Tinerii îşi negociază de pe poziţii de forţă contractele muncă

Studenţii şi tinerii absolvenţi de învăţământ au sesizat existenţa unui deficit de forţă de muncă şi joacă tare. Chiar şi cei fără experienţă aşteaptă, în medie, un salariu de

Studenţii şi tinerii absolvenţi de învăţământ au sesizat existenţa unui deficit de forţă de muncă şi joacă tare. Chiar şi cei fără experienţă aşteaptă, în medie, un salariu de 300 de euro. Vor să progreseze rapid din punct de vedere profesional, motiv pentru care perspectiva de dezvoltare i-ar face să mai "lase" la salariu.
Piaţa muncii este foarte dinamică, iar loialitatea, relativ scăzută. Aceasta este concluzia studiului "Percepţii şi atitudini ale tinerilor asupra pieţei muncii", realizat la începutul acestei luni de firma de consultanţă în resurse umane Synergize Consulting. Firma este un joint venture între expertiza în cercetare de piaţă a lui Daedalus Consulting şi expertiza în consultanţă şi dezvoltare organizaţională a firmei Tmurot, din Israel. Studiul a vizat populaţia între 19 şi 28 de ani, studenţi sau absolvenţi de învăţământ superior, fiind făcut pe baza unui eşantion probabilistic.
Aşteptările salariale medii ale celor fără experienţă se ridică la 300 de euro şi cresc până aproape de 500 de euro atunci când au aproape trei ani de experienţă, etapă în care tinerii profesionişti speră deja la o poziţie de senioritate sau la una de management. Aşteptările salariale cresc însă substanţial între trei şi patru ani de experienţă. Studiul mai arată şi faptul că, în general, tinerii sunt dispuşi să muncească peste program, dar aşteaptă o recompensare imediată a muncii lor. Pentru un job mai bun, ei sunt dispuşi să-şi părăsească oraşul în care locuiesc. Aproape 18% declară că s-ar muta în altă localitate pentru o slujbă mai bună, alţii 26% fiind de acord parţial cu această afirmaţie.
Dezvoltarea compensează salariul
O veste bună pentru angajatori. Tinerii nu se uită doar la câştigul material imediat. Perspectiva de dezvoltare poate compensa salariul în primii ani de experienţă. În afară de trainingurile primite, mai primează asupra pachetului salarial şi atmosfera de lucru. Pe de altă parte, cele mai atractive beneficii nonfinanciare sunt asigurările medicale, primele de Paşte şi Crăciun, laptopul şi asigurarea privată de pensie. În multe cazuri, formaţia universitară este neglijată în detrimentul oportunităţilor din piaţă. Cele mai vânate funcţiuni sunt: IT, marketing, vânzări, resurse umane şi proiectare/design. Mirajul muncii în străinătate afectează cam un sfert din tinerii profesionişti. În general, aceştia consideră că au mai multe oportunităţi în afară decât în România.
Recrutare pe stil vechi
Aproape jumătate din tineri consideră ca piaţa muncii este încă tributară sistemului de pile şi relaţii. Puţin peste 40% din tineri sunt de acord total sau parţial că pentru a găsi un loc de muncă bun contează mai mult pe cine cunoşti decât ce ştii. Când îşi caută un job, sunt mai mulţi tineri care întreabă în stânga şi în dreapta (50,2%) decât cei care citesc anunţurile în ziar (46,6%). Internetul este însă cel mai utilizat. Peste 83% din cei intervievaţi şi-au depus CV-ul pe un site de joburi atunci când şi-au căutat ultima dată un loc de muncă. Candidaţii care vor să se diferenţieze în cursa pentru ocuparea unui post au la dispoziţie o metodă încă puţin utilizată şi anume trimiterea de CV-uri nesolicitate la firmele la care ar vrea să lucreze. Doar 36% din cei intervievaţi au procedat astfel. La oficiul de muncă s-au înscris doar 2%. (Adrian Mihai)