XTB România: Câştigătorii şi pierzătorii, în urma pandemiei, în România şi în lume, în următoarele 6-12 luni

Transformările cu totul ieşite din comun ale acestui an au accelerat tendinţe prezente anterior, stabilind în mod distinct câştigătorii şi pierzătorii, dar au deschis şi linii noi, neaşteptate, se arată într-o amplă analiză economică realizată de Claudiu Cazacu şi Radu Puiu, analişti ai XTB România.

Analiza prezintă implicaţiile majore pe tot ce înseamnă mâncare, stil de viaţă, călătorii, mod de lucru, piaţă imobiliară, tehnologie, hardware, securitatea informatică, piaţa muncii, fitness, wellness şi sănătate.

Iată principalele concluzii:

1. O mişcare spre mediul online în privinţa modului de lucru. Titlurile companiilor care au permis lucrul la distanţă, mai ales prin întâlniri video şi schimb de documente în mod profesional au avut de câştigat în mod spectaculos. După reuşita Zoom, companii precum Microsoft (Teams, sau divizia Skype) sau Google (Hangouts) au dezvoltat şi îmbunătăţit propriile produse.

Zoom, evaluată la 68.04 dolari la finele anului, a închis marţi 25 august la nivelul de 290.44 dolari, de 4.3 ori mai mult. Microsoft a câştigat aproape o treime în acelaşi interval, adăugând sute de miliarde de dolari la capitalizare şi atingând peste 1.6 trilioane dolari pe bursă, iar Alphabet a avansat cu doar 16% pe perioada similară. O parte din venituri au fost afectate puternic de scăderea interesului pentru publicitate în turism, transport şi unele bunuri şi servicii. O performanţă bună a înregistrat, justificabil, TeamViewer, firma care oferă servicii de acces la distanţă ale calculatoarelor şi resurselor IT: un avans de aproape 50% anul acesta.

În perspectiva următoarelor 6 luni - 1 an, chiar şi după trecerea pandemiei o serie de angajaţi vor prefera să lucreze măcar în parte de acasă. Firmele vor vedea de asemenea avantajul unui astfel de mod de funcţionare hibrid, prin perspectiva costurilor şi satisfacţiei angajaţilor. Evaluările titlurilor listate în domeniu sunt totuşi foarte ridicate, din perspectiva multiplilor de evaluare. Este astfel posibilă o ajustare înainte de o reluare a unei tendinţe favorabile. 

2. Evitarea aglomeraţiei din magazinele fizice şi a deplasărilor, în beneficiul giganţilor specializaţi pe comerţul online sau a diviziilor online ale celor tradiţionali. Amazon a fost marele câştigător (+76% anul acesta până la închiderea de pe 25 august), dar e de notat avansul spectaculos al vânzărilor online Walmart sau Target în SUA potrivit raportărilor recente. În trimestrul al doilea, Walmart a avut o creştere a veniturilor de 5.6% agregat faţă de trimestrul 2 din anul precedent, iar Target de 25%, creşteri posibile doar cu largul sprijin al segmentului online.

Perspectiva noastră ar fi că magazinele clasice tip brick and mortar vor avea probabil parte de o revanşă parţială, dar noul echilibru va arăta oricum mai favorabil mediului digital faţă de anii anteriori. Aspectul este favorabil procesatorilor de plăţi (atât cei clasici de tip Visa sau Mastercard cât şi Square, PayPal sau Shopify), retailerilor care migrează favorabil spre digital şi bineînţeles, Amazon. Tendinţa a fost vizibilă şi în România, cu o deplasare majoră înspre achiziţiile online.

Unele segmente precum electronicele şi calculatoarele au fost preferate, atât la nivel local cât şi internaţional, în detrimentul segmentului de cosmetice, îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii şi bunuri de folosinţă îndelungată. Tendinţa de migrare spre mediul online va favoriza acele companii care vor dezvolta tehnologie şi pentru digitalizarea firmelor mici şi medii, greu încercate în această perioadă. Pe lângă giganţii din tehnologie, este loc semnificativ pentru nou-intraţi, startup-uri sau firme de nişă, pentru dezvoltarea de produse adresabile segmentului mic şi mijlociu.

3. Producătorii de PC-uri, laptop-uri şi echipamente de birou au înregistrat salturi masive ale cererii. Revenind din scăderile primăverii, volumele de unităţi livrate fiind cu 2.8% potrivit unui studiu Gartner decât în trim. II din 2019. Tendinţa pozitivă va continua, cel mai probabil, în ritmuri relativ mai scăzute în trimestrele următoare, însă totuşi peste cele din anii anteriori. Fondurile economisite prin reducerea unor cheltuieli au fost redirijateinclusiv spre echipamente de lucru sau gaming. Acer şi Asus au avut creşteri de vânzări de peste 20%.

Segmentul suferă însă de pe urma unei competiţii ridicate, iar performanţele sunt inegale: acţiunile HP, Acer şi Lenovo sunt pe minus anul acesta, în timp ce Dell şi Asus au fost căştigate, un salt de peste două cifre înregistrând doar Dell.

4. Lucrul de la distanţă a adus o creştere importantă pentru domeniul cloud, segment major al Amazon, Google şi Microsoft. O parte din creşterea accelerată a deschis totuşi ochii unor companii în privinţa facturilor ridicate. Concurenţa ridicată dintre giganţii de cloud (între care se poate profila şi Alibaba) se va adăuga eforturilor firmelor mari de dezvoltare a unor soluţii hibride. Profiturile aduse mai repede "din viitor" în buzunarele acţionarilor anul acesta ar putea pre-anunţa o creştere mai lentă anul viitor, ca efect al motivelor prezentate anterior şi al ştachetei deja înalte.

5. Cu atât de multă informaţie care circulă, este stocată sau procesată online, nevoia de securitate informatică va creşte. Afacerile companiilor din domeniu ar putea cunoaşte o perioadă foarte bună în următoarele trimestre. Fortinet, Palo Alto Networks, CrowdStrike sau Splunk, CloudFlare şi chiar diviziile specifice ale Cisco şi Broadcom ar putea vedea interes (şi venituri) în creştere.

Este o veste bună şi pentru producătorii de antiviruşi, majoritatea nefiind însă listaţi la bursă, o şansă pentru Bitdefender (nelistată, văzută de către Techradar drept cea mai bună soluţie de antivirus), dar şi Symantec (cotată) sau McAfee (de asemenea, nelistată). 

6. Atractivitatea birourilor şi a spaţiilor aglomerate din centrul oraşelor a scăzut, în timp ce utilizarea intensivă a transportului auto adaugă presiunea timpului petrecut în trafic. Pentru cei care vor avea deschisă opţiunea lucrului de la distanţă, fenomenul de migrare spre suburbii, cartiere mai liniştite sau chiar destinaţii mai îndepărtate, mai aproape de natură, spre oraşe mici sau mediul rural va continua într-o formă accentuată, fiind de mare impact, în timp (orizont de 1 an şi peste) în piaţa imobiliară.

Apetitul pentru ETF-urile din domeniul de birouri şi chiar spaţii comerciale, limitat în termeni relativi, nu va fi totuşi dramatic afectat, investitorii fiind în continuare în căutare de active ”reale” şi având o anume inerţie în evaluare. Trenduri noi ar putea apărea în preferinţele regionale pentru imobile, cu accent pe calitatea şi costul vieţii. Volumul amplu de amenajări şi îmbunătăţiri necesare, în SUA, Vestul Europei şi tangenţial şi în România va ajuta operatorii de magazine de bricolaj şi construcţii. 

7. Mâncare şi stil de viaţă: pentru o perioadă, probabil de câteva luni, fenomenele recente vor continua, cu un interes ridicat atât pentru comenzile online cât şi pentru unele mâncăruri gătite acasă. Pâinea, cafeaua, mâncarea sănătoasă şi suplimentele pentru imunitate au înregistrat creşteri notabile ale interesului potrivit clasamentului Google Search (SUA). Pentru unii consumatori alimentele de tip fast-food au fost o variantă de ”îndulcire” a stresului perioadei. Vânzările de alcool cunosc un profil regional foarte diferit. Diageo, producător de băuturi alcoolice listat la Londra a pierdut aproape 20% anul acesta. Scăderea consumului la nivel global nu a putut fi oprită de vânzările bune din America de Nord. O atenţie mai ridicată o vor avea în perioada următoare producătorii de alimente bio, suplimente naturale şi pentru imunitate şi chiar segmentul vegan, pe măsură ce stilul de viaţă sănătos dobândeşte noi adepţi.

8. Călătorii: ridicarea definitivă a restricţiilor va aduce o revenire majoră a sectorului turistic şi hotelier, însă pentru unele nume mari din domeniu costul perioadei va atârna greu în bilanţ pentru o perioadă, situaţia pentru jucătorii medii şi mici fiind în general şi mai dificilă. Zonele mai retrase, mai puţin aglomerate, apropiate de natură vor avea de câştigat în detrimentul destinaţiilor pur urbane. Transportul aerian pe distanţe foarte lungi va rămâne probabil încă o perioadă de ordinul mai multor ani la niveluri sensibil sub cele de vârf, din moment ce inclusiv o parte a turismului de afaceri va fi înlocuit cu tele-conferinţe şi apeluri video. Sectorul liniilor aeriene rămâne pentru o vreme rezervat celor foarte curajoşi, deşi ”supravieţuitorii” perioadei vor culege în cele din urmă roadele unor cote de piaţă îmbunătăţite.

9. Cererea pentru produse de fitness, wellness şi sănătate poate continua să genereze câştigători. Vânzările de biciclete au cunoscut un salt important vara aceasta. În Marea Britanie, în perioada aprilie - iunie saltul a fost de 63% pentru toată piaţa, segmentul accesibil (400-1000 de lire) a avut cea mai aprinsă creştere, în afară de bicicletele electrice, 150%.

Fenomenul a fost încurajat de politicile locale şi guvernamentale, iar trendul are şanse să continue la nivel european şi asiatic. Acţiunile Shimano, faimos furnizor de componente pentru biciclete, listat în Japonia, au crescut cu aproximativ 30% anul acesta.

În SUA, Nautilus, producător de echipamente de fitness se afla în dificultăţi financiare serioase anul trecut, însă revirimentul afacerilor a susţinut o creştere spectaculoasă de 575% a acţiunilor. Peloton, care oferă biciclete pentru antrenament şi servicii pentru antrenamente de acasă a avansat cu 125%, arătând interes din partea investitorilor chiar şi fără a oferi profit în ultimul an. Acolo unde salturile au fost foarte ridicate procentual, riscul unor ajustări proporţionale este de luat în calcul, în special atunci când tratamentul sau vaccinul va deveni o certitudine. O continuare a trendului pro-mişcare şi viaţă sănătoasă ar fi totuşi probabilă pe un orizont de un an şi chiar dincolo de acesta, aducând interes sporit asupra acţiunilor din domeniu.

În martie, sute de milioane de angajaţi la nivel global au părăsit biroul cu gândul că trebuie să îşi amenajeze un spaţiu de lucru în casă, dar crezând că vor reveni în câteva săptămâni. Pe măsură ce pandemia a început să se extindă şi s-a dovedit a fi mai persistentă decât se prognoza anterior, săptămânile s-au transformat în luni.

Până în vară, marile companii de tehnologie erau în mod oficial ”în concurenţă” pentru a anunţa ”cea mai întârziată” revenire la birou. În primul rând, Facebook şi Google şi-au prelungit activitatea de la distanţă până la sfârşitul anului. Twitter şi Square au dus subiectul şi mai departe, afirmând că angajaţii ar putea alege să lucreze de acasă „pentru totdeauna”. De curând, Facebook, Google şi multe alte companii au extins această opţiune până în 2021.

La aproape şase luni după ce virusul a schimbat total imaginea pieţei de muncă, companiile mari încearcă să modifice beneficiile punctuale precum oferirea unui program ajustabil sau o comandă gratuită de mâncare în beneficii mai susţinute şi solide, care să susţină angajaţii care îşi desfăşoară activitatea acasă şi pentru a stimula moralul echipei.

Compensaţiile monetare par să fie o modalitate populară prin care firmele încearcă să îi ajute pe angajaţi să facă tranziţia. La începutul primăverii, multe organizaţii au furnizat angajaţilor bugete pentru a cumpăra echipamente noi pentru birou. Google le-a transmis angajaţilor că pot cheltui cel mult 1.000 de dolari pe echipamente pentru a-şi organiza un spaţiu potrivit pentru desfăşurarea muncii de la distanţă. Mişcarea a urmat anunţurilor anterioare conform cărora lucrătorii, care au discutat despre lipsa beneficiilor oferite în campus, nu au posibilitatea de a beneficia de mese şi gustări gratuite sau să redirecţioneze bugetele neutilizate din evenimente anulate pentru uz individual, cum ar fi abonamentele la săli de fitness sau pentru gesturi caritabile.

Aceste decizii ar putea impulsiona achiziţiile de componente hardware pentru finalizarea sau completarea biroului de acasă. Astfel, printre principalii câştigători s-ar putea numără Apple. Necesitatea oamenilor de a utiliza tehnologia pentru a susţine activitatea de zi cu zi (lucrul, petrecerea timpului liber sau învăţatul de la distanţă) are potenţialul de a impulsiona vânzările iPad-urilor şi Mac-urilor. Vânzările de iPad-uri ale companiei au crescut cu 31%, iar categoria „Alte produse”, care include produse precum AirPods şi Apple Watch, a crescut cu 17% faţă de trimestrul al treilea al anului trecut. De asemenea, veniturile aduse de vânzarea de laptopuri a crescut cu aproape 18% faţă de această perioadă a anului trecut.

Într-un astfel de scenariu, caracterizat printr-un nivel ridicat de incertitudine, antreprenorii vin cu noi soluţii care să le permită continuarea activităţii. În pofida optimismului cu privire la faptul că birourile vor continua să aibă căutare, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa imobiliară din România, propune o idee interesantă. Astfel, aduce în discuţie termenul de ”co-living”. Acesta presupune transformarea uneia dintre clădirile sale de birouri în spaţii rezidenţiale. Rămâne de văzut dacă o astfel de idee va câştiga tracţiune. Un lucru e clar însă: în ciuda crizei mondiale, oamenii au continuat să se afle în căutarea de noi locuinţe, care să răspundă noilor nevoi subliniate de realitatea actuală, printre care se află şi necesitatea unei locuinţe mai spaţioase. Această afirmaţie este sprijinită de faptul că datele referitoare la cererile de obţinere a unui credit ipotecar pentru luna august au arătat o creştere de 33% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în SUA.