80% din familii fac faţă cu greutate cheltuielilor. Femeile şi vârstnicii au cele mai mari probleme. Cum se descurcă bărbaţii

O amplă anchetă privind condiţiile de viaţă ale românilor scoate la iveală faptul că mulţi dintre adulţi nu-şi pot achita la timp facturile şi abia fac faţă cheltuielilor de zi cu zi.

Institutul Naţional de Statistică a efectuat o anchetă asupra asupra calităţii vieţii pe un eşantion de circa 10.000 de locuinţe din toate judeţele ţării.

În cadrul acesteia a rezultat că aproape două din cinci gospodării (37,6%) suportă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile curente ale vieţii, iar dacă se iau în considerare şi cele care declară o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi se ajunge la 80,0% din totalul gospodăriilor. 

Pentru una din 5 gospodării cheltuielile curente nu pun probleme deosebite, acestea fiind depăşite destul de uşor, uşor sau chiar foarte uşor.

Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe în cursul anului 2018, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrică (55,3% din gospodăriile cu restanţe), întreţinerea locuinţei (50,1%) şi abonamentul telefonic (41,7%). 

Ponderi reduse s-au înregistrat la restanţele pentru rate la împrumuturi1 (8,2%), explicabil prin specificul acestor tipuri de plăţi care sancţionează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum şi prin frecvenţa redusă a gospodăriilor care au de restituit împrumuturi. 

După statutul ocupaţional al capului gospodăriei se observă că gospodăriile de şomeri (categorie de persoane active) se regăsesc în situaţia cea mai dificilă, ponderea celor care nu şi-au putut plăti la timp sumele datorate fiind de 59,5%, proporţie mai mare faţǎ de celelalte categorii de gospodǎrii. 

Fenomenul restanţelor este de asemenea mai răspândit în cazul gospodăriilor cu copii şi mai ales al celor cu doi adulţi ṣi 3 sau mai mulţi copii în întreţinere (40,2%) sau respectiv în cazul gospodăriilor cu un părinte singur cu cel puţin un copil (30,9%). 

Pentru caracterizarea situaţiei economice a gospodăriilor este interesant de observat şi autoaprecierea gospodăriilor privind măsura în care pot face faţă cheltuielilor curente, folosind o scală de valori care pleacă de la nivelul inferior “cu mare dificultate” până la nivelul superior “uṣor ṣi foarte uşor”.

Astfel, aproape două din cinci gospodării (37,6%) afirmă că suportă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile curente ale vieţii, iar dacă se iau în considerare şi cele care declară o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi se ajunge la 80,0% din totalul gospodăriilor. Pentru una din 5 gospodării cheltuielile curente nu pun probleme deosebite, acestea fiind depăşite destul de uşor, uşor sau chiar foarte uşor.

Printre tipurile de gospodării care fac faţă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielilor curente se numără cele conduse de femei (47,4%) sau de persoane cu vârsta de 65 ani şi peste (44,7%), precum şi gospodăriile formate din doi adulṭi cu trei sau mai mulṭi copii în întreṭinere (57,1%). 

De asemenea, se regăsesc în acestă situaţie 59,9% dintre gospodăriile al căror cap are statutul ocupaţional de şomer, 52,6 % dintre cele conduse de un agricultor şi 61,7% din cele conduse de alt statut. Estimarea de către gospodării a nivelului minim al veniturilor care le-ar permite acoperirea cheltuielilor curente se află în directă legătură cu gradul în care fac faţă cheltuielilor impuse de viaţa de zi cu zi. Din acest punct de vedere se observă existenţa unor diferenţieri clare, generate de caracteristicile gospodăriilor. 

Astfel, mai mult de un sfert din gospodării consideră că pot efectua cheltuielile curente cu un venit bănesc net lunar minim cuprins între 1001 lei şi 2000 lei, dar trei din cinci gospodării au nevoie de cel puţin 2000 lei pentru acoperirea cheltuielilor lunare. Mai mult de o treime din gospodării consideră că venitul necesar acoperirii cheltuielilor curente ar trebui să fie chiar mai mare de 3000 lei lunar. În general, tendinţa este de creştere a ponderii gospodăriilor care consideră că au nevoie de un venit tot mai mare pentru a face faţă cheltuielilor.

Aprecierea sub aspect bănesc a nevoilor gospodăriilor demonstrează clar diferenţele mari între condiţiile de trai ale gospodăriilor din cele două medii de rezidenţă, în special în zona grupelor extreme de venituri considerate necesare. 

Astfel, dacă în mediul rural aproape 9% dintre gospodării se încadrează în primul interval de venituri (sume de până la 1000 lei), în mediul urban, această grupă este considerată corespunzătoare într-un procent de aproape 4% din gospodării.

Dintre gospodăriile urbane, peste 75% declară că ar avea nevoie pentru cheltuielile curente de sume care depăşesc 2000 lei lunar. Venituri de până la 2000 lei sunt considerate necesare acoperirii cheltuielilor curente mai frecvent de către gospodăriile conduse de femei, de cei din grupa de vârstă de 65 de ani ṣi peste, de cele cu statutul ocupaţional de agricultor, precum şi de gospodăriile care nu au în componenţă copii dependenţi.

Împrumuturile, ca instrument financiar, sunt folosite de 8,0% dintre gospodării, iar ele au fost contractate în principal pentru: cumpărarea în rate, inclusiv prin leasing, a unor bunuri de tipul autoturismelor, echipamentului tehnic şi electronic etc. (53,8%) ṣi plata cheltuielilor pentru îmbunătăţirea, repararea, renovarea locuinţei (40,7%).

În proporţii mult mai mici, gospodăriile au contractat împrumuturi în alte scopuri, cum ar fi: datorii, acoperirea unei descoperiri de cont, plata facturilor (24,1%); cheltuieli pentru educaţie ṣi îngrijirea copiilor (4,1%); achitarea unor cheltuieli legate de sănătate (4,1%) ṣi cheltuieli pentru concedii ṣi timp liber (2,5%).

Împrumuturile sunt mai des utilizate de către gospodăriile din mediul urban (10,2% faţă de 5,4% la gospodăriile din rural) şi de către gospodăriile conduse de bărbaţi (9,4% faţă de 4,6% în cazul gospodăriilor conduse de femei). Cumpărarea în rate a unor bunuri, inclusiv prin leasing (autoturisme, echipament tehnic etc.) a fost cel mai frecvent scop al contractării de împrumuturi pentru gospodăriile conduse de salariaţi (59,5%) ṣi de pensionari (43,0%).

Împrumuturile contractate pentru îmbunătăţirea sau repararea locuinţei s-au întâlnit cel mai frecvent la gospodăriile conduse de: salariaţi (42,2%), pensionari (40,8%) ṣi agricultori 30,3%. Locuinţa reprezintă un element foarte important în definirea standardului de viaţă al unei gospodării, atât din punct de vedere al caracteristicilor tehnico-constructive şi funcţionale, cât şi sub aspectul cheltuielilor impuse de întreţinerea ei. În anul 2018, în marea lor majoritate (95,9%), gospodăriile ocupă locuinţa în calitate de proprietar. Ponderea gospodăriilor chiriaṣe este mai mare cu 1,9 puncte procentuale în mediul urban faṭă de mediul rural.

Mai mult de jumătate din gospodării (60,9%) trăiesc în locuinţe individuale separate, proporţia fiind puternic influenţată de mediul rural, restul gospodăriilor regăsindu-se în imobile cu mai multe locuinţe (37,9%).

Imobilele în care se găsesc locuinţele gospodăriilor sunt aproape în totalitate de tipul casă individuală separată în cazul mediului rural (97,4%) şi preponderent, apartamente în imobile cu mai multe locuinṭe (69,8%) în cazul mediului urban, se arată în studiul INS.