Un expert rus povestește cum a distrus Putin Gazprom doar pentru a „îngheța Europa”
0Mikhail Krutikhin, expert rus în piața petrolului și gazelor naturale, a explicat cum a distrus Vladimir Putin compania Gazprom, folosind-o pentru a „îngheța Europa”.
În 2021, Gazprom a raportat profituri record, scrie Mikhail Krutikhin într-un articol publicat de The Insider. Cu toate acestea, între ianuarie și noiembrie 2022, a existat o scădere cu 45% a exporturilor de gaze către țările din străinătate. „În prezent, compania nu plătește dividende, se confruntă cu venituri în scădere și se confruntă cu perspective incerte de piață”, relatează Mikhail Krutikhin punând în lumină modul în care prioritizarea pieței externe și utilizarea gazului ca instrument politic au contribuit la căderea gigantului rusesc al gazelor.
Producția de gaz a scăzut cu 24% în toată țara și, dacă ne uităm în mod special la Gazprom, aceasta a scăzut cu aproape o treime față de nivelurile de dinainte de război. Exporturile de gaze către piețele europene îndepărtate au scăzut de la 170-180 de miliarde de metri cubi în anii de vârf la doar 12 miliarde de metri cubi în primele șase luni ale acestui an. Instanțele de arbitraj se ocupă de numeroase procese de mai multe miliarde de dolari intentate de consumatori care au rămas fără gaz din cauza încălcării contractelor de către Gazprom. Veniturile guvernamentale din exporturile de gaze au scăzut cu 80%, iar compania a încetat să plătească dividende, noteazî expertul
Potrivit acestuia, mii de investitori care și-au pus banii în acțiunile Gazprom, păstrându-le ani de zile în așteptarea creșterii, sunt martorii unei scăderi semnificative a valorii lor. Prețul acțiunilor, care a atins vârful la 360 de ruble (4,90 dolari) în septembrie 2021, a scăzut acum la 166 de ruble, echivalentul a mai puțin de 1,80 dolari la cursul de schimb actual. Atât investitorii individuali care au crezut în Gazprom ca într-o „comoară națională”, cât și întreaga economie a Rusiei au suferit pierderi substanțiale.
Cum a ajuns Gazprom într-o astfel de stare și cine este responsabil
Gazprom și-a construit imperiul pe exporturile de gaze, fără să acorde prea multă atenție pieței interne. Potrivit „strategiilor energetice” oficiale ale guvernului rus, monopolul de export de gaze era de așteptat să-și extindă relațiile cu cumpărătorii internaționali, permițând în același timp altor companii să răspundă consumatorilor interni.
Prioritatea exporturilor de gaze a fost stabilită de fapt în perioada sovietică când URSS, deținând rezerve vaste de gaze naturale, a intrat pe piața europeană la sfârșitul anilor 1960 și a oferit Occidentului o cooperare reciproc avantajoasă: aprovizionare neîntreruptă cu gaze în schimbul tehnologiei, echipamentelor, bunuri de larg consum și resurse atât de necesare, care îi lipseau statului sovietic. A apărut un puternic sistem de interdependență, care nu a fost ușor de zdruncinat nici măcar de factori politici precum invadarea Cehoslovaciei în 1968 sau a Afganistanului în 1979. Europa a devenit la fel de dependentă de URSS, iar mai târziu de Rusia. La începutul anului 2019, Rusia a reprezentat 39,4% din importurile de gaze către Uniunea Europeană, iar veniturile din aceste livrări au constituit 13,5% din veniturile bugetului federal.
Tentația de a perturba acest echilibru și, așa cum se numește acum, de a „arma” această interdependență prin introducerea de elemente de manipulare politică și presiune a apărut odată cu consolidarea puterii în Rusia în mâinile lui Vladimir Putin și a asociaților săi „Chekisti” (agenți ai poliției secrete - n. red.). Acest grup nu a avut în vedere principiul „win-win”, care implică dezvoltarea unor relații reciproc avantajoase bazate pe concesii reciproce. Ideologia Kremlinului a început să acorde prioritate tacticilor unui criminal de stradă: „loviți mai întâi” și „dacă cedați chiar și puțin, sunteți învinși”. Aprovizionarea cu gaz a devenit treptat un instrument de șantaj.
Totul a început cu modificarea termenilor contractuali. Prețul în contracte a început să fie determinat de politică, cu reduceri și asistență financiară suplimentară din partea Gazprom extinsă aliaților săi. Au fost făcute amenințări pentru a reduce sau întrerupe livrările celor „neînduplecați”.
Cu toate acestea, ar fi inexact să spunem că Gazprom a acționat constant cu agresivitate pe tot parcursul erei Putin. Omologii europeni au început să suspecteze ceva în neregulă și au luat măsuri proactive. Ei au interzis companiei Gazprom să includă clauze în contracte care restricționau revânzarea gazului primit din Rusia. Ei au cerut închiderea schemelor frauduloase de aprovizionare care implică „filialele” afiliate Gazprom care erau legate de oficiali corupți din țările europene. De asemenea, au monitorizat îndeaproape politizarea prețurilor la gaze și au introdus reglementări prin așa-numitele „pachete energetice”. Ca răspuns, Gazprom, deși inițial a fost nemulțumită, a respectat rapid și adecvat majoritatea cerințelor UE, demonstrând dorința de a îmbrățișa principiile pieței și de a-și depolitiza operațiunile.
Pe lângă contractele pe termen lung, Gazprom s-a angajat din ce în ce mai mult în contracte spot cu termeni foarte flexibili. De-a lungul timpului, europenii au ajuns la concluzia (deși oarecum în grabă) că Gazprom ar putea fi angajat într-o manieră civilizată și puteau conta pe fiabilitatea sa.
Europenii au ajuns la concluzia că Gazprom ar putea fi implicat într-o manieră civilizată și puteau conta pe fiabilitatea sa.
Șantajul
Cu toate acestea, în 2021, în timp ce se pregătea pentru o invazie pe scară largă a unei țări vecine, Putin a ordonat companiei Gazprom să folosească aprovizionarea cu gaz către Europa ca instrument politic sub sloganul „vă vom îngheța și vă vom duce la colaps economic dacă insistați să sprijiniți Ucraina și nu ridicați sancțiunile împotriva Rusiei”. Ca prim pas, președintele rus a cerut plata gazului în ruble, încălcând în mod deschis termenii contractuali. Când unii cumpărători au refuzat să plătească în ruble, Gazprom a întrerupt furnizarea de gaze. În plus, Gazprom a oprit injecția de gaz în depozitele sale subterane din Europa, a încetat să vândă gaz pe platformele electronice de tranzacționare și a redus semnificativ fluxurile de gaze prin rutele de export.
Putin și-a făcut iluzii cu China
Dar efortul a eșuat. În primul rând, Europa a demonstrat o rezistență și o flexibilitate incredibile, deși la un cost ridicat. A supraviețuit iernii și în cele din urmă a stabilit rute alternative de alimentare cu gaz. În al doilea rând, calculele lui Putin că piața chineză ar putea înlocui piața europeană s-au dovedit a fi o iluzie. Cererea Chinei de gaz rusesc nu este comparabilă cu cea a europenilor, iar construirea infrastructurii necesare pentru a îndeplini cerințele Chinei ar dura cel puțin 12-15 ani.
Recent, CEO-ul Gazprom, Alexey Miller, a emis noi ultimatumuri. El amenință că va opri complet tranzitul de gaze prin Ucraina către Europa, dacă Kievul nu renunță la cererile sale de despăgubire pentru încălcarea condițiilor contractuale de tranzit de către partea rusă. Miller nu dorește să îndeplinească obligațiile companiei în baza acordului cu Ucraina și refuză să plătească penalitățile corespunzătoare. Acest comportament reflectă aceeași mentalitate neclintită ca cea a unui interlop de stradă.
Gazprom, care nu a fost împiedicată de nicio sancțiune și a avut toate șansele să continue să funcționeze ca o companie comercială normală pe piața energetică europeană, s-a sinucis în esență ca exportator. Ordinul ca Gazprom, „comoara națională”, să comită acest act de autodistrugere a venit de la Kremlin.
Se încarcă comentariile...
