Criza economică provocată de pandemie poate duce la pierderi de trei ori mai mari decât cele din timpul Marii Recesiuni. Care vor fi sectoarele cel mai afectate

Criza economică provocată de pandemie poate duce la pierderi de trei ori mai mari decât cele din timpul Marii Recesiuni. Care vor fi sectoarele cel mai afectate

O recesiune globală este inevitabilă FOTO 123 RF

Pandemia Covid-19 este cea mai severă criză din vremurile noastre, iar pierderile economice le-ar putea depăşi de trei ori pe cele din timpul Marii Recesiuni, arată un raport al London Business School.

Majoritatea economiştilor europeni şi americani prognozează o recesiune majoră. Dacă presupunem doar o scădere temporară a activităţilor economice: 50% pentru o lună şi 25% în cele două luni următoare, PIB-ul mondial scade cu aproape 10%! Dacă ţările se blochează mai mult, costurile reale (fără intervenţii politice) ar putea depăşi 15% din PIB. Pierderile asociate cu Marea Recesiune au fost de aproximativ 4,5%.

Pierderile asociate crizei Covid-19 vor fi probabil permanente. O recesiune globală este inevitabilă şi o recesiune în China pare acum deja probabilă în trimestrul 2 din 2020, arată raportul.

Europa este acum epicentrul crizei. Cu toate acestea, economiile în curs de dezvoltare se confruntă cu riscuri mai mari. În Africa, Asia de Sud şi, într-o măsură mai mică, în America Latină, capacitatea sistemelor de sănătate este foarte scăzută, existând mai puţine unităţi de terapie intensivă şi ventilatoare. De asemenea, oamenii au posibilitate mai scăzută de a se spăla pe mâini cu săpun în mod frecvent. Aceste ţări sunt mai expuse, deoarece bunurile şi serviciile lor sunt foarte dependente de cererea economiilor avansate şi, drept urmare, mai vulnerabile la criză. Accesul limitat la internet şi, prin consecinţă, munca de la domiciliu, înseamnă perturbări şi costuri economice fără precedent, mai mari decât costurile deja foarte mari pe care criza le provoacă în economiile avansate.

Această criză este diferită de alte crize. În marea recesiune din 2007-09, originea şocului pe partea ofertei a fost în sectorul financiar. Într-un război, originea şocului pe partea ofertei este distrugerea infrastructurii sau lipsă permanentă pe scară largă a forţei de muncă.

Covid-19 poate părea un şoc pe partea de ofertă: disrupţie în lanţurile mondiale de distribuţie, carantină şi izolare socială în întreaga lume care scad oferta de forţă de muncă.

Incertitudinea în privinţa progresului bolii creşte, există o incertitudine în ceea ce priveşte politice economice care vor atenua această criză. Muncitorii nepermanenţi vor pierde venituri, în special cei din industriile afectate: ospitalitate, manufactură. Gospodăriile vor creşte economiile de precauţie. Firmele vor fi sceptice să investească până situaţia nu se lămureşte şi, de asemenea, le lipseşte lichiditatea pentru a face acest lucru.

Covid-19 nu este doar un şoc imens pentru fundamentele economice reale: este un şoc pentru fricţiunea pieţei. Mai precis, introduce un zid între cerere şi ofertă, cu efecte negative în economia reală.

O scădere mare a cererii obligă astfel firmele să se închidă. Aceasta duce la o creştere a concedierilor şi la o scădere suplimentară a consumului. Economia intră într-o buclă depresiune!

Încetinirea punctului maxim al infecţiilor poate prelungi timpul în care economia nu funcţionează la capacitate maximă.

Deciziile individuale raţionale pot provoca o reacţie în lanţ catastrofală: consumatorii nu cheltuiesc deoarece sunt auto-izolaţi, întreprinderile taie costurile şi reduc lucrătorii, întârzie plata împrumuturilor şi a furnizorilor, băncile cu împrumuturi neperformante vor reduce împrumuturile.

Pentru sănătate, izolarea are externalităţi pozitive. Pentru economie, izolarea are externalităţi negative.

Efecte directe şi indirecte asupra economiei

Runda 1: întreruperile pe partea ofertei şi numărul mare de decese generează o incertitudine şi o panică accentuate pentru gospodării şi întreprinderi

• Runda 2: incertitudinea şi panica crescute duc la scăderea consumului şi a investiţiilor

• Runda 3: scăderea mare a cererii taie fluxurile de numerar ale companiilor, declanşând falimentele firmelor

• Runda 4: concedierile şi firmele care ies din ţară generează o creştere accentuată a şomajului

• Runda 5: venitul forţei de muncă scade semnificativ şi creşte împrumuturile neperformante, ceea ce slăbeşte cererea şi creşte în continuare incertitudinea. Înapoi la runda 2 pentru o altă buclă!

Rundele 2 - 5 au efecte indirecte potenţial foarte mari, dar nu fără precedent, ţinând cont de standardele istorice.

Cele mai afectate sectoare

Toate sectoarele economiei mondiale sunt afectate, însă câteva dintre ele vor suferi consecinţe severe.

Cel mai afectat sector, cel al turismului, va fi şi cel mai îndelung afectat. O recuperare ar putea să apară abia în trimestrul IV al anului, în sezonul de iarnă, când boala ar putea lovi din nou.

Sectorul aviaţiei s-ar putea recupera abia la finalul trimestrului III, spre trimestrul IV, după ce majoritatea curselor aeriene au fost oprite. Sezonul de vară va fi ratat complet.

Sectorul petrolier a fost afectat şi de o scădere a preţului petrolului, condusă atât de o cerere mai mică, dar şi de o creştere a producţiei pe termen scurt. Revenirea este aşteptată să vină odată cu restartul consumului, dar impactul pe termen lung va persista, probabil, dacă şi situaţia continuă.

Industria auto este afectată de vulnerabilităţile existente (tensiuni comerciale, vânzări în scădere), amplificate de un declin acut al cererii din China, dar şi de disrupţie în producţie.

Va exista un declin moderat per ansamblu pentru industria produselor de larg consum, atât pentru consumul privat, cât şi pentru exporturi de servicii. Cererea pentru anumite segmente de produse, precum mâncare, va rămâne rezilientă şi va exista o creştere online semnificativă.

Produsele electronice vor fi afectate marginal.

Companiile aeriene sunt cele mai afectate de restricţiile călătorie impuse de UE. De exemplu, Air France, liderul european, avea planificate 815.000 de locuri de călătorie într-o perioadă de 30 de zile, între state UE şi state non-UE. Restaurantele sunt de asemenea extrem de afectate.

În faţa şocurilor negative pe partea veniturilor, unul din principalele răspunsuri ale unei gospodării cu înclinaţie spre consum este să amâne cumpărarea unei maşini. Drept urmare, industria auto a simţit deja lovitura, fiind nevoită să închidă majoritatea fabricilor de producţie de maşini. În China, vânzările de maşini au scăzut cu 92% în primele două săptămâni din februarie. Datele din China sugerează astfel că impactul va fi extraordinar de mare, iar din păcate acesta este numai efectul direct, potrivit raportului London Business School.

Există un impact major şi asupra lanţului de distribuţie, deoarece sunt înregistrate numeroase disrupţii, iar impactul încă nu a fost simţit.

Munca de acasă

Firmele pot regândi munca şi pot accepta mai des munca de acasă, ceea ce duce la mai multă flexibilitate pentru muncitori şi un trafic mai mic în oraşe.

Cu totuşi, acest lucru naşte oportunităţi inegale. Mai mulţi muncitori înalt calificaţi pot lucra de acasă (educaţie, servicii financiare, joburi corporate) decât muncitori slab calificaţi (şoferi, distribuţie, muncitori retail).

Aptitudinile sunt corelate cu lichidităţile care pot susţine o perioadă de şomaj în timpul crizei.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: