Statul îşi cârpeşte bugetul din „donaţii“

Măsurile de austeritate nu au echilibrat semnificativ deficitul în 2010 aşa cum arată execuţia bugetară. Cea mai mare contribuţie au avut-o veniturile nefiscale. Guvernul şi-a luat asigurări, inclusiv prin emiterea unor acte normative, de încasări suplimentare în condiţiile în care economia privată a rămas în recesiune.

Citiţi şi: Deficitul e în grafic, dar fără arierate

Cine suportă reforma companiilor de stat

Derapajul cheltuielilor publice a fost temperat, anul trecut, numai prin reducerea salariilor. Acestea au scăzut cu patru miliarde de lei faţă de 2009, suma totală alocată pentru remunerarea sectorului public fiind de 42,8 miliarde de lei. În 2011, cheltuielile de personal nu trebuie să depăşească 39 de miliarde de lei, deci este necesară o reducere suplimentară de alte patru miliarde de lei.

Asta în condiţiile în care Guvernul a anunţat o recuperare de 15% din tăierile operate anul trecut. Este de presupus atunci că economia va fi făcută din disponibilizări, dar numărul acestora este ţinut la secret.

Altfel, nicio categorie de cheltuieli nu a înregistrat scăderi faţă de 2009, în afara celei privind subvenţiile - unde s-a făcut o economie nesemnificativă de 480 de milioane de lei - şi, conform „tradiţiei", celei privind investiţiile. Aici, banii alocaţi pe proiecte de dezvoltare au scăzut cu peste 2,5 miliarde de lei faţă de 2009.

Povară fiscală crescută

În condiţiile în care economia s-a menţinut, în 2010, în recesiune, statul a reuşit performanţa de a-şi creşte încasările peste nivelul din 2008, an de boom economic. Astfel, veniturile au fost cu peste trei miliarde de lei mai mari decât la sfârşitul lui 2008 şi cu 11,3 miliarde de lei peste nivelul din decembrie 2009. De unde au venit banii? Veniturile fiscale au sporit strict la capitolul TVA, accize şi la impozitele şi taxele pe proprietate.

În total, creşterea a fost cu 7,7 miliarde de lei mai mare decât în 2009. Încasări suplimentare - de aproape cinci miliarde de lei - au venit numai din TVA. Pe de altă parte, veniturile din impozitul pe profit, pe salarii şi venit au scăzut considerabil faţă de 2009, cu peste 1,6 miliarde de lei. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât, în 2009, aceste venituri au scăzut şi faţă de 2008, dar mai puţin, cu 1,1 miliarde de lei.

În aceste condiţii, statul nu putea miza numai pe creşterea fiscalităţii. Încasările au fost sporite, în 2010, şi prin atragerea unor venituri ale unor companii de stat sau regii publice prin mijloace mai mult sau mai puţin ortodoxe, incluse la capitolul veniturilor nefiscale. În acest sens, Guvernul a avut grijă să-şi acopere mişcarea inclusiv prin acte normative. Cifrele sunt elocvente: anul trecut, încasările din venituri nefiscale au crescut cu 18,5% faţă de 2009, fiind cu 3,8 miliarde de lei mai mari decât cele din 2008. Acestea au avut o pondere în PIB de 4%, mai mult decât accizele şi impozitul pe salarii şi venit.

Măsură cu dedicaţie

Dividendele încasate de stat din Fondul Proprietatea, care, potrivit unei modificări a Codului Fiscal, sunt scutite de la plata impozitelor, au adus 1,2 miliarde de lei, o sumă de 3,4 ori mai mare decât în 2009.

Majorarea TVA a adus mai mulţi bani

În prima jumătate a anului, scăderea consumului a prăbuşit încasările din TVA, veniturile cu cea mai rapidă absorbţie la buget. Faţă în faţă cu falimentul, Guvernul a majorat impozitul indirect la maximul practicat în UE, respectiv la 24%. Măsura a plesnit, din nou, consumul şi, prin urmare, a contribuit la prelungirea agoniei economice.

Influenţa strict pe încasările statului a fost însă pozitivă. Dacă până în luna iunie veniturile din TVA erau în continuă scădere, luna august a marcat trecerea pe plus a încasărilor. Astfel, în perioada 30 iunie - 31 decembrie 2010, încasările din TVA s-au ridicat la 22,8 miliarde de lei, faţă de 16,4 miliarde de lei în primele şase luni ale anului. Per ansamblu, majorarea TVA a generat încasări suplimentare de cinci miliarde de lei faţă de 2009.

Curtea de Conturi, în controale la Romgaz

Curtea de Conturi Sibiu a demarat o serie de controale la compania Romgaz, iar decizia luată de instituţie în urma raportului a fost contestată de producătorul de gaze, au declarat surse guvernamentale, pentru „Adevărul".

Potrivit aceloraşi surse, de inspecţii sunt vizate şi companiile Electrica şi Loteria Română. Reamintim că cele trei companii au fost obligate să „doneze" - în urma unor decizii ale Adunărilor Generale ale Acţionarilor, unde statul este acţionar majoritar - sume de până la 400 de milioane de lei către bugetul de stat.

Cea mai mare sumă - şi totodată maximă - a fost vărsată de Romgaz. Electrica a donat 150 de milioane de lei, iar Loteria Română - aproximativ 20 de milioane de lei. „Această practică a statului este una cel puţin neortodoxă, dar, fără această măsură, era în pericol ţinta de deficit bugetar", crede economistul Aurelian Dochia.

El spune că situaţia economică în 2010 a fost una excepţională, iar Guvernul a luat, astfel, decizii excepţionale. De altfel, administratorul Fondului Proprietatea, Franklin Templeton, şi-a exprimat la rândul său „dezamăgirea" faţă de transferul sumei de 400 de milioane de lei de la Romgaz către bugetul de stat, sperând ca decizia să fie anulată. Atitudinea statului a fost cu atât mai blamată, cu cât transferul banilor a fost făcut înainte de încheierea exerciţiului financiar.

Foame de bani

Deşi Guvernul a motivat, în repetate rânduri, transferul unor instituţii autofinanţate în propria subordine cu „un control mai strict al cheltuielilor de personal", raţiunea acestui transfer se vede în creşterea veniturilor nefiscale în 2010. Începând cu 1 octombrie 2009, Executivul a decis ca veniturile obţinute de autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii să fie vărsate la bugetul de stat.

" Această practică este cel puţin neor­todoxă, dar era în pericol ţinta de deficit bugetar. "
Aurelian Dochia
analist economic