STUDIU Agricultura din România: Recoltele sunt la mila vremii, iar sectorul este dependent de subvenţii

STUDIU Agricultura din România: Recoltele sunt la mila vremii, iar sectorul este dependent de subvenţii

Deşi România deţine locul întâi în topul producătorilor de porumb şi floarea soarelui şi al treilea loc între producătorii de grâu din Uniunea Europeană, agricultura la nivel local rămâne sub influenţa unor factori generatori de incertitudine.

Mai precis, în ciuda unor investiţii importante pentru modernizarea nivelului tehnologic, nivelul recoltelor este în continuare puternic influenţat de condiţiile meteorologice.

De asemenea, asocierile între fermieri ca şi vectori de creşteri ai productivităţii prin exploatarea unor suprafeţe mari nu sunt prevalente sau se află în stadii incipiente.

Sectorul este în continuare dependent de subvenţii, iar gradul de absorbţie al fondurilor europene este insuficient, arată o analiză realizată de Euler Hermes, specialist asigurarea de credit comercial şi în domeniul garanţiilor şi al colectării creanţelor.

Potrivit acetuia, în România, sectorul agricol a rămas un contributor relativ constant în formarea produsului intern brut, deşi cu un aport uşor mai scăzut la 4,3% în 2018 faţă de 4,4% în 2017, creşterea estimată a economiei pentru anul trecut situându-se în jurul lui 4,1%. Raportarea unor recolte în creştere la grâu, orz, orzoaică şi recordul înregistrat la producţia de porumb de aproximativ 15 milioane de tone în 2018 constituie semnale pozitive pentru cifra de afaceri a companiilor din domeniu pentru prima jumătate a anului 2019. De altfel, evoluţia comerţului cu ridicata a produselor agricole şi animalelor vii din primele două luni ale anului în curs este încurajatoare – peste 20% în termeni reali faţă de 6-7% pentru întreg sectorul agregat al comerţului cu ridicata (excluzând comerţul cu autovehicule şi motociclete) şi confirmă evoluţiile din anul precedent.

Numărul de insolvenţe în domeniu, deşi pe un trend descrescător în 2018 şi în primele luni ale anului 2019, fluctuează în banda obişnuită de 4-5% din total. Procentul urmează îndeaproape contribuţia sectorului la formarea produsului intern brut.

Tendinţe în subsectoare:                        

În agricultură va avea loc o creştere a insolvenţei în rândurile agricultorilor din cauza preţurilor mult prea scăzute ale culturilor la nivel mondial. În sectorul prelucrării alimentelor au loc presiuni pentru a respecta reguli mai stricte privind siguranţa alimentară. În schimb nişa băuturilor este în plină formă pentru o creştere viitoare.

Puncte forte piaţa agricolă:

• Perspective favorabile pe termen mediu, alimentate de creşterea globală a populaţiei

• Creşterea cererii, având în vedere dezvoltarea unei noi clase de mijloc

• Structura financiară a companiilor din sectorul alimentar este destul de bună în comparaţie cu media globală

• Un trend crescător în subsectorul băuturilor, în special printre cele mai scumpe

Puncte slabe piaţa agricolă:

• Sectorul alimentar suferă din cauza preţurilor scăzute ale culturilor

• Procesatorii alimentari se confruntă cu marje reduse

• Dependenţa puternică a industriei de procesare a alimentelor de principala sa destinaţie (adică de retaileri)

• Recoltarea culturilor afectată de secetă sau inundaţii din întreaga lume

Jucătorii principali din piaţa agricolă şi alimentară:

Ţara

Rol

Risc sector

 Statele Unite

#1 Exportator

#1 Importator

#2 Producător

A

Risc scăzut

 China

#1 Producător

#2 Importator

B

Risc mediu

 Germania

#3 Exportator

#3 Importator

B

Risc mediu

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: