VIDEO Adevărul Live Banii nu aduc fericirea: japonezii, cei mai nefericiţi bogaţi ai lumii, danezii, cei mai fericiţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Prima conferinţă despre fericire, în România: ce ne face fericiţi şi cum ne putem face viaţa mai frumoasă FOTO: David Muntean / Adevărul
Prima conferinţă despre fericire, în România: ce ne face fericiţi şi cum ne putem face viaţa mai frumoasă FOTO: David Muntean / Adevărul

România, considerată în 2012 cea mai nefericită ţară din UE, a avut parte în weekend de prima conferinţă despre fericire din Estul Europei, în care conceptul a fost demitizat şi explicat de experţi români şi străini. Ideea aparţine Asociaţiei Iniţiativa pentru Fericire, care va lansa din noiembrie Programul naţional de educaţie pentru fericire în şcoli.

Programul naţional de educaţie pentru fericire va fi lansat luna viitoare, după ce în weekend cei de la Asociaţia Iniţiativa pentru Fericire au organizat în weekend prima conferinţă despre fericire din Estul Europei, şi vizează 600 de elevi de liceu din cele şase oraşe cuprinse în proiect (Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Craiova şi Baia Mare).

Ei vor afla ce înseamnă fericirea, cum pot avea parte de ea la şcoală, în familie şi în comunitate, materiale pe care le vor primi în cadrul unor seminarii. Apoi vor discuta soluţiile în cadrul grupurilor de dezbatere din fiecare şcoală. Iar la finalul anului, cel mai bun elev din fiecare oraş va primi gratuit un loc în tabăra de educaţie pentru fericire, timp de o săptămână, iar şcoala de care aparţine va primi obiecte pentru educaţie.

Acelaşi program se va aplica şi pentru 600 de studenţi din cele şase oraşe, în total 2.400 de studenţi, alături de cei 2.400 de elevi instruiţi pe tematica fericirii la orele de dirigenţie. În program vor intra şi 750 de membri ai comunităţii din aceste oraşe, adică 4.500 de persoane.

La discuţia despre fericire şi cum îşi pot face viaţa mai frumoasă, la şcoală şi nu numai, au luat parte, în platoul Adevărul Live, Mălina Chirea, cofondator al Asociatiei Initiativa pentru Fericire şi Eiji Han Shimizu, Producător Happy Movie, cunoscut autor şi trainer japonez şi unul dintre oamenii care vorbesc despre fericire în lumea întreagă, inclusiv la TED Talks, prezent şi la evenimentul din România.

De asemenea, am discutat despre Programul naţional de educaţie pentru fericire în şcoli şi cu George Trifan, profesor la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti. Iar prin telefon ni s-a alăturat Dr. Antonela Ştefănescu, mama unui elev de clasa a V-a, de asemenea psihiatru infantil.

Cum şi unde se învaţă fericirea

Cele mai importante declaraţii:

Mălina Chirea, cofondantorul Asociaţiei Iniţiativa pentru Fericire, este de părere că educaţia primită în timpul regimului comuinist a afectat mult percepţia românilor despre fericire.

„Până în 1989 situaţia a fost destul de grea, mai ales că românii nu dispuneau de independenţă. Trebuie să ne schimbăm percepţia mai întâi, să învăţăm să fim liberi, libertatea fiind un pilon fundamental al fericirii. Este o chestiune de timp până când vom înţelege că fericirea este chiar simplă şi la îndmâna oricui. Este, mai mult,o chestiune de asumare“, crede Mălina. Aceasta a adăugat că, dacă în 2012, eram în coada clasamentului fericirii la nivel european, anul acesta am mai urcat, devansând Bulgari. 

Adevărul: Cât de receptivi au fost românii la această conferinţă?

„Noi am mers foarte mult pe partea ştiinţifică. Există foarte multe studii care vorbesc despre fericire. Pot să zic că am lăsat un pic deoparte partea filozofică şi am mers mai mult pe cifre. La conferinţă au venit peste 200 de persoane şi am avut şi foarte mulţi parteneri. Este un început promiţător, cred că românii încep să fie din ce în ce mai deschişi la asta“, a declarat Mălina Chirea.

În studioul Adevărul a fost prezent şi Eiji Han Shimizu, Producător Happy Movie, cunoscut autor şi trainer japonez şi unul dintre oamenii care vorbesc despre fericire în lumea întreagă, inclusiv la TED Talks.

