Spaniolii, forţaţi de sărăcie să caute mâncare prin tomberoane

Criza economică şi măsurile de austeritate i-au determinat pe spanioli să recurgă la acţiuni extreme pentru a supravieţui. „The New York Times” a publicat un reportaj care ilustrează foametea care străbate întreaga ţară şi tehnicile la care apelează spaniolii pentru a-şi asigura existenţa de pe o zi pe alta.

Tehnici de supravieţuire precum căutarea hranei prin coşurile de gunoi au devenit deja obişnuite în oraşele spaniole, mai ales că rata şomajului printre tineri este mai mare de 50% şi din ce în ce mai multe familii au adulţi fără locuri de muncă. Problema căutării de hrană a devenit atât de extinsă încât oraşul spaniol Girona a recurs la instalarea de lacăte pe coşurile de gunoi ale magazinelor alimentare ca măsură de precauţie pentru sănătatea publică. 

Recent, guvernul a majorat cu trei puncte procentuale Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA), ajungând la 21% la majoritatea produselor, şi cu două puncte procentuale la alimente, făcând viaţa şi mai grea pentru cei aflaţi pe marginea prăpastiei financiare. Nu se vede nicio urmă de consolare, mai ales în contextul în care guvernele regionale se confruntă deja cu propriile crize financiare, în urma cărora sunt tăiate o serie de servicii gratuite precum prânzurile şcolare acordate elevilor ce provin din familii cu venituri mici. 

Un raport pe acest an realizat de către o asociaţie catolică de caritate, Caritas, a arătat că ei au alimentat, în 2010, aproximativ un milion de spanioli, de două ori mai mulţi faţă de 2007. Numărul acesta s-a mărit în 2011 cu 65.000 de persoane. 

Potrivit asociaţiei, 22% din familiile spaniole trăiesc în sărăcie şi aproximativ 600.000 de gospodării nu au niciun venit. În plus, se estimează că numărul acestora va creşte în lunile următoare.

Poveşti cutremurătoare

Jurnaliştii au surprins, într-o seară, o tânără căuând într-un container aflat în apropierea unui magazin de fructe şi legume, închis pe perioada nopţii, dintr-un cartier din Madrid. Ea căuta în gunoi după mâncarea pentru a doua zi şi a găsit câţiva cartofi pe care i-a încărcat într-un bagaj de alături. 

Femeia în vârstă de 33 de ani a povestit că a lucrat la un oficiu poştal, dar şomajul i s-a terminat şi acum trebuie să se întreţină cu 400 de euro pe lună. Împreună cu nişte prieteni stă ilegal într-o locuinţă care mai are apă şi electricitate, în timp ce noaptea strânge alimente din coşurile de gunoi. 

La un piaţă en-gros de fructe şi legume de la marginea oraşului, muncitorii lucrau de zor pentru a încărca lăzile cu marfă în camioane. Dar aproape la fiecare colţ erau bărbaţi şi femei care strângeau pe furiş produsele care au căzut şi s-au rostogolit în canal.

La un alt supermarket din Madrid, mai mulţi oameni s-au adunat la ora închiderii gata-gata să se arunce asupra coşurilor de gunoi care au fost aduse pe marginea trotuarului. Cei mai mulţi au reacţionat cu furie când au observat prezenţa jurnaliştilor în zonă. Însă, în cele din urmă, doar o parte au apucat să caute în containere pentru că acestea erau ridicate destul de rapid. 

Dar, dimineaţa, în staţia de autobuz de lângă magazinul en-gros, oameni de toate vârstele aşteptau să-şi facă proviziile. Unii susţineau că au cumpărat alimentele, deşi hrana în general, la acest magazin, nu este de vânzare în cantităţi mici. Ceilalţi au recunoscut că au obţinut hrana căutând prin gunoi. 

Victor Victorio, 67 de ani, un imigrant din Peru, a povestit că vine zilnic în zona magazinului respectiv pentru a găsi fructe şi legume aruncate la gunoi. El lucra în construcţii, dar şi-a pierdut locul de muncă din 2008 şi încearcă să-şi întreţină fiica indiferent de modalitatea la care apelează. 

Foametea a fost declanşată de măsurile de austeritate din ce în ce mai severe

Pe măsură ce Spania încearcă cu disperare să atingă obiectivele bugetare, a fost obligată să urmeze acelaşi drum precum Grecia prin introducerea de măsuri de austeritate una după alta, prin reducerea locurilor de muncă din sectorul public, a salariilor bugetarilor, a pensiilor şi a altor beneficii, pe măsură ce economia continuă să scadă. 

Pentru un număr tot mai mare de spanioli, alimentele din coşurile de gunoi îi ajută să-şi păstreze banii pentru cheltuielile de bază. 

Aproximativ o treime dintre cei care au nevoie mare de ajutor nu au apelat niciodată la cantinele săracilor înainte ca declinul economic să-şi facă apariţia. Pentru majoritatea, această necesitate de a apela la ajutor este de-a dreptul stânjenitoare. În unele cazuri, familiile merg la cantinele săracilor din oraşele din apropiere astfel încât să nu fie recunoscuţi de nimeni. 

