Astfel avem:

a) Deficit de 12,58 miliarde de lei (reprezentând 1,67% din PIB). Cheltuielile s-au majorat cu 10,14 miliarde de lei (+12,7% faţă de primul trimestru din 2019) şi încasările au scăzut cu 2,44 miliarde de lei (-3,3% faţă de primul trimestru din 2019). Dacă ritmul se păstrează, deficitul ajunge lejer la 7%. Un număr mai realist este însă un deficit cu două cifre – peste 10% deficit bugetar în 2020 (mai ales că aprilie şi mai sunt infinit mai compromise decât martie).

Reamintesc că rectificarea bugetară din 15 aprilie 2020 estimează un deficit bugetar de 6,7%.

b) Încasările din TVA au scăzut cu 19,4% în ciuda faptului că a existat acea nebunie iniţială a cumpărăturilor pentru stocuri. De notat că, în timpul guvernărilor PSD, consumul a fost principalul motor al creşterii economice. În contextul crizei, acest motor s-a gripat total, iar apetitul cetăţenilor pentru cheltuieli care nu sunt de strictă necesitate s-a diminuat drastic.

Revenirea consumului nu se va face nicidecum brusc. Va fi nevoie de câţiva ani, ceea ce înseamnă că, în lipsa unor cheltuieli majore pentru investiţii, revenirea economică în formă de V anunţată de Florin Cîţu este un miraj. Mai degrabă, evoluţia economică va avea o formă de U prelung dacă nu cumva de L în cazul în care urmează noi valuri ale pandemiei.

c) Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut cu 17% faţă de anul trecut. S-a ajuns la un nivel de 36,3% din totalul cheltuielilor bugetare. Asta în ciuda faptului că, în martie, nu au fost prinse plăţi pentru şomajul tehnic. Foarte probabil, creşterea în aprilie va fi fabuloasă. Se poate depăşi pragul de 50% cheltuieli cu pensii şi şomaj tehnic.

d) Cheltuielile cu personalul bugetar au crescut cu 9,4%, ajungând la 29% din total cheltuieli bugetare. Având în vedere că 2020 este an electoral, Guvernul PNL pare că nu are niciun fel de apetit pentru o reechilibrare a acestor cheltuieli. Au renunţat până şi la ideea şomajului tehnic.

Putem ajunge în situaţia ca, pe prima jumătate a anului 2020, peste 80% din cheltuielile bugetare să meargă pe pensii, salarii, şomaj tehnic şi plata părinţilor care stau acasă cu copiii.

e) Cheltuielile cu bunurile şi serviciile au crescut cu 17,4%. De notat că sunt prinse doar parţial cheltuielile urgente cu privire la achiziţionarea de materiale sanitare pentru combaterea Covid19. Este de aşteptat o creştere accelerată a acestor cheltuieli în execuţia bugetară pe luna mai.

Pentru a avea o idee mai bună despre ce s-a întâmplat după instituirea Stării de Urgenţă în 16 martie, trebuie comparată luna martie 2020 cu luna martie 2019.

Venituri totale de 20,958 miliarde de lei în martie 2020. Venituri totale de 27,989 miliarde de lei în martie 2019. (avem de-a face cu o cădere de 33,5% a încasărilor în doar jumătate de lună).

Cheltuieli totale de 30,726 miliarde de lei în martie 2020. Cheltuieli totale de 28,782 miliarde de lei în martie 2019. (avem de-a face cu o creştere de 6,7% a cheltuielilor în doar jumătate din luna martie).

Chiar dacă execuţia bugetară pe primul trimestru cuprinde doar o scurtă perioadă de restricţii (după 16 martie), devine evident că strategia Guvernului PNL de a băga totul în salarii, pensii şi alte prestaţii sociale este falimentară. Vom ajunge în situaţia de a împrumuta zeci de miliarde de euro pentru a plăti pensii şi salarii. Vom „toca” banii fără să repornim economia şi fără să rămână ceva în urmă.