Un specialist critică propunerea USR ca taxele pe gazele din Marea Neagră să meargă la Pilonul II
0Ana Otilia Nuţu, expertă în probleme energetice la Expert Forum, critică propunerea USR ca taxele încasate de pe urma exploatării gazelor din Marea Neagră să fie distribuite la Pilonul II, care apoi să investească în companii energetice. Ea susţine că ar putea fi o formă de ajutor de stat ilegal, iar scopul pensiilor private este să asigure pensie celor care au contribuit, nu să facă investiţii „în nişte companii alese pe sprânceană de stat”.
USR vine cu mai multe propuneri, într-un document de politici publice, una dintre acestea fiind ca toţi banii obţinuţi din taxarea prin redevenţe şi din impozitul pe veniturile suplimentare reglementat de Legea Offshore să fie direcţionaţi la Pilonul II de pensii. Potrivit documentului, şi românii în activitate, care nu contribuie la Pilonul 2 de pensii, vor avea un cont în Pilonul II special pentru aceste venituri. Ulterior, fondurile de Pilon II vor fi obligate să investească cel puţin 50% din suma provenită în produse financiare (acţiuni şi obligaţiuni) emise de companii care investesc în proiecte viabile din energie, cum ar fi centrale în cogenerare, infrastructură energetică, extinderea reţelelor de conducte de gaze naturale, reţele de transport inteligente pentru energia electrică (staţii de reîncărcare cu gaze naturale comprimate, electro-mobilitate), energie regenerabilă şi petrochimie (industria îngrăşămintelor, a maselor plastice, a PVC-ului etc.).
Experta Ana Otilia Nuţu subliniază „câteva mostre de chestiuni discutabile”, printre care tocmai forţarea Pilonului 2 să investească în anumite companii.
Experta critică această propunere, spunând în primul rând că este neclar cum s-ar pune în practică. Cu toate acestea, s-ar evita discriminarea prin faptul că s-ar crea conturi la Pilonul II şi pentru cei care nu sunt contribuitori.
Unu, că ar putea fi o formă de ajutor de stat ilegal pentru industriile cu pricina; doi, că singurul scop al Pilonului 2 e să asigure o pensie celor care au contribuţii acolo, nu să facă investiţii în nişte companii alese pe sprânceană de stat (ca să atingă ce obiectiv? De ce în petrochimie şi nu în vaccinurile de la Institutul Cantacuzino sau medicamente de bază, de pildă?)”. Ana Otilia Nuţu Expert Forum
O altă propunere a USR o reprezintă facilităţi fiscale pentru folosirea gazului în producţia de bunuri cu valoare adăugată mare, pentru pentru valorificarea gazelor naturale din Marea Neagră.
Ana Otilia Nuţu critică şi această propunere, spunând că ar însemna ajutor de stat ilegal. „Chiar nu putem ieşi din clişeele verbale ale trecutului, «să stimulăm industria cu valoare adăugată mare”, de parcă industria care are realmente «valoare adăugată mare» ar avea nevoie de sprijin şi valoarea aia adăugată mare n-ar însemna tocmai profitabilitate? Chiar nu pricepem, la 10 ani după ce am intrat în UE, că «facilităţi fiscale», cote diferenţiate de impozite pentru anumite sectoare, investiţii directe ale statului în anumite sectoare sau forţarea de către stat prin lege / reglementări a unor investitori să facă investiţii în anumite sectoare ş.a.m.d. înseamnă ajutor de stat, iar în formulele propuse ar fi ajutor de stat ilegal?”, explică expertul.
Potrivit ei, „valorificarea superioară a gazelor naturale” presupune tot soiul de facilităţi fiscale pentru industrie care transformă gazul în altceva.
Toate facilităţile fiscale enumerate înseamnă avantajarea unor industrii în faţa tuturor celorlalte industrii din economie - pe nişte criterii care îmi sunt neclare. Ana Otilia Nuţu Expert Forum
„Ce înseamnă «valorificare superioară»? Păi dacă produci un bun «mai prelucrat», el are o valoare mai mare doar dacă suma inputurilor (materii prime, salarii, echipamente ş.a.m.d.) e mai mică decât valoarea lui de piaţă. Dacă nu, dacă e nevoie de sprijin de la stat, dacă am nevoie de 100 de lei ca să produc un bun care valorează în piaţă 90 de lei şi am nevoie de 10 lei din facilităţi fiscale date special mie, asta înseamnă să produci ineficient şi că statul toacă bani publici pe găuri negre”, subliniază Nuţu.
Ea susţine că a mai auzit de „sprijinul pentru valoarea adăugată mare” la Ioan Niculae şi compania sa, Interagro, care producea îngrăşăminte cu gaz subvenţionat, iar imediat ce n-a mai avut ajutor de stat a dat faliment.
„Asta vrem să susţinem? Sigur, aici nu e vorba de subvenţie directă, dar facilităţile fiscale (să ai într-o industrie impozit 10% în timp ce pentru toţi ceilalţi e 16%, amortizări diferite, stimulente fiscale pentru angajaţi etc) sunt tot o formă de ajutor de stat care redistribuie resurse de la activităţi mai profitabile la activităţi favorizate (pe ce criterii?) de stat”, mai susţine experta.
USR mai propune şi implementarea unei scheme de stimulare investiţională pentru operatorii de distribuţie de gaze naturale pentru a extinde reţelele în mediul rural şi semiurban.
„În ce fel şi cum? Şi aici, putem discuta despre incentive-based regulation pentru un monopol natural (o schemă care stimulează operatorii de distribuţie să facă anumite investiţii prin manevrarea unor coeficienţi într-o formulă de tarif) şi ce înseamnă ajutor de stat (cum presupun că ar fi vorba aici, să dam bani colectaţi din impozitele pe Marea Neagră ca să facă operatorii de distributie reţea - poate fi legal după regulile europene sau ilegal, depinde foarte mult cum e argumentat)”, mai susţine Nuţu.
De asemenea, potrivit ei, nu este cunoscut despre ce sume vorbim.
Câţi bani ar fi toţi, câţi s-ar duce în Pilonul 2, câţi în facilităţi fiscale (care ar însemna reducerea unor încasări la buget), câţi în sprijinul consumatorilor vulnerabili? Ne ajung pentru toate? Până atunci, vorbim vorbe. Ana Otilia Nuţu
În schimb, experta susţine că o serie de propuneri ale USR din cadrul acestui document sunt în regulă, precum ideea să vedem care sunt consumatorii vulnerabili şi cum ar trebui ei sprijiniţi, deşi Nuţu susţine că aceasta este o chestiune care n-are neapărat legătură cu gazele din Marea Neagră.
De asemenea, este evidentă nevoia de abrogare a OUG 114 şi OUG 19, precum propune şi USR.
Ana Otilia Nuţu încheie spunând că, „din experienţa ultimilor 15-20 de ani cu fondurile extrabugetare, de fiecare dată când în ţara asta s-a constituit un fond special (fondul de drumuri, fondul de investiţii din încasările din privatizări), banii au fost tocaţi complet aiurea”. Experta recomandă ca banii încadaţi din Marea Neagră să se ducă la bugetul statului, deoarece „de bine, de rău, acolo mai există nişte controale pe ei, chiar aşa slabe cum sunt, mai bine decât deloc”.