Măsuri de protecţie a sănătăţii: încuierea containerelor

„Este contrar demnităţii acestor persoane să caute mâncare în acest fel“, a declarat Eduardo Berloso, un oficial din Girona, oraşul care a propus ca toate containerele de lângă magazinele alimentare să fie încuiate. 

Berloso a propus implementarea acestei măsuri luna trecută, în urma zvonurilor venite din partea muncitorilor şi după ce el însuşi a fost martorul „unei asemenea situaţii umilitoare, când o mamă împreună cu copiii săi au tatonat terenul înainte de a începe să caute prin coşul de gunoi“. 

Cei care au afacerea în zona de unde spaniolii adună hrană din containere compătimesc starea în care au ajuns aceştia.

„Nu este deloc plăcut să vezi prin ce trec aceşti oameni. Nu ar trebui să existe aşa ceva“, spune Manu Gallego, manager la Canniad Fruit, un magazin en-gros.

În Girona,  Berloso a explicat motivul propunerii de a încuia containerele, şi anume de a păstra sănătatea oamenilor şi a-i îndemna să apeleze la hrana de la cantinele săracilor. Pe lângă lacătele de pe containere, oficialii primăriei vor plasa agenţi civili în apropierea acestora, având cupoane pe baza cărora să înregistreze oamenii pentru a apela la serviciile sociale şi la cantinele săracilor. 

El a precizat că între 80-100 de persoane veneau în mod obişnuit să caute prin containere, cu speranţa că sunt alimente aruncate pe care să le strângă, înainte ca propunerea sa să fie pusă în aplicare.

Robin Hood, varianta modernă 

Însă propunerea lui Berloso nu a rămas fără consecinţe de-a lungul Spaniei, unde criza economică alimentează din ce în ce mai mult protestele care evidenţiază foametea. Un grup format din primari şi din sindicalişti din sudul Spaniei, unde rata şomajului este cu mult deasupra mediei, au organizat recent raiduri de tipul Robin Hood, asaltând două magazine pentru a încărca majoritatea coşurilor cu mâncare de bază şi pentru a pune presiune asupra acestora de a dona mai multă hrană celor nevoiaşi. 

Mai multe persoane s-au ales cu cu acuzaţii de furt de pe urma acestei acţiuni, dar acestea nu regretă nimic şi se pare că sunt susţinute de majoritatea localnicilor. 

„Dacă luarea de mâncare şi oferirea ei familiilor care trec printr-o perioadă extrem de grea înseamnă să furi, atunci îmi asum vinovăţia“, a declarat un membru al grupului, Francisco Molero, care aparţine sindicatului de fermieri „SAT“. 

Unii politicieni sunt de părere că lacătele de pe tomberoane au scopul doar de a proteja imaginea oraşului. Fiind dominat de clădiri medievale şi de străzi pavate al unui fost cartier evreiesc, oraşul de aproximativ 100.000 de locuitori obţine majoritatea veniturilor din turism. 

„Muncitorii sociali sau agenţii civili s-ar putea adresa centrului de distribuţie a hranei fără să fie nevoie să încuie containerele. Este ca şi cum ai omorî o muncă cu o ghiulea“, a afirmat Pia Bosch, un consilier socialist din Girona. Majoritatea fac parte din categoria persoanelor „care nu şi-au imaginat vreodată că vor ajunge într-o asemenea condiţie“, adaugă aceasta.

În schimb, rata şomajului este relativ mică în Girona, 14%, comparativ cu o rată de 25% la nivel naţional. Dar din ce în ce mai multe familii nu au niciun venit. Din cei 7.700 de şomeri din Girona, 40% din ei nu mai primesc niciun beneficiu. 

Ramon Barnera, cel care conduce programele Caritas din Girona, a afirmat că organizaţia şi-a dat seama că ruşinea a fost un factor care i-a împiedicat pe oamenii să vină să ceară de mâncare. În urmă cu trei ani a ajutat la înfiinţarea site-urilor de distribuţie a produselor alimentare care seamănă mai mult cu magazinele şi a eliminat numele organizaţiei de caritate de pe clădire.

„Urmărim să avem un sistem care să ofere demnitate, pentru că nu le este uşor oamenilor să apeleze la organizaţia noastră “, a afirmat Barnera.

Într-o dimineaţă, Juan Javier, 29 de ani, care a venit să adune lapte, paste, legume şi ouă din unul dintre centrele de distribuţie, a fost unul dintre puţinii clienţi care a fost de acord să-şi povestească circumstanţele. Fost tipograf, a fost concediat în urmă cu doi ani.

„Mi-aş dori un loc de muncă astfel încât să nu mai fiu aici“, a precizat tânărul.  

Un alt cuplu de la cantina săracilor a rămas fără locuinţă, după ce a întârziat cu plata chiriei pe o perioadă de două luni.

„Toată viaţa ne-a plăcut să muncim. Suntem aici pentru că suntem oameni decenţi“, a mărturisit tânărul Toni Lopez, în vârstă de 36 de ani.