Semne bune anul are. Ce anunţă prognozele oficiale pentru economia românească în 2016

Toate prognozele oficiale anticipează pentru anul 2016 o accelerare a creşterii economice, salarii mai mari, preţuri mai mici sau cel puţin în stagnare, mai multe locuri de muncă, reduceri de taxe care încurajează consumul şi bugete mai generoase pentru români.

În aceste zile păşim în Anul Nou 2016, de la care românii au mari speranţe. Nu numai pentru că ne vom primeni clasa politică, alegându-ne reprezentanţi şi în primării, dar şi în Parlament, ci şi pentru că prognozele oficiale anticipează creşteri pe toată linia.

Pe scurt, estimările arată că economia va creşte cu peste 4% (adică într-un ritm mai accelerat decât în 2015) şi mai ales că această creştere se va reflecta, în sfârşit, în nivelul de trai al românilor.

Optimismul se vede chiar în bugetul de stat

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a lansat, în septembrie, o variantă de toamnă revizuită a estimărilor pentru următorii ani, iar pe baza prognozei pentru 2016 a fost construit chiar bugetul de stat. Estimarea creşterii economice a fost stabilită la 4,1%. În primăvară, proiecţiile CNP indicau o creştere economică de 3,3% în 2015 şi de 3,4% în 2016.

Produsul Intern Brut nominal este estimat, pentru 2016, la 746,6 miliarde de lei (faţă de 705 miliarde de lei - PIB-ul anului 2015). Creşterea economică se va menţine şi în anii următori, pentru 2017 fiind estimat un avans al PIB de 4,2%, pentru 2018 de 4,5%, iar pentru 2019 de 4,7%.

Plus de 100 de lei la salariul mediu

Câştigul salarial mediu net ar putea să crească cu circa 100 de lei, la 1.939 de lei, anul viitor, potrivit CNP. Pentru finalul acestui an, instituţia estimează un salariu de 1.817 lei. În ceea ce priveşte rata şomajului, proiecţia CNP arată că anul aceasta poate ajunge la 6,8%, iar în 2016 la 6,7%. Numărul mediu de salariaţi ar putea să ajungă la 6 milioane în 2015 şi la 6,1 milioane anul viitor.

Şi finanţatorii externi sunt optimişti

Şi Comisia Europeană anticipează că ritmul de creştere economică va continua să fie solid, de peste 4%, şi a îmbunătăţit totodată estimările referitoare la nivelul deficitului bugetar, 2,8% în 2016, comparativ cu prognoza din primăvară, când anticipa un deficit bugetar de de 3,5% în 2016. Preţurile vor merge tot în jos, mai anticipează Comisia: „inflaţia va rămâne negativă până la jumătatea anului 2016, dar îşi va reveni rapid în 2017“.Concret, Comisia se aşteaptă la un declin al preţurilor de de 0,3% în 2016 şi un avans de 2,3% în 2017.

„Cu un nivel scăzut al şomajului şi deflaţie, reducerea cu patru puncte procentuale a TVA va creşte consumul privat la un maxim post-criză în 2016, alimentând un avans al PIB de 4,1%. Consumul privat se va modera în 2017, odată cu atenuarea impactului reducerii TVA şi cu accelerarea inflaţiei. Creşterea economică se va menţine peste potenţial în 2017, la 3,6%“, se arată într-un raport al Comisiei.

România va înregistra în 2016 un avans economic de 3,9%, potrivit ediţiei de toamnă a raportului World Economic Outlook (WEO) al Fondului Monetar Internaţional (FMI). Fondul anticipa, în luna aprilie, că economia României va avansa cu doar 2,9% în 2016.

Instituţia prognozează o inflaţie care se va menţine negativă şi în 2016, de -0,2%. În luna aprilie, FMI se aştepta la o creştere ca preţurilor de 1% în 2015 şi de 2,4% în 2016. De asemenea, „România va înregistra un deficit de cont curent care va creşte în 2016 la 1,5%“ arăta, în toamnă, FMI. Ediţia din aprilie a raportului FMI prevedea un deficit al contului curent de 1,1% în 2015 şi de 1,5% anul viitor.

În privinţa şomajului, Fondul anticipează un nivel de 6,8% în 2016, valori uşor peste nivelul de 6,7% estimat anterior.

Ce cred consultanţii fiscali

„Ne aşteptăm ca PIB-ul să crească cu 3,7%, în 2016, ca urmare a cererii interne puternice şi a îmbunătăţirii balanţei nete a exporturilor. Ulterior, ritmul va încetini, dar se va stabiliza la o medie de aproximativ 3% pe an între 2017 şi 2019“, arată EY România, într-un raport de prognoză pe următorii ani.

„Creşterea a fost predominant determinată de consum, însă şi investiţiile şi-au menţinut recenta ascensiune. Majorarea veniturilor reale, potenţată de inflaţia coborâtă şi de o scădere treptată a şomajului, va impulsiona consumul pe parcursul ultimelor luni din 2015 şi în 2016“, informa EY România.

Potrivit companiei, reducerile de taxe au potenţialul de a consolida şi mai mult veniturile disponibile. „Consumul intern continuă direcţia ascendentă conturată la începutul anului şi rămâne şi pe sfârşit de an principalul motor de creştere în România, alimentat de nivelul foarte scăzut al inflaţiei, şi de recenta relaxare fiscală. Spre deosebire de cele mai multe ţări din zona euro, România se bucură de o rată scăzută a şomajului şi de o creştere economică susţinută. Pentru a exploata la maxim aceste avantaje, sunt însă necesare eforturi semnificative pentru a creşte competitivitatea economiei româneşti, prin reformarea pieţei muncii şi îmbunătăţirea mediului de afaceri“, a explicat Bogdan Ion, country managing partner EY România.

Previziuni scandaloase pe mapamond

Economiştii Saxo Bank au întocmit o listă cu cele mai scandaloase previziuni pentru anul 2016 care vizează pieţele externe. Printre acestea se numără creşterea preţului ţiţeiului la 100 de dolari pe baril, în condiţiile în care OPEC ar decide o scădere a producţiei, iar investitorii s-ar îngrămădi să parieze pe creşterea cotaţiilor. De asemenea, Saxo Bank arată că raportul euro/dolar ar putea ajunge la 1,23 unităţi, în condiţiile în care surplusul de cont curent al Europei şi inflaţia redusă ar întări moneda unică europeană. În plus, argintul ar putea ieşi de sub dominaţia aurului şi ar putea creşte cu 33% în 2016. 

Schimbări de la 1 ianuarie

Prima zi din 2016 aduce o serie de schimbări în plan economico-social. O parte din schimbări sunt generate de intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal: 

** TVA scade la 20%. Cota standard TVA scade de la 1 ianuarie de la 24% la 20%, urmând să genereze ieftiniri ale tuturor produselor, cu excepţia produselor alimentare, care beneficiază de o cotă TVA de 9% de la 1 iunie 2015. În urma reducerii TVA cu 4 puncte procentuale, preţurile ar trebui să scadă cu 3,22%, însă este foarte importantă decizia comerciantului de a transmite această relaxare fiscală consumatorului final. În vara lui 2015, când s-a redus TVA la alimente, instituţiile statului au declanşat mai multe monitorizări ale preţurilor practicate de comercianţi înainte şi după scăderea taxei pentru a se asigura că beneficiul este transmis consumatorului final. 

** Scad accizele la alcool. Accizele aplicate alcoolului etilic scad cu 30% de la 1 ianuarie, ceea ce va genera o ieftinire a băuturilor alcoolice, estimată de Asociaţia Patronatelor din Industria Alcoolului la 15-20%. Potrivit noului Cod Fiscal, acciza pentru alcoolul etilic va fi de 3.307 lei pe hectolitru. 

** Cresc impozitele locale. Noul Cod Fiscal, care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2016, schimbă sistemul de impozitare a proprietăţilor imobiliare. Cele mai afectate vor fi persoanele fizice care deţin clădiri nerezidenţiale, folosite în scop economic, adică spaţii comerciale sau de birouri. Destinaţia clădirii - rezidenţială sau nerezidenţială - este principalul criteriu în funcţie de care se vor stabili taxele locale de anul viitor. Astfel, în funcţie de decizia consiliilor locale, pesoanele fizice ar putea plăti în 2016 impozite duble pentru locuinţe şi chiar de 20 de ori mai mari pentru spaţiile comerciale.  

** Taxa pe stâlp din agricultură, eliminată. Taxa pe construcţiile speciale din agricultură, în cuantum de 1% din valoarea activelor, va fi eliminată de la 1 ianuarie. Aşa-zisa taxă pe stâlp a fost introdusă în primăvara lui 2014, cu un cuantum de 1,5% din valoarea activelor, nivelul acesteia fiind redus de la 1 ianuarie 2015.   

** Facturi mai mici la energie. Consumatorii casnici vor plăti de la 1 ianuarie 2016 cu 3,5% mai puţin la energia electrică, potrivit preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileţ. Dacă nu ar fi existat creşterea cotei de certificate verzi pentru sectorul regenerabil, scăderea ar fi fost de 5,5%. „Tarifele de distribuţie au scăzut cu 12% în medie, însă a crescut ponderea certificatelor verzi de la 35 de lei la 43 de lei“, a declarat recent Havrileţ.