Arin Stănescu, la Adevărul Live: Procurorii nu au o mentalitate prea diferită de cea a Fiscului

Avocatul Arin Stănescu, despre efectele luptei anticorupţie asupra mediului de afaceri 

Statul nu poate să dispună de sechestrele pe bunuri în cazul unor confiscări speciale sau extinse decât dacă acestea sunt puse cel puţin cu o zi înainte de deschiderea procedurii de insolvenţă, a declarat, la Adevărul Live, avocatul Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă (UNPIR).

Ştiri pe aceeaşi temă

De asemenea, am discutat la Adevărul Live cu avocatul Arin Stănescu şi despre cum a evoluat în primele luni ale acestui an numărul firmelor intrate în insolvenţă, care este domeniul de activitate al celor mai multe societăţi care ajung în proces de reorganizare şi care sunt şansele de redresare a acestora.

Principalele declaraţii:

Evaziunea la stat

Evaziunea nu este numai în privat, ci şi la stat, este o reminiscenţă comunistă. Statul a păstrat companiile din energie, unde erau şpăgile. În transporturi, CFR e un cimitir, problema este că nici privaţii nu arată mult mai bine.
 
Numărul insolvenţelor a scăzut
 
Dacă în perioada iulie-decembrie 2013 erau peste 14.000 de dosare deschise de insolvenţă, iar în perioada iulie-decembrie 2014 au fost doar 7.245, s-a redus la jumătate. Acum avem cam 900 de dosare pe lună, deci am putea avea la finele anului cam 10.000, nivel asemănător cu cele dinaintea crizei. Cele mai afectate domenii sunt comerţul şi construcţiile. 
 
Sunt mai mulţi factori care au condus la această situaţie: unii nu au mai dorit să intre în insolvenţă, s-au impus limite pentru debitori, nu se mai poate cere insolvenţa pe sume mici. Bine, şi acum sunt destul de mici. De asemena, creşterea economică, pornesc motoarele economiei. Avem 3% creştere economică pe an, este mare pentru Uniunea Europeană.
 
Cea mai mare problemă în asigurarea succesului reorganizării este dată de finanţare. Băncile nu finanţează nici societăţi care nu sunt în insolvenţă. În Occident, băncile care au finanţat deja analizează dacă dând un împrumut îşi creşte şansele pentru a recupera banii. La noi, BNR te trimite automat la Biroul de Credite.
 

Buticarii, speriaţi de ANAF

Fiscul ia prima oară la ţintă buticarii. Am citit în Adevărul că nu se mai dau bunuri "pe caiet". Ştiu la mine la ţară unde fix aşa se trăia, oamenii dădeau uleiul pe caiet şi luau banii când venea pensia. E o problemă chiar de supravieţuire.
 

DNA nu blochează economia

Cine nu se simte în stare să răspundă pentru deciziile sale pe motiv că vine DNA, atunci poate ar trebui să găsească altceva, să dea cu mătura. Ce este prost este că funcţionarii sunt prost plătiţi, unii au 1.000 de lei şi deruleză contracte de milioane de euro.
 
Noi am dat afară pe cineva pentru că a cumpărat un activ de la o rudă şi a încălcat Codul de etică.
 
Când poate fi folosită arestarea preventivă
 
Anul viitor fac 40 de ani profesie, arestarea preventivă trebuie să fie folosită pentru protejarea societăţii, a probelor sau să nu fugă suspectul. Dar nu sunt fan să ne întoarcem la vechiul regim. Când e vorba de infracţiuni de violenţă, de a influenţa martorii sau să o şteargă, atunci, da, să meargă "la beci". Dar să nu fie instrument de presiune.
 

Băncile se vor trezi fără nimic, deşi sunt creditori garantaţi

Va fi o problemă foarte mare, deoarece băncile sunt creditori garantaţi, eventual s-au înscris la masa credală de mai mulţi ani, iar acum se vor trezi că statul vrea să ia bunurile, ba chiar eliberate de garanţii.
 
Cazurile Mechel, Romstrade, Tehnologica Radion
 
Domnul prim-ministrul spune că evaziunea este făcută de societăţile intrate în insolvenţă şi că se pot recupera la buget 10 miliarde de euro. Ştiţi câte companii au intrat în insolvenţă de la modificarea legii? Un număr de 9.000. Am mai vorbit aici şi despre grupul siderurgic Mechel. În perioada de insolvenţă aceste societăţi au angajat oameni pe lângă cei care erau, acum avem 2.700 de salariaţi, am plătit 140 de milioane de lei impozite, producem 35.000 de tone. Ceilalţi creditori au înţeles, dar ANAF ne mănâncă zilele: au contestat peste tot, acum fac apel. Le-am zis: e mai bine dacă intrăm în faliment? 
 
Avem dosare foarte importante, Tehnologica Radion, Romstrade etc. Concepţia procurorilor nu este foarte departe de cea a Fiscului. Poate s-au dat, s-au făcut lucruri, probabil s-a dat mită, dar ce faci acuma? Avem 2.000 de angajaţi, dacă blochezi contul de Trezorerie şi nu faci nicio plată, blochezi toată firma.
 
Antifrauda este împărţită în două: o parte care lucrează direct sub conducerea Parchetului General şi o Antifraudă de la Fisc. Dacă vin de la Parchet, le deschidem tot. Dar dacă vin de la ANAF, nici nu stăm de vorbă cu ei. Ei nu înţeleg că ei sunt doar o parte administrativă, cum pot ei să intre peste decizia unor judecător? Mai ales că ANAF este şi creditor.

Confiscarea averilor

Confiscarea este o măsură care de cele mai multe ori este necesară, mai ales când e vorba de confiscarea specială sau confiscarea extinsă. Lumea ştie mai puţin despre ea, Curtea Constituţională a statuat că se poate aplica numai din 2012, deci nu se poate aplica pentru bunurile achiziţionate înainte de 2012.
 
Avem o problemă: administratorii judiciari pot dispune de toate bunurile, fără presiunea unor ipoteci. Singurul lucru care nu poate fi eliminat este că nu poate dispune de bunurile cu confiscarea specială şi cea extinsă. Cu o singură condiţie: dacă aceasta nu a fost făcută cu cel puţin o zi înainte de deschiderea procedurii de insolvenţă.
 
Aşa a zis legiuitorul, aceasta trebuie radiată.
 
Atunci când nu există un plan de reorganizare, trebuie automat decisă deschiderea procedurii de faliment. Sperăm să ne lămurim într-o parte sau alta.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările