Totul despre cum se va schimba regimul taxelor şi impozitelor. Ministrul Finanţelor vrea Coduri fiscale „cât mai aproape de aşteptările contribuabilului“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ioana Petrescu a detaliat principalele schimbări din Codurile fiscale
Ioana Petrescu a detaliat principalele schimbări din Codurile fiscale

„Rescrierea proiectelor Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală este imperativă, oportună şi benefică. Vom continua consultările pe marginea celor două proiecte pentru că obiectivul nostru este ca forma pe care o vom transmite Guvernului să fie cât mai aproape de aşteptările contribuabilului“, a afirmat ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, în cadrul dezbaterii publice organizate în parteneriat cu Ziarul Financiar.

Ioana Petrescu a menţionat că în rescrierea proiectului Codului fiscal şi a proiectului Codului de Procedură Fiscală au fost avute în vedere două obiective esenţiale: includerea unor măsuri care să contribuie la stimularea creşterii economice şi a unor propuneri privind eficientizarea colectării.

În acest sens, „proiectul Codului fiscal menţine cota unică de impozitare la 16%, scutirea de la plată a impozitului pe profitul  reinvestit, măsuri de îmbunătăţire a relaţiei contribuabilului cu administraţia fiscală, inclusiv comunicarea electronică“, a precizat ministrul Finanţelor.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor, elementele de noutate ale proiectelor Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală sunt următoarele:
** Implementarea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare;
** Eliminarea dublei impozitări pentru situaţiile în care un angajator vrea să ofere beneficii suplimentare pentru contribuţii de pensie facultativă sau de sănătate, în limita sumei totale de 650 de euro anual;
** În vederea stabilirii echitabile a sarcinii fiscale pentru perioada impozabilă în care o persoană juridică română care a fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor devine plătitoare de impozit pe profit ca urmare a faptului că nu mai îndeplineşte, în cursul anului fiscal, condiţiile cerute de lege pentru o microîntreprindere, noul proiect al Codului fiscal propune unificarea modalităţii de calcul şi plată a impozitului pe profit, respectiv începând cu trimestrul în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege, prin luarea în considerare a veniturilor şi cheltuielilor înregistrate începând cu trimestrul respectiv;
** Au fost preluate, ca normă generală, reglementările introduse punctual prin Ordonanţa de Urgenţă, pentru anul 2013, cu privire la amnistia fiscală pentru producătorii agricoli a căror recoltă a fost substanţial afectată şi care ar fi trebuit să plătească norma de venit. Prin urmare, în cazul producătorilor agricoli, norma de venit se reduce proporţional în cazul în care s-au înregistrat pierderi ca urmare a unor fenomene meteorologice ce afectează peste 30% din suprafeţele destinate producţiei agricole;
** În proiectul noului Cod Fiscal este inclusă o propunere privind extinderea la 7 ani fiscali a perioadei în care oamenii de afaceri din domeniul agricol şi piscicol pot să reporteze şi că compenseze pierderile fiscale;
** Definirea instrumentelor derivative financiare, precum şi reglementarea modului în care acestea se impozitează.

Propunerile Finanţelor pentru noile proceduri fiscale

De asemenea, ministrul Finanţelor a prezentat câteva dintre propunerile incluse în proiectul Codului de Procedură Fiscală. Spre exemplu, au fost preluate prevederile privind comunicarea electronică între contribuabil şi administraţiile fiscale, precum şi alte propuneri privind îmbunătăţirea relaţiei contribuabilului cu fiscul.

În acest sens, ministrul Ioana Petrescu a punctat:
** Eliminarea taxei de timbru pentru eliberarea certificatului de atestare fiscal;
** Acordarea posibilităţii contribuabililor să depună ca garanţie scrisori de garanţie emise şi de alte instituţii de credit sau alte instituţii financiare autorizate, nu numai de către cele bancare, aşa cum prevede legislaţia actuală, în vederea suspendării executării silite sau a neînceperii acesteia. Vor fi luate în considerare şi scrisorile de garanţie emise de instituţii bancare din state membre UE, pentru care există în România o bancă care să gireze pentru scrisorile de garanţie.

Această nouă reglementare vizează suspendarea executării silite în cazul contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale prin care se stabilesc creanţe fiscale.

Proiectul noului Cod de Procedură Fiscală include şi un set de propuneri menite să reducă evaziunea fiscală, să încurajeze contribuabilii oneşti şi să combată concurenţa neloială.

Noutăţi privind controlul fiscal

În proiectul noului Cod de Procedură Fiscală au fost mult mai bine definite noile reglementări privind controlul fiscal, în cadrul unui titlu distinct, care cuprinde şase capitole, între care cinci sunt destinate, fiecare în parte, unui anume tip de control/verificare, ţinând cont de obiectivele fiecăruia.

În acest context, este prevăzut dreptul contribuabilului supus inspecţiei fiscale de a fi informat ori de câte ori se decide o delegare a competenţei de efectuare a inspecţiei fiscal.

În ceea ce priveşte comunicarea avizului de inspecţie fiscală, s-a prevăzut ca aceasta să se efectueze în toate cazurile, chiar dacă acesta se comunică la începerea inspecţiei.

Aceasta deoarece avizul cuprinde informaţii cu privire la obiectivele inspecţiei fiscale, informaţii care servesc la aprecierea respectării de către organele fiscale a principiului unicităţii inspecţiei fiscale.

În plus, aceste informaţii dau posibilitatea contribuabilului să-şi îndeplinească obligaţiile de colaborare pe perioada inspecţiei fiscale, eliminând astfel conflictele costisitoare pentru ambele părţi.

Acord pentru preţurile de transfer

Noul proiect al Codului de procedură fiscală va reglementa explicit emiterea acordului de preţ în avans pentru tranzacţii efectuate cu persoane afiliate străine.

În paralel, am făcut angajări, în scopul consolidării Direcţiei de transfer pricing din cadrul ANAF, urmând ca angajaţii să beneficieze de expertiza şi bunele practice ale unor agenţii fiscale prestigioase“, a mai spus Ioana Petrescu.

Reaşezare în sistemul de penalităţi şi dobânzi

Unul dintre subiectele dezbătute în cadrul acestei consultări publice s-a referit la propunerile din proiectul Codului de Procedură Fiscală care vizează o reaşezare a sistemului de accesorii în sensul reducerii dobânzii de întârziere la plată de la 0,03% la 0,02% pe fiecare zi de întârziere (ceea ce corespunde unui nivel de 7,3%/an faţă de 10,95%/an cât este în prezent), care avantajează toţi contribuabilii ce întârzie plata obligaţiilor fiscale.

Concomitent, va fi instituită penalitatea de nedeclarare, care prin mecanismul de aşezare afectează semnificativ doar contribuabilii care săvârşesc fapte de evaziune fiscală.

Ministrul Finanţelor Publice a subliniat că acest pachet de propuneri sunt menite să îi încurajeze pe contribuabilii care îşi plătesc la termen obligaţiile fiscale, să descurajeze concurenţa neloială şi să combată evaziunea fiscală.

Sancţiuni şi pentru subdeclarare

Secretarul de stat Dan Manolescu a explicat că propunerea privind instituirea unei penalităţi de nedeclarare sau subdeclarare reprezintă ultima etapă a unui proces continuu de reaşezare a sistemului de accesorii, astfel încât să nu mai fie unul împovărător ca nivel şi neutru faţă de gravitatea faptei, ci unul mai uşor ca nivel general şi flexibil în funcţie de comportamentul contribuabilului şi gravitatea încălcării legii fiscale.

Rezultatul acestui proces evidenţiază reducerea sarcinii totale a accesoriilor de la 36,5% în 2010 la 14,6% prin sistemul propus pentru contribuabilii de bună credinţă, care îşi achită la timp obligaţiile fiscale.

Sistemul propus urmăreşte ca sarcina fiscală totală reprezentând accesorii să fie stabilită în corelare directă cu natura faptei contribuabilului, indiferent de tipul de accesorii pe care acesta le suportă.

Mecanismul are rolul să elimine inechitatea între contribuabilii de bună credinţă, care declară în totalitate obligaţiile fiscale datorate statului, şi contribuabilii care nu declară sau declară parţial obligaţiile fiscale.

Propunerea inclusă în proiectul Codului de Procedură Fiscală are în vedere diferenţierea între contribuabilii care au un comportament corect, de bună credinţă (contribuabilii care declară corect sumele datorate) şi contribuabilii care acţionează cu rea credinţă (contribuabilii care îşi diminuează obligaţiile fiscale depunând declaraţii incorecte sau nu declară obligaţiile fiscale deşi aveau această obligaţie).

Cum va fi sancţionată nedeclararea sau subdeclararea

Sistemul propus are în vedere:
** penalitate de 10% din obligaţiile fiscale principale nedeclarate de contribuabil, dacă suma stabilită este mai mică de 25% din obligaţia declarată;
** penalitate de 25% din obligaţiile fiscale principale nedeclarate de contribuabil, dacă suma stabilită este mai mare de 25% din obligaţia datorată;
** reducerea cu 75% a penalităţii dacă diferenţa stabilită în decizia organului de inspecţie se achită în termenul prevăzut de lege în acest scop. Pentru a beneficia de reducerea de 75% a penalitătii de plată, contribuabilul trebuie să achite diferenţa de plată stabilită de inspecţia fiscală fie în termenul prevăzut în decizia de impunere, fie solicitând o eşalonare la plată, pe care o respectă.

Aşadar, penalitatea nu se va aplica dacă contribuabilul se conformează voluntar şi îşi corectează sau depune declaraţia înainte de declanşarea inspecţiei fiscale.

În acest context, ministrul Finanţelor a arătat că sistemul privind instituirea unei penalităţi de nedeclarare se regăseşte în legislaţia fiscală a mai multor state membre ale Uniunii Europene.

De exemplu, în Italia se percepe o penalitate de la 120% la 240% din impozitul datorat, în funcţie de gravitatea încălcării legislaţiei şi de situaţia economică şi socială a contribuabilului.

Practici similare sunt instituite şi în state precum Cehia, Lituania, Suedia. În Franţa, de exemplu, depunerea cu rea-credinţă a unei declaraţii fiscale inexacte, se sancţionează cu  80% din impozitul nedeclarat, în caz de practici frauduloase.

Impozit special pentru „firma de acasă“

Un alt subiect abordat în cadrul dezbaterii s-a referit la impozitul pe clădire. În acest context, ministrul Ioana Petrescu a precizat că în ceea ce priveşte impozitul pe care îl vor datora persoanele fizice pentru locuinţele rezidenţiale, în proiectul noului Cod fiscal, vor fi menţinute reglementările aflate acum în vigoare, în condiţiile în care consiliile locale vor păstra actualele cote de impozite şi taxe locale.

În ceea ce priveşte impozitul datorat de persoanele fizice pentru clădirile folosite în scop comercial, ministrul Petrescu a explicat că MFP are în discuţie, în acest moment, introducerea unui sistem de calcul unitar pentru clădirile utilizate în scop comercial de persoanele fizice şi de persoanele juridice.

Este o propunere a reprezentanţilor mediului de afaceri care are un argument puternic: promovarea unui tratament corect pentru business“,  a afirmat ministrul Finanţelor.

În ceea ce priveşte impozitul pe mijloacele de transport şi pe terenuri, în proiectul noului Cod fiscal sunt menţinute actualele prevederi din Codul fiscal aflat în vigoare, în condiţiile în care consiliile locale vor păstra actualele cote de impozite şi taxe locale.

Taxa pe stâlp, calculată după valoarea fiscală netă

De asemenea, reprezentaţi ai mediului de afaceri au făcut referire la taxa pe construcţii speciale.

În acest context, ministrul Finanţelor a precizat că în proiectul noului Cod fiscal au fost preluate reglementările asumate deja de Guvern în privinţa impozitului pe construcţii speciale, însă vor fi avute în vedere propunerile făcute în cadrul consultărilor pe care MFP le-a avut cu reprezentanţii mediului de afaceri.

Acum avem în lucru mai multe simulări, analizăm. Unul dintre scenariile pe care mergem şi care pare o alternativă viabilă la forma aflată acum în vigoare este  modificarea bazei impozabile pentru impozitul pe construcţii prin aplicarea cotei de impozit la valoarea fiscală netă a construcţiilor“, a mai declarat ministrul Finanţelor.

Cele două proiecte vor rămâne deschise consultărilor cu reprezentanţii mediului de afaceri, ai structurilor asociative, partenerilor sociali, ai tuturor factorilor interesaţi“, a încheiat Ioana Petrescu.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite