Viktor Orban: Ungaria va importa anual 4 miliarde de metri cubi de gaze din România. MAE contrazice informaţia
0Ungaria va semna în curând un acord care îi va permite să importe anual 4 miliarde de metri cubi de gaze naturale din România, pentru următorii 15 ani, a anunţat vineri premierul ungar Viktor Orban. Miercuri, MAE anunţase că „nu poate fi vorba despre surse de gaze sau infrastructuri cu dedicaţie exclusivă pentru o anume ţară”.
Discuţiile contradictorii pe tema importurilor de gaze naturale ale Ungariei din România par să fi luat sfârşit. Vineri, premierul Viktor Orban a afirmat că Ungaria va semna în curând un acord care îi va permite să importe anual 4 miliarde de metri cubi de gaze naturale din România, pentru următorii 15 ani, scrie Reuters.
Potrivit oficialului ungar, trei companii din Ungaria au câştigat o licitaţie în acest sens în România. "În foarte scurt timp vom semna un acord, care ne va permite pentru următorii 15 ani să importam peste 4 miliarde de metri cubi de gaze din România", a spus Orban, fără a preciza însă care sunt companiile care au câştigat licitaţia.
Orban a afirmat însă că „epoca monopolului gazului rusesc va ajunge la final în Ungaria”, în condiţiile în care ţara vecină îşi va putea acoperi peste jumătate din importuri din alte surse, „în acest caz din surse româneşti”.
Declaraţii contradictorii
Hotnews scria luni că agenţia maghiară de presă MTI a relatat, după întâlnirea de la Bucureşti dintre Teodor Meleşcanu şi omologul sau maghiar, că ministrul Peţer Szijjarto a spus că "părţile au convenit că până în 2020, România să creeze condiţiile tehnice necesare pentru exportul de gaze către Ungaria, iar de la 2022, să devină posibil transportul către Ungaria a unei cantităţi semnificative de gaze produse în Marea Neagră, după ce companiile maghiare vor contracta întreagă capacitate de transport, de 4,4 miliarde de metri cub, a acestui traseu".
Miercuri, ministerul român de Externe l-a contrazis pe ministrul maghiar de Externe, Peţer Szijjarto. "Conform reglementărilor europene nu poate fi vorba despre surse de gaze sau infrastructuri cu dedicaţie exclusivă pentru o anume destinaţie sau o anume ţară", arată Ministerul român de Externe într-un comunicat de presă.
Ministerul român de Externe mai arată că în cadrul vizitei lui Szijjarto la Bucureşti "nu s-a semnat niciun acord sau vreun alt document bilateral care să facă referire la export de gaze din România în Ungaria sau la alte noi proiecte în domeniul energetic. În cursul convorbirilor au fost reluate exclusiv elementele deja cunoscute public şi stadiul proiectelor aflate în curs de derulare, fără alte elemente de noutate, între care şi asigurarea interconectării bidirecţionale a infrastructurii de gaze în conformitate cu Planul de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale al companiei TRANSGAZ. După cum se poate observă, conform acestui plan, asigurarea interconectării se va face în corelaţie cu dezvoltarea proiectului BRUA, a cărui finanţare parţială este asigurată din fonduri europene. Dezvoltarea în timp, pe etape, a capacităţii interconectărilor şi a infrastructurii BRUA constituie proiecte omologate în formatele iniţiate la nivel UE şi incluse pe lista Proiectelor de Interes Comun ce primesc finanţare europeană prin programul CEF. Calendarul de dezvoltare a proiectelor constituie o condiţie de finanţare, iar nerespectarea lui poate atrage pierderea acesteia".
Szijjarto a efectuat luni, 4 februarie, o vizită extrem de controversată în România. El s-a întâlnit dimineaţă cu ministrul Teodor Meleşcanu, apoi cu Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu. Iniţial, Meleşcanu refuzase întâlnirea cu omologul sau maghiar.
Proiectul BRUA este dezvoltat în contextul diversificării surselor de alimentare cu gaze naturale a ţărilor europene, creşterii securităţii alimentării cu gaze naturale a României prin acces la noi surse, facilitării accesului pieţei din Centrul şi Sud-Estul Europei la resursele de gaze naturale din regiunea Caspică. Proiectul va asigură: pe direcţia Bulgaria-o capacitate de transport în ambele sensuri de curgere de 1,5 mld.mc/an şi, pe direcţia Ungaria-o capacitate de transport de 1,75 mld.mc/an în fază I şi 4,4 mld.mc/an în fază ÎI. În prezent Transgaz se află în plin proces de implementare a fazei I a proiectului, beneficiind şi de suportul financiar din partea Uniunii Europene, care a alocat pentru proiect 180 de milioane de euro.