48% din datoria României este deţinută de persoane din afara ţării
0O statistică publicată vineri de Eurostat arată că aproape jumătate din datoria României este deţinută de nerezidenţi, procent asemănător cu al Germaniei.
48,5% din datoria guvernamentală a României era deţinută anul trecut de nerezidenţi, în timp ce corporaţiile financiare deţineau 48,7% şi entităţile rezidente nefinanciare 2,7%, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
La sfârşitul trimestrului patru din 2017, datoria guvernamentală a României se situa la 300,7 miliarde de lei, sau 35% din PIB, în scădere cu 0,4 puncte procentuale de la 35,5% din PIB, în precedentele trei luni.
Potrivit datelor Eurostat, într-o situaţie asemănătoare se află şi Germania, cu 49,5% din datoria guvernamentală deţinută anul trecut de nerezidenţi, în timp ce corporaţiile financiare deţineau 48,6% şi entităţile rezidente nefinanciare 1,9. La sfârşitul trimestrului patru din 2017, datoria guvernamentală a Germaniei reprezenta 64,1 % din PIB.
Dintre statele membre pentru care există date disponibile, ponderea datoriei publice deţinută de nerezidenţi în 2017 a fost cea mai mare în Cipru (82%), urmată de Lituania (73%), Letonia (68%), Finlanda, Austria şi Slovenia (toate 67%).
În schimb, cea mai mare parte a datoriilor deţinute de sectorul rezidenţial al societăţilor financiare a fost înregistrată în Suedia şi Danemarca (ambele 69%), faţă de Ţările de Jos, Malta şi Italia (toate cele 62%).
În general, în întreaga UE, mai puţin de 10% din datorii au fost deţinute de sectoarele nefinanciare rezidente (nefinanciare) corporaţii, gospodării şi instituţii fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei), cu excepţiile notabile ale Maltei (26%), Ungaria (20%), Portugalia (13%) şi Irlanda (11%).
Cotele maxime ale scadenţei iniţiale pe termen scurt în Suedia, Ungaria şi Portugalia
Cu aproape 25% din datoria publică totală având un termen mai mic de un an, Suedia a înregistrat cea mai mare proporţie a scadenţelor iniţiale pe termen scurt ale datoriei între statele membre în 2017, înaintea Ungariei (18%) şi a Portugaliei (17%). Italia (13%), Danemarca (11%), Finlanda şi Franţa (ambele 10%) au înregistrat, de asemenea, acţiuni pe termen scurt datorie în jurul sau peste 10%.
La polul opus, aproape toată datoriile făcute de Bulgaria, Lituania, Polonia şi Slovacia erau pe termen lung.