Studiu CBRE:  Sibiul are potenţialul economic care poate dezvolta sectorul imobiliar

Sibiul este vazut de analişti ca oraşul în care sectorul imobiliar se poate dezvolta

CBRE România a prezentat un raport detaliat despre profilului economic şi social al oraşului Sibiu şi capacitatea dezvotării pieţei imobiliare în zonă.

Raportul CBRE analizează date şi cifre relevante despre piaţa imobiliară locală şi potenţialul forţei de muncă şi oferă o perspectivă amplă a contextului economic al zonei, potenţiali clienţi locali şi oportunităţi de afaceri din Sibiu.

Sibiul este unul din oraşele importante ale României, situat în centrul ţării, ceea ce-i conferă conexiuni foarte bune cu rutele de transport paneuropene. Oraşul a fost desemnat Capitală Europeană a Culturii în 2007, fapt care a contribuit la atragerea unui mare număr de investitori străini, arată studiul CBRE.

Potrivit analizei, piaţa forţei de muncă din Sibiu înregistrează o dinamică apreciabilă, în special prin prezenţa din ce în ce mai consistenţă a companiilor de IT&C; peste 25.000 de studenţi sunt înscrişi la cele 5 universităţi din oraş, în care există şi un mare număr de vorbitori de limbi străine, în special germană.

„În ultimii doi-trei ani, Sibiul a fost recunoscut că piată a muncii bogată în talente instruite şi experimentate, mai ales de către companiile din sectorul producţiei, care găsesc aici profesionişti şi meseriaşi calificaţi de diverse specializări şi nivele de experientă. De aceea, oraşul a devenit, şi continuă să fie, un pol care atrage companiile din producţie, cu atât mai mult cu cât şi aşezare geografică, în centrul României, este favorabilă. Acest interes intensifică insă competiţia pentru talentele disponibile şi accentuează nevoia de flexibilitate în a le atrage şi păstra“,  consideră Emil Minciu, director de operaţiuni, Manpower România.

Sectorul de retail din Sibiu beneficiază de statutul de destinaţie turistică majoră pe care îl are Sibiul, fostă Capitală Europeană a Culturii şi de moştenirea culturală saxona a oraşului. Privind spre dezvoltarea Creşterea consumului la nivel naţional va conduce la creşterea puterii de cumpărare atât pentru locuitorii oraşului cât şi pentru numărul mare de turişti care vizitează Sibiul, ceea ce deschide mari oportunităţi de dezvoltare de noi scheme de retail în zonă, mai arată realizatorii studiului.

Potenţialul economic al zonei Sibiului este susţinut de sistemul educaţional preuniversitar şi profesional care oferă companiilor forţă de muncă instruită conform nevoilor pieţei, atât în Sibiu cât şi în Sălişte, Cisnădie, Agnita, Mediaş sau Dumbrăveni. 

 În Sibiu există un pol industrial solid, mai arată studiul CBRE. Mai mult de 100 de companii manufacturiere îşi desfăşoară activităţile în nou-createle parcuri şi zone industriale. Recentele achiziţii de terenuri efectuate aici de companii că WDP şi CTP confirmă interesul crescut din partea companiilor de producţie pentru Sibiu, zonă cu o îndelungată tradiţie industrială, se mai arată în raport.

 „Zona Sibiu a reuşit să coaguleze de-a lungul timpului, un important pol de producţie cu grad înalt de tehnologizare şi cu valoare adăugată ridicată, care nu necesită un număr mare de angajaţi. Aici activează un număr mare de companii multinaţionale din diverse industrii – piese auto, electronice, farmaceutice -şi departamente de cercetare şi dezvoltare. Situat între Braşov şi Sebeş, de asemenea poluri importante de producţie, Sibiul poate deveni un reper logistic extrem de important în zonă“, este de părere Dana Bordei, Head of Industrial Agency, CBRE România.

Stocul de spaţii de birouri de clasele A si B in Sibiu este estimat la 50.000 de metri pătraţi, pentru anul 2016 fiind în construcţie 20.000 de metri pătraţi  în zonele semi-centrale şi înspre marginile oraşului, dezvoltate de investitori locali. Sectorul financiar-bancar local, companiile de outsourcing (BPO), cele din industria auto şi de servicii sunt cele mai active în cererile de spaţii de birouri din oraş.

Chiria pentru spaţiile de birouri din Sibiu variază între 9 şi 12 euro pe metru pătrat pentru spaţiile de clasa A şi între 6 si 8 euro pentru cele de clasa B. Rata de neocupare pe ansamblu este de 13%, în timp ce pentru spaţiile de birouri de clasa A este estimată la 5%, semnificativ mai mică faţă de cea pentru birourile de clasa B, care se ridică la 21%. Date fiind proiectele aflate în construcţie în urmatoarea perioadă, rata de neocupare va continua să se menşina la un nivel semnificativ.