Cîţu, despre majorarea de capital a băncii fostului CAER, suspectată de strânse legături cu serviciile secrete ruse: România nu are nimic de câştigat
0
Premierul Florin Cîţu a anunţat că România nu va participa la majorarea de capital a Băncii Internaţionale de Investiţii (despre care se spune că ar fi controlată de Vladimir Putin), întrucât nu are nimic de câştigat, scrie news.ro.
„Sunt total neplăcut surprins să văd acest memonandum semnat de fostul ministru”, a declarat premierul, precizând că va investiga ”cine a decis că e bine pentru România să investească milioane de euro într-o bancă a ruşilor”.
Premierul Florin Cîţu a fost întrebat, marţi, dacă România va participa la majorarea de capital a Băncii Internaţionale de Investiţii şi a răspuns: ”Nu. Ştiţi foarte bine opinia mea. România nu are nimic de câştigat de pe urma participării la această bancă. Sunt foarte multe semne de întrebare despre activitatea acestei bănci”.
În plus, premierul s-a declarat ”neplăcut surprins” de faptul că Alexandru Nazare a semnat memorandumul pentru participarea României la această bancă.
”Sunt total neplăcut surprins să văd acest momonandum semnat de fostul ministru şi dat de avizare spre Guvern. Nu ştiu cine l-a convins – şi ar trebui să facem o investigaţie în acest sens - că e un lucru bun pentru România. Ieri am văzut memorandumul. Sunt total surprins neplăcut de acest eveniment, având în vedere opinia mea, a statului român”, a mai declarat Cîţu.
Întrebat dacă va trimite corpul de control la Ministerul de Finanţe, premierul a apreciat: ”Sunt mai multe lucruri la care ne uităm. Vom începe să ne uităm cine a decis că e bine pentru România să investească milioane de euro într-o bancă a ruşilor”.
Banca Internaţională de Investiţii (BII) a fost înfiinţată ca bancă a CAER (fostul spaţiu economic comunist), printr-un acord semnat pe 10 iulie 1970 între Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, România şi Slovacia (acum membre UE şi NATO), pe lângă Rusia, Mongolia, Vietnam şi Cuba.
Budapesta găzduieşte acum fosta bancă a Blocului comunist. În mod normal, scrie New York Times, o astfel de lansare ar fi trecut neobservată, dar s-a aflat că directorul său, Nikolai Kosov, are legături strânse cu agenţiile de spionaj ale Kremlinului, iar pe de altă parte Parlamentul ungar i-a acordat băncii imunitate în cazul anchetelor poliţiei sau ale organelor fiscale.
Toate acestea i-au făcut pe observatorii occidentali să tragă concluzia că banca ar putea fi folosită ca bază pentru spionajul rus pe teritoriul Uniunii Europene, scrie NYT.
Pe de altă parte, participarea Ungariei la banca CAER a continuat chiar şi după prăbuşirea Pactului de la Varşovia şi decesul CAER. Dar în anii 2000, în timpul primei administraţii Orbán, guvernul maghiar a decis să părăsească instituţia financiară, care până atunci abia mai răsufla. În acel moment, Orbán s-a plâns de lipsa transparenţei din jurul băncii.
Cu toate acestea, în 2012, Putin a reînviat BII şi doi ani mai târziu, după ce Rusia a acordat un împrumut Ungariei de 10 miliarde de euro pentru ca Rosatom, compania rusă, să construiască un alt reactor la centrala de la Paks, Viktor Orbán s-a răzgândit şi a readerat la BII, scrie publicaţia maghiară hungarianspectrum.org.
Publicaţia Népszava se întreabă de ce se mută banca la Budapesta? Este posibil ca BII să fie o acoperire pentru contraspionajul rus, potrivit jurnalistului maghiar Csaba Káncz, de la site-ul Privát Bankár. De exemplu, filiala Băncii Naţionale ungare CW Bank de la Viena a fost cureaua de legătură a spionajului sovietic în Occident. Portalul maghiar mai notează că preşedintele BII, Nikolai Kosov, nu este străin de Budapesta. Tatăl său, Nikolai, a petrecut 12 ani ca şef al biroului KGB din Budapesta.
El şi personalul său au ocupat mai multe birouri în cadrul Ministerului de Interne ungar. Mama sa, Elena Kosova, a lucrat, de asemenea, pentru KGB şi a fost descrisă de agenţia TASS, la moartea acesteia, în 2014, ca fiind cea mai faimosă spioană rusă a secolului XX care, în timp ce era angajată la Naţiunile Unite, la New York, lucra activ cu un grup care a furat secretul bombei atomice de la americani pentru Rusia. Nikolai Junior, născut în 1955, era adolescent când părinţii lui s-au mutat la Budapesta.
A urmat apoi la Moscova, faimosul MGIMO (Institutul de Relaţii Internaţionale din Moscova). A lucrat apoi ca diplomat la Londra şi Dublin, iar în 1993, când a părăsit MAE rus, a primit funcţii de conducere în mai multe companii de stat ruseşti .
În 2012, Putin, care provine tot din KGB, a decis să-l numească preşedinte al BII. Kosov a acumulat o avere considerabilă.
Potrivit documentelor Panama Papers, Kosov a fost beneficiarul a şase companii, toate înregistrate în Insulele Virgine Britanice. Şi având în vedere antecedentele familiei sale, probabil că Nikolai Kosov să aibă legături bune cu SVR, agenţia de informaţii externe a Rusiei, notează notează hungarianspectrum.org.
Prin mutarea sediului BII de la Moscova la Budapesta, Putin ar urmări evitarea sancţiunilor la care este supusă Rusia de către SUA şi UE după anexarea Peninsului Crimeaa, iar Viktor Orban, finanţarea proiectelor care nu sunt eligibile la UE.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