Adevărul: Cum pot să fie oamenii fericiţi? Cum ajută comunitatea, respeciv platform educaţională aceste studii?

„Oamenii trebuie să se întâlnească şi să vorbească despre fericire, motiv pentru care iniţiativa Mălinei a fost una utilă societăţii. Pe fondul industrializării şi al culturalizării muzicii pop, copiii uită care este cultura şi educaţia lor. Filmul „Happy Movie“ şi cărţile mele îi ajută să se reîntoarcă la identitatea naţională“, a explicat Eiji Han Shimizu.

Cursurile despre fericire îi ajută pe adolescenţi

„Ne dorim să facem o măsurătoare înainte şi după aceste cursuri să înţelegem în ce măsură le-a crescut nivelul de fericire şi care este impactul asupra tinerilor. Am avut cazuri de profesori care ne-au mulţumit şi ne-au spus că nu ştiau că în liceul lor sunt copii atât de speciali. La finalul lecţiei îi întrebăm pe copii ce este fericirea pentru ei şi am văzut că ei le mulţumeau profesorilor fiindcă le aduceau fericire în viaţă. Sunt unele lucruri pe care oamenii le uită în viaţa lor grăbită de zi cu zi”, spune Mălina Chirea.

Elevii plătesc cinci lei pe biletele pentru fiecare documentar pe care îl văd, adică licenţa pentru difuzarea acestora. În general, elevii nu au refuzat să participle la acest program, a mai explicat Chirea.

George Trifan, profesor de informatică la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, spune că problema principală cu implementarea unui opţional de fericire este birocraţia din sistem. „Deseori vezi că adolescenţii sunt deprimaţi, trişti, nu se pot concentra la ore şi categoric un astfel de curs este binevenit la vârsta lor. Desigur că şi noi îi consiliem, când vezi că au o problemă, încerci să-i ajuţi”, spune el.

Psihiatrul Antonela Ştefănescu şi părintele unui elev olimpic de clasa a VI-a spune că i se pare o idee bună organizarea cursurilor de fericire în şcoli, dar crede ar trebui implicaţi atât părinţii, cât şi profesorii. ”De multe ori copiii nu sunt înţeleşi, din păcate există şi profesori care nu realizează întotdeauna că pot provoca traume emoţionale copiilor, se dau pedepse poate nepotrivite pentru greşeala elevilor. Uneori pedepsele se pot folosi în mod abuziv şi de multe ori îi afectează pe copii. Putem învăţa să fim mai empatici, să ne punem în locul elevului, în locul copilului, un om empatic este mai fericit”, spune ea.

Adevărul: Ce este fericirea?

„Este capacitatea de a te conecta cu tine, cu alţi oameni şi cu mediul înconjurător, din ce am văzut toţi oamenii fericiţi au aceste abilităţi”, a răspuns Shimizu.

Cât de fericiţi sunt japonezii?

„Există statistici care arată că Japonia este cea mai puţin fericită ţară dintre toate statele foarte dezvoltate din lume. Noi am pierdut echilibrul după al Doilea Război Mondial, fiindcă am muncit foarte mult pentru a ne dezvolta, focusul întregii naţiuni a fost creşterea economiei şi a companiilor”, a explicat Shimizu.

Adevărul: Care este cea mai fericită ţară din lume?

”Foarte multe studii arată către Danemarca, deşi în alte ţări scandinave nivelul de trai este mai ridicat, se pare că danezii sunt cei mai fericiţi oameni din lume”, spune Shimizu.

Adevărul: Cât de nefericiţi sunt oamenii?

„Până în 2020, studiile arată că depresia va fi cea mai răspândită boală, momentan 27% din europeni sunt nefericiţi până în punctul de a fi depresivi, potrivit unui studiu ONU. Practic omul acela trece prin toată viaţa lui fără să ajungă niciodată la adevăratul lui potenţial”, spune Chirea.

Adevărul: Aţi găsit astfel de programe, de educaţie pentru fericire în şcoli, în străinătate?

„Da, în Marea Britanie. Ei au mai mulţi specialişti care stau de vorbă cu ei încă de la grădiniţă, sunt programe facultative. Şi în Australia există deja „directori de fericire” în şcoli, care stau şi se întreabă cum fac să le fie elevilor mai bine şi au ajuns aici cam în trei ani de când s-au lansat astfel de programe pentru fericire”, a explicat Chirea. Un alt exemplu este modelul american, cel deja patentat la Stanford, pe care l-au şi adus în România. În SUA, acestea au ajuns la nivel de politici publice pentru că există o mare problemă cu hărţuirea elevilor în şcoli, cazuri de copii care s-au sinucis din cauza acestui fenomen.

Adevărul: S-ar putea ajunge la modelul din Australia şi în România?

„În şcolile private, se poate. Ceea ce facem noi este de multe ori gratuit fiindcă atunci când faci ceva pentru fericirea oamenilor, nu îţi vine să ceri bani pentru asta. E un număr de oameni la nivel mondial care trag în direcţia schimbării pozitive”, spune Chirea.

În mediul corporativ se cultivă fericirea

George Trifan spune că în ziua de astăzi, marile corporaţii precum Google se preocupă de fericirea angajaţilor fiindcă au înţeles că un angajat fericit produce mai mult. „Google chiar acordă o zi liberă pe săptămână angajaţilor ca să se gândească la un proiect propriu şi aşa a apărut Goggle+ sau Gmail”, spune Trifan.

Adevărul: Cum ţi se pare România acum, având în vedere că ai mai fost aici acum şapte ani. Cum a evoluat ţara?

„Acum şapte ani am fost pentru trei zile aici. Din punctul meu de vedere, România o să fie o ţară bogată, iar ţara a devenit mai fericită decât era înainte. Însă este de văzut cum o să reuşiţi să conservaţi această stare de spirit dacă veţi ajunge o ţară industrializată, cum veţi menţine acest echilibru, pentru a nu a ajunge la răscrucea în care se află acum Japonia, de exemplu”, spune Shimizu.

Adevărul: Cum ar trebui să se menţină o stare de fericire, să se păstreze un echilibru?

„Multe ţări dezvoltate se confruntă cu asta acum. Nu ştiu cum se va dezvolta conceptul de fericire în economie, dar în experienţa mea, fericirea este o muncă de colaborare, nu poţi să stai pe margine şi să te uiţi la suferinţa altora fără să faci nimic. Eu am ajuns la o stare de prosperitate şi am putut face multe dintre lucrurile care fac un om fericit şi am vrut să-i fac şi pe alţii fericiţi, fiindcă mă bucură să le dau şi altora”, a mai spus Shimizu.

„M-a întrebat odată un prieten cât câştig de când m-am mutat în Bali faţă de cât câştigam în Tokio şi cât cheltuiesc. I-am spus că acum câştig cam o treime, chetuiesc mai puţin cu o treime, însă am de trei ori mai mult timp pentru viaţă, pentru mine, pentru prieteni. Sunt un om fericit”, mai spune Shimizu.


De ce un program naţional pentru fericire

Programul Naţional de Educaţie pentru Fericire este compus dintr-o serie de întâlniri şi dezbateri organizate în întreaga ţară, între persoane interesate să obţină o mentalitate pozitivă şi o viaţă fericită.

Într-un studiu făcut de Gallup World Poll pentru Organizaţia Naţiunilor Unite în 2012, România apare ca fiind cea mai nefercită ţară din Uniunea Europeană, fiind surclasată la nivel mondial de state precum Kuwait, Vietnam, Myanmar sau Kosovo. Astfel, o Conferinţă despre Fericire pare bine venită în acest mediu.

Ce spun cei de la aşa-numitul Institut pentru fericire:

”Fericirea este cauza unei vieţi împlinite şi rezultatul unei mentalităţi potrivite. Este dovedit faptul că oamenii fericiţi au relaţii mai strânse, mai mulţi prieteni, câştigă mai mulţi bani şi au cariere de succes. De asemenea, oamenii fericiţi nu devin infractori, nu îşi abandonează familiile şi sunt, în general, membri activi în comunităţile lor. Oamenii fericiţi sunt mai empatici, solidari, iubitori şi toleranţi”.

”Fericirea a devenit un domeniu de studiu încă din anii 80, în prezent fiind o materie predată la universităţi de renume precum Harvard University, Stanford University sau Pennsylvania University. Ştiinţa care studiază fericirea şi comportamentele comune ale persoanelor fericite este denumită psihologie pozitivă, iar părintele ei fondator este considerat a fi Martin Seligman”.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite