„Dividend pentru fiecare român“, o soluţie pentru a combate sărăcia în România

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Din păcate, trebuie să admitem că suntem săracii Europei. Cu toate beneficiile aderării la UE şi cu măsurile sociale adoptate până acum, nu am evoluat prea mult. La 13 ani de la aderare, conform INS, rata sărăciei a scăzut doar cu 1,1pp, de la 24,6% din totalul populaţiei, la 23,5%.

România se află pe locul doi în topul ţărilor cu cel mai mare grad al riscului de sărăcie, imediat după vecina noastră Bulgaria, cu un procent al populaţiei sărace cu mult peste media europeană de 17,1%. Media copiilor şi bătrânilor săraci din România e de 32%, cu aproape 50% mai mare decât media europeană, conform Eurostat, în timp ce 19% dintre angajaţi se află în risc de sărăcie.

Deşi pare că suntem conştienţi de aceste lucruri, continuam să vorbim despre măsurile necesare pentru a combate sărăcia în fiecare zi, fără să trecem la fapte. Mai mărim pensia minimă de la 704 lei la 775 lei? Dublam alocaţia de la 150 de lei la 300 de lei pentru copiii între 2 şi 18 ani? Mai tăiem taxe, deşi avem printre cele mai mici taxe din UE şi colectam de la populaţie cele mai mici venituri bugetare ca procent din PIB din UE? Conform ultimelor date Eurostat, România colectează de la populaţie doar 32,3% din PIB, în timp ce media europeană este de 45,1%.

Albert Einstein defineşte nebunia astfel: „Definiţia nebuniei este de a face acelaşi lucru de mai multe ori şi a te aşteaptă la rezultate diferite.” Aşa pare că procedam şi noi în acest caz. E clar că trebuie să schimbam regulile. Trebuie să înţelegem că legile sunt învechite şi că ne ţin prizonieri într-un sistem social falimentar care ne-a adus la coada Europei. Este momentul să discutam serios despre introducerea unui venit minim garantat în România.

1500 de lei pentru fiecare român

Trebuie să gândim problema sărăciei din altă perspectivă, „think outside the box”, cum spun americanii. De ce nu ar acorda statul 1500 de lei netaxabili fiecărui adult român care trăieşte în România? Un dividend pentru fiecare român. Pare o nebunie, nu? Nu este o idee nouă. În America, atât democraţi şi republicani au venit cu idei similare. Democratul Andrew Yang, candidat la funcţia de preşedinte al SUA, propune 1000 de dolari pentru fiecare american, o sumă pe care o numeşte „dividend de libertate”, adică să ai libertatea să faci ce doreşti şi să nu te preocupe nevoile zilnice. Richard Nixon, un preşedinte republican de această dată, propunea în 1962 un venit anual garantat pentru familii cu copii de 1600 dolari, adică 10000 dolari în moneda actuală. Un membru democrat al Camerei Reprezentanţilor, Rashida Tlaib a propus în iunie anul trecut un program BOOST, care ar acorda 3000 de dolari americanilor care câştigă mai puţin de 50000 de dolari pe an.

De ce 1500 de lei?

Calculele sunt destul de simple. Valoarea coşului minim de consum care asigură un trai decent pentru o persoană care trăieşte singură este de 2684 lei, conform studiului realizat de Syndex şi Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii. Salariul minim net este de 1346 de lei. Cu suma de 1500 de lei acordată de stat, o persoană ajunge la un venit de peste 2800 de lei. Aşadar, dacă munceşte cu norma întreagă, suma îi ajunge să trăiască decent. Pentru o familie cu doi adulţi şi un copil, valoarea coşului minim de consum este calculat de acelaşi studiu la 5918 lei pe lună. Dacă la două salarii minime, statul acordă 1500 de lei pentru fiecare părinte, veniturile acestei familii ajung la 5692 lei, deci foarte aproape de suma necesară pentru a avea asigurat un trai decent.

Varianta în care veniturile ar fi asigurate prin mărirea salariului minim net la 2684 lei, ar însemna un salariu brut de 4588 lei, situaţie în care multe firme din România nu ar mai rezista pe piaţă. Sunt adepta creşterii salariului minim, dar în limite sustenabile. Nu este cazul să omorâm gâsca cu ouăle de aur.

Facilitaţile acordate pentru sprijinul persoanelor cu venituri mici ar putea fi înlocuite cu un „dividend pentru fiecare român

Foarte frumos, veţi spune. Dar de unde să ia statul banii necesari pentru o astfel de măsură? Mai întâi trebuie să înţelegem că, dacă statul asigură în acest fel acoperirea coşului zilnic, putem şi trebuie să renunţam la unele beneficii sociale acordate în actualul sistem, care sunt menite să uşureze accesul la servicii şi bunuri pe care populaţia săracă nu şi le permite. Dacă ai asiguraţi banii de trai, inclusiv cei de transport, de ce mai îţi trebuie gratuitate pe tren? Banii care se duc către gratuităţi la transport, pot ajunge la tine în buzunar ca să îi foloseşti pentru transpost sau pentru a-ţi acoperi alte nevoi. Dacă statul îţi da 1500 de lei, indiferent daca ai contribuit la pensie sau nu, mai e nevoie de pensia minimă garantată, care este astăzi de 704 lei? Bineînţeles, pensia bazată pe contributivitate trebuie să rămână, pentru că se bazează pe un contract social existent şi pe faptul că seniorii de azi au plătit pensiile de ieri prin plata CAS când erau angajaţi şi acum au dreptul să primească pensia pentru care au contribuit. Multe beneficii sociale sunt la mâna primarilor care uneori le folosesc abuziv şi în scop electoral. Să luam aceste atribuţii şi să le înlocuim cu ceva mai simplu si mai clar care să îi ajute pe cei care au cu adevărat nevoie de ajutor, fără a-i transforma pe cei vulnerabili în masă de manevră.

