Ministrul Agriculturii, după eşecul irigaţiilor din PNRR: Noi ne-am făcut treaba. Componenta era suficient de verde
0
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a explicat că draftul programului de irigaţii din PNRR, transmis Comisiei în noiembrie şi respins de aceasta în urmă cu câteva zile, era „cel mai verde" şi că echipa sa şi-a făcut treaba. El a subliniat că dialogul cu CE s-a purtat prin Ministerul Fondurilor Europene.
Ministrul e anunţat contextul în care s-a gândit ca infrastructura de gestionare a apei să fe finanţată din PNRR: „În zona Marii Negre, ceea ce înseamnă pentru noi Dobrogea, sudul Moldovei şi nord-estul Olteniei, în ultimii 42 de ani se înregistrează o scădere a rezervei de apă din sol indiferent de regimul precipitaţiilor. Iar o dată la 4-5 ani sunt fenomene de seceta destul de drastică, cum a fost cea de anul trecut, iar fermierii înregistrează pierderi masive.
Anul trecut calamitate aproximativ 2,1 milioane hectare de culturi. De aceea, anul trecut când a apărut ideea PNRR-ului am găsit oportun să finanţăm din PNRR această mare nevoie. Pentru că în ultimii ani s-au alocat resurse total insuficiente pentru a face ceva", a transmis ministrul la Digi24.
Adrian Oros a afirmat că reprezentanţii Comisiei au comunicat în noiembrie 2020, când România a transmis primul draft, care a fost analizat de European Institut of Public Administration, că este „cel mai verde draft".
„România avea 64,8% verde în draftul de proiect PNRR trimis, care conţinea 6,5 miliarde euro tot ceea ce înseamnă infrastructură de gestionare a apei. Şi aici nu ne referim doar la irigaţii.
Anul acesta, când s-au regândit modalităţile de analiză a draft-urilor nouă ni s-a spus că nu au fost acceptate irigatiile, doar partea de desecare-drenaj. Componentă de irigaţii nu a fost admisă pentru că nu a fost considerată suficient de verde. Continui să spun că era suficient de verde. Mai mult, noi am venit cu o soluţie inovativă. Putem să producem energie verde în cantitate mare şi foarte ieftină", a declarat ministrul.
Adrian Oros a subliniat că dialogul cu Comisia a fost prin Ministerul Fondurilor Europene (MFE) şi că reprezentanţii Ministerului Agriculturii au participat doar la întâlnirile tehnice când explicau celor din partea comisiei care sunt propunerile de modernizare.
„Anul trecut în decembrie prin MFE am primit şi am publicat acel grafic prin care programul de irigaţii conţinea 64,8% verde, iar acum motivaţia comisiei, cel puţin aşa ne spun colegii de la Fonduri Europene, a fost că irigaţiile nu sunt verzi. Şi acum a rămas doar componentă de desecare-drenaj.
Dar strategia trebuie să meargă mai departe. Eu nu doresc să atac pe nimeni. Cei din Ministerul Agriculturii şi-au făcut treaba, am fundamentat foarte bine programul, iar anul trecut când l-am trimis era foarte verde. Comisia mie personal nu mi-a trimis niciun material în care să-mi spună că programul cu irigaţiile nu era suficient de verde. Noi doar reabilităm infrastructură veche, nu făceam alte canale. Puteam foarte uşor să ne încadrăm", a explicat ministrul.
CE a refuzat să finanţeze investiţiile în irigaţii
Sistemul de irigaţii din România nu va fi finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Comisia Europeană a respins proiectul înaintat în noiembrie de Ministerul Agriculturii ce presupunea, printre altele, amplasarea unor panouri fotovoltaice deasupra canalelor principale de irigaţii. Agricultura va putea fi finanţată cu 300 de milioane de euro, faţă de 6,5 miliarde de euro cât valoara proiectul gândit.
Care a fost proiectul de irigaţii al României
Potrivit lui Oros, pornind de la cele 9.600 de km de canale principale, proiectul MADR presupunea impermebilizarea canalelor cu materiale prietenoase cu mediu, digitalizarea, implementarea unor sisteme SCADA (Monitorizare, Control şi Achizitii de Date) dar montarea unor panouri fotovoltaice deasuptra acestor canale. Energia ar permite să împingă apa cu costuri mici.
„Aceasta era soluţia “învechită” pe care Comisia Europeană nu a acceptat-o. Proietul va fi finanţat din alte surse”, a conchis Oros.
Ministrul investiţiilor, Cristian Ghinea, declara în urmă cu puţin timp, citat de Agro TV, că nu a existat niciodată o posibilitate reală de includere a proiectului pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii prin PNRR, deoarece a existat o diferenţă de viziune din partea Comisiei Europene.
„Proiectul cu irigaţiile nu a existat niciodată ca atare; acolo a fost o diferenţă de viziune care s-a menţinut. Comisia Europeană crede că doar refacerea sistemelor actuale presupune consum de apă pe care începem să nu o mai avem. Deci, întâi, trebuie să punem la punct un sistem naţional de management al apei. Avem acest cadastru al apelor în PNRR. În ceea ce priveşte agricultura, sunt 300 milioane de euro pentru alt gen de intervenţii, pentru protecţie a terenurilor agricole împotriva inundaţiilor şi diverse amenajări agricole, dar nu inundaţii”, a precizat ministrul Ghinea.
Se încarcă comentariile...
