Sindicate: salariul minim acoperă doar jumătate din valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent

Salariul minim reprezintă unul dintre principalele instrumente de politici sociale şi redistribuire aflate la dispoziţia guvernului prin care se realizează echitatea socială, reducerea sărăciei şi a inegalităţilor, au subliniat marţi, în cadrul Consiliului Tripartit, sindicaliştii Cartel Alfa.

„Rolul acestui instrument este unul eminamente social, însă creşterea salariului minim determină o serie de efecte benefice pentru economie, printre care menţionăm: stimularea economiei prin creşterea cererii de bunuri şi servicii; reducerea plăţilor informale şi creşterea intrărilor la buget, creste capacitatea lucratorului de a fi bancabil, reducerea fluxului migraţionist de personal.

CNS Cartel ALFA susţine realizarea unui acord tripartit (guvern – patronate- sindicate) care să cuprindă valorile de majorare ale salariului minim pe următorii trei ani, cu un mecanism de corecţie pe parcurs, în cazul în care indicatorii înregistrează modificări faţă de valorile prognozate”, susţin sindicaliştii.

Majorarea salariului minim trebuie să urmărească convergenţa în două direcţii:

• Corelarea valorii nete a salariului minim cu valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent.
• Realizarea unui raport între salariul minim şi salariul mediu de 50%, conform prevederilor proiectului de directivă privind salariile minime adecvate.

Argumente în favoarea creşterii salariului minim:

Valoarea netă a salariului minim acoperă doar jumătate din coşul minim de consum, a cărui valoare, calculate pentru anul 2020, este 2818 lei pentru o persoană şi 7.278 lei pentru o familie de cu doi copii. Din 1.386 de lei nu se pot asigura toate cheltuielile necesare unui trai demn, acest venit condamnând lucrătorii la sărăcie.

PIB-ul pe cap de locuitor este acum 72% din media UE, dar salariile lucrătorilor români sunt doar 28% din media UE;

Productivitatea muncii este de 65% din media UE, dar lucrătorii români primesc o pondere mult mai mică din PIB la crearea căruia contribuie: 38,2% din PIB revine muncii, faţă de 47,8% în restul UE; Pentru a echilibra această distribuţie inechitabilă, este nevoie de creşteri ale salariului minim mult peste creşterile productivităţii anuale. În caz contrar, problemele binecunoscute nu vor întârzia să se adâncească: sărăcie, emigrare în masă, muncă informală etc

Creşterile salariului minim din ultimii ani în România sunt mai mici decât creşterile generale ale salariului minim în UE, ceea ce determină o pierdere de convergenţă şi un stimulent suplimentar pentru migraţie. Am arătat aici că, dincolo de valorile procentuale, de multe ori înşelătoare, fiind raportate la baze diferite, România a avut cea mai mică creştere netă a salariului minim în 2021. La fel în 2020, creşterea din România a fost mai mică decât creşterile generale de salarii minime din ţările europene (am arătat asta aici). Datele Eurostat indică acelaşi lucru: în anul 2020 salariul orar a crescut în zona Euro cu 90 de cenţi, în timp ce în România a crescut cu 40 de eurocenţi. Aşadar, în ultimii ani, decalajul faţă de restul ţărilor europene a crescut, nu a scăzut, determinând continuarea migraţiei masive a lucrătorilor şi condamnă România la subdezvoltare.

Niciuna dintre previziunile privind presupusele efecte negative ale creşterii salariului minim – pierderea de locuri de muncă şi creşterea inflaţiei – folosite ca argumente pentru menţinerea scăzută a salariului, nu s-au adeverit în timp. Dimpotrivă, creşterea salariului minim, în unii ani chiar cu procente semnificative, a fost asociată cu creşterea ocupării şi creării de locuri de muncă. Mai multe despre miturile privind salariului minim, în studiul Salariul minim şi traiul minim decent – de la mituri la oportunităţi

Având în vedere toate cele expuse, CNS Cartel ALFA consideră că o creştere robustă a salariului minim anul acesta şi susţinută în următorii ani este nu doar necesară, dar şi pe deplin justificată. Încă din decembrie 2020 susţinem această revendicare a lucrătorilor români prin multiple acţiuni de stradă, scrisori şi petiţii adresate guvernanţilor, discuţii cu parlamentarii şi europarlamentarii, acţiuni la nivelul ambasadelor şi a instituţiilor europene, la Bruxelles şi Strasbourg, prin Caravana drepturilor sociale. Ţinând cont de aceste argumente şi de toate datele pe care le avem la dispoziţie în acest moment, CNS Cartel ALFA susţine creşterea salariului minim garantat în plată pentru anul 2022 la valoarea brută de 2.550 de lei, reprezentând o creştere netă de 143 lei.

În acelaşi timp, nu trebuie să pierdem din vedere că salariul minim trebuie să rămână un nivel de remuneraţie de bază, corespondent posturilor care nu presupun calificări, pregătire şi experienţă profesională. Înainte de adoptarea Legii Dialogului Social, cca. 8% din salarii erau încadrate la minim, în timp ce în prezent procentul a ajuns la peste 30% din salariile înregistrate în Revisal.

Pentru a re-echilibra distribuţia salariilor, prin reintroducerea grilelor salariale, este urgentă modificarea Legii dialogului social şi deblocarea negocierilor colective la toate nivelurile. 

Lucrătorii aşteaptă politici guvernamentale orientate către cetăţeni şi aplicarea angajamentelor pe care România, prin preşedintele Klaus Werner Johannis, le-a luat la nivel european prin Pilonul European al Drepturilor Sociale pentru o redresare axată pe bunăstarea oamenilor.

Salariul minim trebuie să asigure cel puţin un trai minim decent!