Ministrul Sorin Cîmpeanu: elevii de la şcoală profesională vor putea merge, pe rute deschise, direct la facultate

Este în proces de redactare o nouă Lege a educaţiei, contruita pe „directivele” din România Educată, a lui Klaus Iohannis. Încercăm să lămurim ce a vrut să spună ministrul Cîmpeanu, pentru ca părinţii şi elevii să ştie ce trasee educaţionale îi aşteaptă în anii ce vin. Este necesară o dezbatere publică autentică, pentru că o nouă Lege a educaţiei afectează sistemul şcolar din România mulţi ani de aici înainte.

Ce spune ministrul Cîmpeanu

Într-un interviu tv, acordat cu ceva timp în urmă, moderatorul l-a întrebat pe ministru dacă este adevărat zvonul că elevii de la profesională vor putea merge direct la facultate.

„Noi trebuie să avem rute deschise, asta încercam să vă explic, şi aceste rute deschise vor fi incluse în nouă legea educaţiei prin care  (elevii) să aibă garanţia că îşi pot continua studiile, în cazul în care vor dori, dacă pe parcursul carierei va fi o oportunitate, vor putea să continue la nivel universitar şi chiar în această formă, de învăţământ profesional”.

„Trebuie să-i asigurăm pe aceia care optează pentru învăţământul profesional că vor putea să continue această formă de învăţământ, că nu va fi un drum înfundat care nu le va permite niciodată să fie absolvenţi de facultate”.

Care este situaţia în prezent

Legea actuală spune că după   absolvirea şcolii profesionale elevii se pot înscrie în clasa a XI-a la zi, să  susţină Bacalaureatul, fără de care nu se poate intra la nicio facultate. Puţini sunt absolvenţii de profesională care apelează la această rută de completare a studiilor. Din motive uşor de explicat. Au ales şcoala profesională pentru că în gimnaziu n-au dat semne de vreun apetit deosebit pentru învăţământul teoretic şi pentru că provin din familii sărace care nu le pot asigura banii necesari continuării studiilor. Sunt tineri cu inteligenţă dominant aplicativ practică, spre deosebire de cei care fac un liceu „pe bune”, şi care au inteligenţa dominant teoretic-conceptuală. Nu mai vorbesc de abandonul şcolar deschis sau ascuns, care se ridică la 33%.  Tineri care merg direct în piaţa muncii să-şi câştige pâinea, şi fac munci necalificate, în România sau în ţări europene. Aşa se face că regăsim în şcoala profesională de la noi doar circa 20% dintre absolvenţii de gimnaziu.

Trebuie remarcată şi intervenţia familiei, care spune: „Dau copilul la şcoala profesională să mă fac de râs în faţa tuturor celorlalţi pentru că al meu e mai prost sau îl dau la un liceu? Şi aleg liceul, pentru că, dacă ia sau nu bacul, copilul va primi o diplomă care atestă o pregătire peste nivelul celei obţinute la şcoala profesională”. Aceşti părinţi încă n-au înţeles ca doar diploma, fără competenţele cerute de angajatori, nu-ţi asigură un loc în piaţa muncii.

Cum e în Germania

În Germania, 70% dintre tineri se duc spre o şcoală profesională, pentru că au toate variantele deschise: au un anumit statut, învaţă o meserie, au o sursă de venituri, iar a avea o meserie este un lucru acceptat social. Ulterior, dacă simt nevoia, angajaţii se pot înscrie la bacalaureat, pot urma chiar şi o facultate tehnică şi pot ajunge ajunge director de companie pe această rută educaţională profesională.

La nemţi, filiera  profesională începe imediat după clasa a V-a, iar elevii se duc obligatoriu acolo unde-i trimit profesorii, nu unde vor părinţii. Este adevărat că şcolile profesionale sunt echipate la nivelul tehncii actuale, beneficiază de maiştrii instructori calificaţi, elevii au burse şi ajutoare sociale consistente, învaţă în regim dual sau de alternanţă (şase luni la şcoală, şase luni în compania care-i asigură instruirea practică).

Ce urmează la noi prin aplicarea proiectului România Educată

Iată structura învăţământului secundar superior, prevăzută în România Educată.

Prima observaţie este că dispare şcoala profesională de 2-3 ani, aşa cum o ştiam şi cum este în prezent. Locul ei este luat de   „Liceul Profesional”, una dintre cele trei filiere existente la liceu (alături de filiera Vocaţională şi filiera Teoretică). Liceul Profesional are şi el tot 4 clase, de la  a IX-a până la a XII-a, şi înlocuieşte şi actuala filieră Tehnologică.

Este mai bine aşa, sau mai rău? Greu de spus deocamdată pentru că nu ştim după ce curriculum vor învăţa aceşti elevi. Actuala filieră tehnologică este extrem de dificilă pentru că are întreite sarcini de învăţare: curricula teoretică generală, curricula teoretică tehnică, şi instruirea practica. Aşa se face că numărul absolvenţilor acestei filiere care iau şi examenul de Bacalaureat este foarte mic. Elevi care intră la liceu la filiera tehnologică cu medii de 3, 4, 5 trebuie să înveţe integrale, derivate, fizica cuantică, teorie literară, rezistenţa materialelor, maşini şi aparate, asta după ce la finalul gimnaziului abia dacă ştiau tabla înmulţirii. În condiţiile acestea nu învăţau nici meserie, pentru că liceele industriale nu mai au bază materială de instruire practică şi maiştrii instructori competenţi.

Partea negativă este că nu toate meseriile presupun patru ani de studiu pentru a fi asimilate. Cele din construcţii sau servicii se pot învăţa în 2-3 ani, uneori chiar şi mai puţin, de exmplu  meseriile de frizer, coafor, etc. De ce să-i ţii în şcoală patru ani pe elevii care doresc să înveţe meserii simple?

Apoi, când vor afla că viitoarea şcoală profesională înseamnă  patru ani de studiu, elevii ce provin din familii sărace vor fugi şi mai abitir de ea, pentru că vor venituri mai repede de patru ani. Se vor mulţumi cu ucenicia la locul de muncă, care nu este un traseu educaţional de lepădat, dar care la noi nu este reglementat şi recunoscut legal. Sau vor intra în piaţa muncii ca muncitori necalificaţi.

Cum ajung aceşti elevi din liceul profesional la facultate?

Mult mai greu decât lasă să se înţelegă ministrul Cîmpeanu. Din structura învăţământului secundar postată mai sus  rezultă că doar cei care urmează „Colegii terţiare non-universitare” sau „Şcoli Postliceale” se pot înscrie la Bacalaureat şi apoi să meargă la facultate. Încă trei ani de studii, pe lângă cei patru de liceu. Şapte ani în total de stat în şcoală, şi abia apoi universitatea, pe la 22-23 de ani. Acestea sunt rutele „deschise” de care vorbea ministrul Cîmpeanu.

Problema vine din altă parte. În aceste Colegii terţiare non-universitare sau Şcoli Postliceale, tinerii învaţă meserie, nu teoria necesară absolvirii examenului de Bacalaureat. Sigur, vor mai fi câţiva, puţini, capabili şi de învăţat o meserie, şi de cunoştinţele teoretice necesare la Bacalaureat, acestea din urmă pe cont propriu. Sau din meditaţii. Câţi  îşi vor permite aşa un efort?

Dar e bine că legea le dă posibilitatea să ajungă la facultate chiar şi după şapte ani de şcoală, şi învăţat pe cont propriu materia cerută la Bac.

Aceasta este explicaţia afirmaţiei ministrului Cîmpeanu. Nu  va mai exista şcoală profeionala, doar liceu profesional, pe patru ani. Iar tinerii care intră la filiera „liceul profesional” vor învăţa 7 ani, inclusiv pe cont propriu, dacă vor să ajungă pe rute deschise „direct” la universitate, după ce reuşesc la examenul de Bacalaureat.