Unii vor spune că nu se poate, pentru că am încălca nişte repturi garantate de Constituţie. Însă, dacă vrem să transformăm sistemul, trebuie să schimbăm inclusiv modul în care ne raportăm la principiile Constituţiei de azi. Trebuie să găsim o modalitate prin care să înlocuim în mod legal nişte beneficii gândite la un moment dat cu altele adaptate la nevoile de azi.

Taxarea redusă nu determină bunăstarea tuturor românilor

Nu doar partea de cheltuieli ale statului trebuie regândită, ci şi partea de taxare. Avem impozite foarte mici pentru cei care deţin proprietăţi foarte mari. Nu văd niciun motiv pentru care taxarea proprietăţilor mari să nu crească. În prezent, colectăm din impozitul pe proprietate doar 0,6% din PIB (conform ultimelor date furnizate de Ministerul Finanţelor), adică doar 5,9 miliarde de lei au venit la buget din această sursă.

Există o inechitate uriaşă între cei obţin venituri în calitate de salariaţi faţă de cei care deţin un PFA. Practic, avem o inechitate orizontală, cum se numeşte în economie, adică doua persoane cu acelaşi venit brut, unul din salariu şi unul din PFA, sunt impozitate complet diferit din cauza asigurărilor sociale. În mod normal, două persoane cu venituri brute egale trebuie taxate în acelaşi fel.

Redevenţele trebuie regândite şi banii colectaţi din aceste taxe trebuie redirecţionaţi către investiţii. Folosim nişte resurse neregenerabile şi atunci trebuie să punem ceva în loc din aceşti bani. Aşa s-ar degreva nişte resurse de la buget care în mod normal se duc către investiţii şi care ar putea fi direcţionate către acest „dividend pentru fiecare român”.

Nu in ultimul rând, ar trebui sa ne gândim dacă un impozit de 10% aplicat pe venit nu este totuşi prea mic. Oare nu putem să asigurăm coşul zilnic şi să taxăm restul veniturilor cu cota unică, dar mai mare de 10% ? În acest fel, facem rost de bani la buget pentru a susţine dividendul pentru fiecare roman. În definitiv, restul ţărilor europene impozitează mult mai mult veniturile şi o duc mult mai bine decât noi. Deşi am tot scăzut taxele in ultimii ani, am rămas tot la coada Europei din cauza sărăciei. Acest tip de măsuri doar ne amăgesc şi nu se traduc în câştig consistent pentru cei cu venituri mici. Majoritatea reducerilor de taxe în sistemul actual de impozitare îi avantajează mai mult pe cei bogaţi. 

Contribuţia la asigurarea de sănătate este o glumă. Ne prefacem că avem bani în fondul de sănătate pentru a acoperi nevoile de servicii medicale pentru toata populaţia, dar de fapt, dacă mergi la mijlocul lunii să îţi faci investigaţii sau analize în baza asigurării medicale, eşti refuzat sau trecut pe o lista de aşteptare pentru că s-au consumat sumele alocate pentru luna respectivă. În sistemul de asigurări sociale de sănătate trebuie eliminate multe dintre excepţiile la plată. Dacă ai bani să plăteşti această asigurare - şi cu acordarea acestui dividend vei avea - trebuie să plăteşti. De ce să fie pensionarii exceptaţi, daca îşi permit să plătească? Face sens aceasta scutire în sistemul actual, în care un pensionar primeşte 704 lei, dar într-un sistem în care veniturile sunt mai mari, aceştia trebuie să plătească CASS pe venitul dobândit, la fel ca ceilalţi români.

Nu există o soluţie perfectă, insă efectele negative ale unei astfel de măsuri pot fi prevăzute şi combătute

Descurajează munca această măsură? Eu spun că nu. Pentru că tot trebuie să munceşti măcar la nivel de salariu minim să îţi acoperi coşul zilnic. Putem gândi şi deduceri fiscale pentru a încuraja atât munca, cât şi natalitatea, cum ar fi reduceri la impozitul pe venit pentru angajaţii cu mai mulţi copii. Cred că „un dividend pentru fiecare român” poate încuraja românii să rămână în ţară şi poate rezolva şi o parte din problema lipsei forţei de muncă.

Va crea inflaţie această măsură? E posibil. Tocmai de aceea în paralel cu această măsură trebuie gândit un pachet de politici care sa asigure stabilitatea preţurilor. De exemplu, măsuri care să încurajeze populaţia să economisească parte din dividend şi creşterile de taxe menţionate mai sus. Sunt doar două tipuri de măsuri care ajută la menţinerea inflaţiei în limite acceptabile, cu siguranţă mai pot fi identificate şi altele.

Nu este o măsură perfectă şi sigur, la o analiză foarte atentă se pot aduce multe îmbunătăţiri. Însă, e important în prima etapă să începem să purtăm măcar discuţii curajoase despre un război împotriva sărăciei. Să nu ne mai raportam la sistemul actual, să venim cu idei inovatoare. Altfel, nu putem aştepta rezultate diferite de cele obţinute de până acum!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite