie măsurat cu exactitate, inclusiv prin examene de admitere la liceu.

Cauzele situaţiei prezente
 

  1. Absenţa unui nou curriculum care să fie mai atractiv, flexibil, aplicativ. Să răspundă celor patru piloni ai educaţiei, a învăţa să ştii, să faci, să fii, să trăim împreună şi să conţină patru arii: conceptual-teoretică, aplicativă, interdisciplinară, generatoare de învăţare continuă.
  2. Lipsa mecanismelor de control a activităţii personalului, ce face din educaţie „locul unde nimeni nu dă socoteală de nimic”.
  3. Absenţa salarizării motivante, după performanţa şi rezultatele muncii.
  4. Separarea, încă din clasa a V-a, dupa modelul german, în filiere teoretică şi tehnologică.
  5. Eliberarea educaţiei de sub influenţa nefasta a clientelismului politic.
  6. Aplicare strictă a Legii Educaţiei Naţionale privind masteratul iniţial, managementul cu ajutorul părinţilor, finanţarea urmează elevul inclusiv în învăţământul privat.
  7. Mecanisme cinstite de evaluare, cu ocazia examenelor de absolvire, care să ne dea măsura adevarată a stării învăţământului.

Fără aceste măsuri simple şi necesare, reintrăm în epoca minciunii, ipocriziei, manipulării şi mistificării situaţiei şi calităţii educaţiei, în interesul fabricilor de diplome şi a sindicatelor, ignorând complet interesul naţional.