Tarifele lui Trump: Ce ne așteaptă și care sunt cele trei scenarii posibile privind taxele vamale

Politica vamală a Statelor Unite traversează o perioada de schimbări semnificative, analiștii așteptându-se ca administrația Trump să înceapă să notifice partenerii comerciali cu privire la majorările tarifare, care ar urma să intre în vigoare la 1 august.

Politica vamală a Statelor Unite traversează o perioada de schimbări semnificative. Foto X

Aceste tarife ar putea varia între 10% și 70% pentru anumite importuri, în funcție de țară și de categoria de produse. Țările care nu au încheiat noi acorduri comerciale cu SUA vor fi probabil afectate de creșteri semnificative ale tarifelor vamale, consideră analistul eToro Bogdan Maioreanu.

Potrivit acestuia, până în prezent, doar câteva acorduri, precum cele cu Regatul Unit și Vietnam, au fost finalizate. „Noile tarife vamale vor perturba probabil lanțurile de aprovizionare globale, în special în Asia, unde țări precum Japonia, Coreea de Sud și Singapore ar putea fi afectate de costuri noi, semnificative. Donald Trump a postat deja pe rețelele de socializare că intenționează să impună tarife vamale de 25% Japoniei și Coreei de Sud. Companiile ar putea fi nevoite să își adapteze strategiile de aprovizionare și producție, ceea ce ar putea necesita timp și resurse considerabile”, a adăugat Maioreanu.

Cu toate acestea, recentele acorduri comerciale ale SUA nu conduc neapărat la reducerea tarifelor vamale. În schimb, administrația Trump impune un tarif minim universal de 10%, cu rate specifice fiecărei țări, care sunt adesea semnificativ mai mari. Țările asiatice sunt vizate în mod special datorită proximității lor față de China și a accentului pus de administrația americană pe reducerea transbordării, practica de transportare a mărfurilor chinezești prin țări terțe pentru a evita tarifele directe. Această abordare vizează aplicarea unor norme de origine mai stricte și eliminarea breșelor în acordurile comerciale de lungă durată.

Noul acord comercial dintre SUA și Vietnam ilustrează această politică în acțiune. Acesta servește ca test pentru aplicarea „normelor de origine”, menite să împiedice evaziunea tarifară prin transbordare.

Conform concluziilor unui studiu realizat de firma de consultanță McKinsey, pe fondul tensiunilor comerciale dintre SUA și China, companiile ar putea să-și reorganizeze aprovizionarea către furnizori alternativi. Însă, dacă nu vor putea face acest lucru, companiile ar putea reduce achizițiile, înlocui produsele importate cu altele similare sau crește producția internă. Aceste alternative necesită o combinație de resurse, know-how și timp.

Cele trei săptămâni până la 1 august ar putea fi insuficiente

Iar cele trei săptămâni până la 1 august ar putea fi insuficiente. Economiștii avertizează că tarifele vamale mai mari vor fi probabil transferate consumatorilor americani, ceea ce ar putea alimenta inflația și exercita presiuni asupra bugetelor familiilor. Dar vor exista și efecte asupra companiilor.

Producătorii de automobile japonezi și coreeni ar putea fi afectați de tarife de până la 35 %, ceea ce i-ar obliga să-și regândească operațiunile din SUA sau să majoreze prețurile. Exporturile americane ar putea întâmpina noi bariere, în special către UE, care negociază în prezent nivelurile tarifelor, oferind un tarif universal de 10%, față de tariful de 17% pentru exporturile de produse agricole și alimentare propus de administrația Trump. Lanțurile de aprovizionare pentru produse electronice, mașini și bunuri de consum vor fi perturbate, unele companii anunțând deja planuri de relocare a producției în SUA. Dar acesta este un proces îndelungat, care nu va putea preveni un impact negativ, pe termen scurt, asupra afacerilor.

Și România ar putea fi afectată

România ar putea fi afectată și ea, ca parte a UE. În 2024, exporturile de bunuri românești către Statele Unite au fost evaluate la 2,2 miliarde de dolari, reprezentând 2,5% din totalul exporturilor țării, potrivit Amcham. Acest lucru a poziționat SUA pe locul 12 în topul destinațiilor pentru exporturile românești. Aproape jumătate din valoarea exporturilor provenea din produse industriale, inclusiv mașini și echipamente de transport. Alte categorii importante includ îmbrăcămintea, mobilierul și instrumentele.

În absența unui acord, UE și alți parteneri importanți vor răspunde probabil cu propriile tarife, escaladând tensiunile comerciale și conducând la potențiale dispute prelungite. Ca urmare, creșterea comerțului mondial ar putea încetini. Organizația Mondială a Comerțului (OMC) a prevăzut în raportul său din aprilie o contracție de -0,2% a comerțului cu mărfuri în 2025 – în scădere de la +2,9% în 2024 – urmată de o creștere de 2,5% în 2026, reflectând slăbirea cererii globale. În același timp, creșterea comerțului cu servicii comerciale e preconizată să încetinească la 4,0 % în acest an, de la 6,8 % anul trecut, înainte de a crește ușor la 4,1 % anul viitor.

„Situația este fluidă. Cu toate acestea, așa cum am văzut și în trecut, administrația Trump ar putea prelungi termenele sau negocia derogări pentru anumiți parteneri, dar actuala imprevizibilitate va afecta probabil investițiile, planurile de afaceri și piețele financiare”, a precizat analistul eToro.

Scenarii posibile pentru continuarea războiului comercial

Economiștii de la Bloomberg Economics au prezentat trei scenarii posibile pentru evoluția viitoare a politicii vamale a SUA, punctează analistul XTB radu Puiu, trecând în revistă efectele acestora.

Scenariul de bază

În această variantă, majoritatea tarifelor actuale sunt menținute și sunt introduse noi tarife sectoriale, de exemplu 25% pentru produsele farmaceutice. Rata medie a tarifelor crește la 15,5%. Se preconizează o scădere cu 23% a importurilor SUA, iar veniturile din tarife ar putea depăși 2,8 trilioane de dolari în decursul deceniului. Un efect secundar va fi o scădere cu 1,9% a PIB-ului SUA în 2-3 ani și o creștere cu 1,1% a prețurilor. Noile tarife mai ridicate pentru produsele farmaceutice sunt o veste negativă pentru țările europene, nu numai pentru cele din UE, ci și pentru Elveția, care este un mare exportator de produse farmaceutice, explică Radu Puiu.

Scenariul tarifelor ridicate

În această variantă, SUA aplică toate majorările anunțate, inclusiv tarife sectoriale ridicate și o creștere radicală a taxelor compensatorii (de exemplu, 50% pentru UE, 34% pentru China). Rata medie a tarifelor ajunge la 28%. Importurile SUA scad cu până la 42%, iar veniturile din tarife cresc la 3,7 trilioane de dolari. Economia americană înregistrează o încetinire puternică (scădere de 3,7% a PIB-ului) și o creștere semnificativă a prețurilor (2,2%), ceea ce amenință cu stagflația. Acesta este, desigur, cel mai pesimist scenariu din perspectiva piețelor financiare și poate duce, de asemenea, la o dorință și mai mare de a renunța la dolarul american ca monedă de rezervă. În ultimele săptămâni, orice incertitudine cu privire la politica comercială a SUA a coincis cu o vânzare masivă a monedei americane. Luni, însă, după prelungirea perioadei de negociere în weekend, dolarul american a început să se aprecieze pe toate piețele.

Scenariul tarifelor reduse

În acest caz, tarifele sunt parțial reduse, media scăzând la 10,5%. Importurile scad cu 13%, veniturile din tarife ajung la 2,1 trilioane de dolari, iar impactul negativ asupra PIB-ului și inflației este semnificativ mai mic (scădere de 1,2% a PIB-ului, creștere de 0,7% a prețurilor). Este de menționat că, în fiecare scenariu, impactul global al tarifelor este negativ, dar ratele generale actuale de 10% sunt acceptabile pentru majoritatea țărilor din lume. Cu toate acestea, una dintre probleme o reprezintă tarifele ridicate aplicate unor bunuri de bază, precum aluminiul, oțelul și automobilele, subliniază analistul financiar.

Președintele Trump a făcut publice o serie de scrisori în care amenință din nou principalii parteneri comerciali cu tarife vamale ridicate, chiar dacă a amânat majorarea taxelor până la 1 august și a sugerat că este încă deschis negocierilor.

Luni, pe rețelele sociale, aceasta și-a exprimat intenția de a impune taxe de 25% asupra produselor din mai multe țări, începând cu Japonia și Coreea de Sud. Au urmat alte douăsprezece scrisori pe parcursul după-amiezii, în care a prezentat planurile de a impune taxe vamale asupra mărfurilor provenite de la parteneri comerciali, printre care Africa de Sud, Indonezia, Thailanda și Cambodgia.

În urma acestor noi evoluții, Uniunea Europeană încearcă să încheie săptămâna aceasta un acord comercial preliminar cu SUA, care să mențină o taxă vamală de 10% după termenul limită de 1 august, în timp ce se negociază un acord permanent, adaugă Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.