Ce factori ar putea afecta rata inflaţiei: politica fiscală şi de venituri, deficitul de cont curent şi noul indice IRCC

Principalele incertitudini şi riscuri asociate perspectivei inflaţiei decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, iar evoluţia deficitului de cont curent este preocupantă, anunţă Banca Naţională a României (BNR).

Potrivit BNR, incert este şi impactul noului indice IRCC asupra creditării şi a mecanismului de transmisie a politicii monetare. Totodată, proliferează semnele de deteriorare a economiei zonei euro şi a celei globale şi sporesc incertitudinile asociate perspectivelor acestora, mai cu seamă în contextul războiului comercial şi al Brexit, mai arată banca centrală. Deosebit de relevante sunt deciziile de relaxare ale politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune, subliniază BNR.

Potrivit guvernatorului Mugur Isărescu, rata anuală a inflaţiei IPC a scăzut în luna iunie până la 3,8 la sută, de la 4,1 la sută în luna mai, uşor sub nivelul prognozat, dar deasupra intervalului de variaţie al ţintei.

Evoluţia s-a datorat scăderii consistente a preţurilor legumelor şi combustibililor. Comparativ cu finalul trimestrului I, când s-a situat la 4,03 la sută, rata anuală a inflaţiei s-a redus exclusiv datorită evoluţiei din iunie. Descreşterea în raport cu luna martie a fost determinată în principal de dinamica preţului combustibililor.

În schimb, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) şi-a accelerat creşterea de la 2,7 la sută în martie la 3,3 la sută în iunie.

Pe lângă influenţele noii taxe din sectorul telecomunicaţiilor şi ale creşterii preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare, avansul evidenţiază presiuni inflaţioniste în creştere pe partea cererii şi a costurilor salariale, alături de ajustările în sens ascendent ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC a continuat să scadă până la 4,1 la sută în luna iunie, de la 4,2 la sută în luna mai 2019.

Potrivit BNR, noile date statistice confirmă accelerarea creşterii economice în trimestrul I 2019 la 5 la sută, de la 4,1 la sută în intervalul anterior. Consumul final a continuat să reprezinte principalul determinant al creşterii economice (4,5 puncte procentuale), urmat de variaţia stocurilor (2,4 puncte procentuale), şi apoi de formarea brută de capital fix cu o contribuţie pozitivă uşor diminuată faţă de varianta anterioară (0,6 puncte procentuale). În schimb, exportul net şi-a redus aportul negativ la evoluţia PIB, pe fondul revizuirii ecartului nefavorabil dintre dinamica exporturilor şi cea a importurilor de bunuri şi servicii.

Cele mai recente date statistice arată o temperare a dinamicii anuale a deficitului balanţei de bunuri şi servicii în primele două luni ale trimestrului II, dar şi o accelerare a adâncirii în termeni anuali a deficitului de cont curent, pe fondul deteriorării balanţei veniturilor secundare.

„În acelaşi interval se evidenţiază evoluţii mixte în sfera consumului, investiţiilor şi producţiei: continuarea creşterii robuste, chiar dacă uşor încetinită a activităţii în comerţul cu amănuntul şi servicii, precum şi menţinerea la niveluri ridicate a activităţii în sectorul construcţii, dar şi prelungirea creşterii lente a producţiei industriale, mai cu seamă a celei prelucrătoare”, arată BNR.

Creşterea anuală a creditului acordat sectorului privat a încetinit uşor în iunie 2019, la 7,1 la sută de la de 7,7 la sută în trimestrul I, în condiţiile continuării temperării dinamicii componentei în lei, care a rămas însă solidă. Pe acest fond, ponderea creditului în lei în totalul creditului s‑a majorat la 66,6 la sută (maximul perioadei post iunie 1996).

În şedinţa de luni, 5 august, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2019, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Noua prognoză reconfirmă perspectiva menţinerii ratei anuale a inflaţiei deasupra intervalului ţintei până la finalul acestui an, urmată de revenirea şi menţinerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului, până la finele orizontului prognozei, pe o traiectorie relativ similară celei previzionate anterior.