Mă voi opri asupra limbii engleze şi în acest articol îţi dau exemple de 5 categorii de expresii prin care să comunici asertiv:

Acţiune+sentiment. Un mod sincer şi deschis prin care putem transmite un mesaj este felul în care o acţiune a cuiva ne face să ne simţim. Dacă, de exemplu, ai un coleg care întârzie la întâlniri în mod repetat, poţi spune astfel: “You were late at every meeting this week. This makes me worried that you are not taking your job seriously”. Exprimăm lucrul care ne deranjează, apoi sentimentul. Acest articol publicat de Corporate Wellness Magazine, arată cum ajută asertivitatea la reducerea nivelul de stres şi îmbunătăţeşte relaţiile interumane.

Apreciere.  O altă metodă de exprimare asertivă este aceea în care arăţi aprecierea pentru cel din faţa ta, dar îţi susţii punctul de vedere. Nu spune asta doar ca formulare, ci crede în ceea ce spui. “I really apreciate your ideas, but I would prefer to...”. Nu îi nega celuilalt propunerea şi apreciază efortul pe care îl face. De asemenea, este foarte important să începi cu părţile pozitive chiar şi atunci când ai de adus îmbunătăţiri.

Toate la timpul lor. În şedinţele online este mai greu să respecţi rigorile sau timpul. Oamenii se află într-un mediu neoficial, sunt dornici să vorbească între ei, poate ai colegi cărora pur şi simplu le place să întrerupă. Ce poţi să faci este să accentuezi ceea ce este prioritar şi să promiţi să revii la subietele neprioritare, dacă rămâne timp la sfârşit: “Let’s stick to our agenda, and we will come back to that”. Nu deveni agresiv, chiar dacă se întâplă lucruri care te deranjează. Agresivitatea este uşor de confundat cu asertivitatea, dar diferenţele sunt majore, aşa cum sunt explicate în acest articol publicat de UX magazine în 2019

Setarea limitelor. Poate ţi s-a întâmplat să lucrezi în timpul liber. Dacă a devenit o obişnuinţă şi te deranjează, înseamnă că este nevoie să îţi mai exersezi asertivitatea. Sigur că există situaţii izolate, când prezenţa ta poate avea un impact pozitiv şi vrei să ajuţi, însă dacă se întâmplă într-un mod repetat, vei ajunge să te frustrezi. Ceea ce poţi să spui este: “Ok, I can help you this time, but next time we should do it during working hours” sau “I can see this is important to you, but I cannot do it”.

Fără scuze. Evită să te scuzi pentru alegerile tale. The Guardian scrie un articol  despre o extensie  oferită de Google care te atenţionează când scrii cuvinte care minimizează importanţa mesajului tău. Verbele modale (would/might/should/could), deşi dau o notă de politeţe şi sunt des folosite în engleză, arată nesiguranţă. Foloseşte în locul lor „will”. Este valabil şi pentru construcţiile „I was thinking that maybe”, „I just want to”, „I guess what I’m saying is”. Foloseşte în schimb „I want”, „I need”, „I believe”.

În urma studiilor, s-a observant că asertivitatea determină schimbări în starea de spirit pe moment şi în starea psihică a persoanelor pe termen lung. Acest studiu despre asertivitate, din cartea Encyclopedia of Personality and Individual Differences, oferă o analiză aprofundată asupra acestui subiect.

Aşa că merită să dezvoltăm această abilitate, pentru a ne asigura un nivel scăzut al stresului şi relaţii sănătoase atât în viaţa personală, cât şi la locul de muncă. În plus, este recomandat să ştim cum să fim asertivi şi atunci când comunicăm într-o limbă străină întrucât acest tip de comunicare, mai ales atunci când avem echipe multi-culturale este necesar pentru buna funcţionare a echipei. 

Dacă te gândeşti că e complicat să înveţi lucruri noi în această perioadă, mai ales în această perioadă, e bine să ştii că învăţarea agilă dă rezultate, chiar dacă ai puţin timp de investit în educaţie. E bine să te dedici învăţării măcar 2-3 ore pe săptămână. Dacă există şi un trainer profesionist care îţi poate monitoriza procesul şi te poate ajuta acolo unde de încurci, rezultatele se vor vedea foarte repede.