Sebastian Burduja avertizează: vânzarea Napolact către Bonafarm amenință securitatea națională. „Trebuie analizată ca o potențială extensie a strategiei unui stat ale cărui politici au intrat frecvent în conflict cu interesele naționale”
0Sebastian Burduja lansează un avertisment cu privire la vânzarea brandului Napolact către grupul maghiar Bonafarm, despre care afirmă că nu este o simplă mutare economică, ci o posibilă amenințare la adresa securității naționale a României, solicitând autorităților analiza detaliată și blocarea preluării.
Napolact, unul dintre cele mai cunoscute branduri din industria lactatelor românești, ar putea trece în proprietatea unui grup străin cu legături politice sensibile. FrieslandCampina, actualul deținător al brandului, ar intenționa să vândă compania către grupul Bonafarm din Ungaria, o acţiune care, dincolo de natura comercială, a trezit o serie de îngrijorări în ceea ce priveşte securitatea naţională.
Fostul ministru Sebastian Burduja, în prezent consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, a preluat și amplificat subiectul vânzării Napolact, aducând în discuție implicațiile sale la nivel strategic și de securitate națională. Tema a intrat inițial în atenția publică după ce deputatul PSD Remus Lăpușan a tras un prim semnal de alarmă, avertizând asupra impactului direct asupra fermierilor din Ardeal și a locurilor de muncă din regiune.
La începutul lunii august, Remus Lăpușan se arăta îngrijorat de faptul că „producătorul maghiar ar putea alege să își schimbe politica de aprovizionare și să aducă materie primă din alte state europene, inclusiv Ungaria, caz în care fermierii români ar pierde principala piață de desfacere pentru lapte”, şi făcea apel la autorităţi să analizeze situaţia.
Risc de securitate națională. Se cere intervenţia autorităţilor
La o lună distanţă, Sebastian Burduja atrage, la rândul său, atenția că nu este vorba despre o simplă achiziție comercială, ci despre un caz care ar putea avea consecințe asupra securității naționale. În acest context, el a cerut intervenția urgentă a Ministerului Economiei, a Ministerului Agriculturii și a Consiliului Concurenței, solicitând un punct de vedere oficial privind implicațiile preluării Napolact de către Bonafarm.
„O investiție realizată de Bonafarm în România nu poate fi evaluată ca o simplă decizie de afaceri a unei companii private, ci trebuie analizată ca o potențială extensie a strategiei unui stat ale cărui politici au intrat frecvent în conflict cu principiile Uniunii Europene și interesele naționale ale României”, atrage atenţia fostul ministru Sebastian Burduja,
Concret, el a solicitat Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) să demareze o anchetă amănunțită asupra acestei tranzacții, sugerând că autoritățile române ar trebui să respingă oficial cererea de autorizare. În opinia sa, acest demers ar fi justificat prin riscuri multiple, inclusiv politice, economice și strategice.
Cine este Sándor Csányi, proprietarul Bonafarm
Sándor Csányi este una dintre cele mai influente și controversate figuri ale mediului de afaceri din Ungaria, fiind considerat de mulți un apropiat al premierului Viktor Orban. Puterea sa nu se limitează doar la sectorul privat, ci se extinde în zone-cheie ale economiei și în structuri cu potențial geopolitic major.
În prezent, Sándor Csányi controlează grupul Bonafarm, un conglomerat agroalimentar cu o prezență semnificativă în industria de procesare a alimentelor și în lanțurile de distribuție. De asemenea, deține funcții esențiale în alte sectoare strategice: este președintele OTP Bank, cea mai mare instituție financiară din Ungaria, și are o influență majoră în cadrul gigantului energetic MOL, companie cu activitate importantă în Europa Centrală și de Est.
Această concentrare de putere într-o singură persoană, în industrii critice precum finanțele, energia și agricultura, este văzută ca un risc sistemic, în special atunci când persoana respectivă are legături directe cu un regim politic acuzat frecvent de derapaje de la valorile democratice și de tensionarea relațiilor cu Uniunea Europeană.
Pe lângă conexiunile interne, Sándor Csányi este implicat și în relații economice strânse cu regimuri externe, considerate adversare ale valorilor occidentale.
„Legăturile domnului Sándor Csányi cu Republica Populară Chineză nu sunt conjuncturale, ci structurale. Acesta deține funcția oficială de Co-Președinte al Consiliului de Afaceri Chino-Maghiar, o poziție care îl plasează în epicentrul relațiilor economice strategice dintre Budapesta și Beijing”, a precizat Sebastian Burduja.
De asemenea, Sándor Csányi este menționat pe liste internaționale ca susținător indirect al regimului rus, fiind acuzat de implicare în activități economice care favorizează interesele Federației Ruse în contextul conflictului din Ucraina.
Din aceste motive, Sebastian Burduja atrage atenţia asupra faptului că profilul politic și economic al lui Sándor Csányi ridică suspiciuni serioase că preluarea Napolact ar fi doar o tranzacţie pur comercială şi crede că este, mai degrabă, o mișcare cu potențial de influență strategică, economică și chiar ideologică în spațiul românesc.
Afişarea simbolului „Ungaria Mare” la competiţii sportive
Influența lui Sándor Csányi se extinde și în sfera sportivă, mai exact în fotbal, unde, ca președinte al Federației Maghiare de Fotbal și vicepreședinte UEFA și FIFA, a fost inițiatorul unor demersuri pentru afişarea simbolului „Ungariei Mari” la meciuri internaționale, o acțiune interpretată de mulți ca fiind revizionistă și provocatoare, simbolul fiind o negare a granițelor stabilite prin Tratatul de la Trianon și, implicit, o ofensă directă la adresa integrității teritoriale a României.
În acest context, Sebastian Burduja avertizează că acest tip de propagandă are potențialul de a alimenta tensiuni interetnice, de a afecta stabilitatea socială și de a pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a țării, toate încadrabile în categoria riscurilor la adresa ordinii publice și a securității.
Valoarea strategică a brandului Napolact
Napolact operează două mari unități de producție, în Cluj-Napoca și Târgu Mureș, și are aproximativ 400 de angajați. Însă valoarea strategică a companiei nu ține doar de amploarea sa economică, ci și de domeniul de activitate: industria alimentară.
Conform Hotărârii CSAT nr. 73/2012 și Regulamentului UE 2019/452, producătorii majori din industria agroalimentară sunt considerați parte din infrastructura critică națională. Așadar, o eventuală preluare de către un grup străin, mai ales unul cu legături politice controversate, trebuie tratată cu maximă prudență.
Influență politică și riscul de concurență neloială
Un alt punct sensibil invocat de Sebastian Burduja este potențialul dezechilibru de pe piața locală în cazul în care Bonafarm ar prelua Napolact.
Prin conexiunile sale politice, grupul ar putea beneficia de tratament preferențial, afectând concurența loială și creând dezechilibre în sectorul agroalimentar românesc, un scenariu care ar pune în pericol economia țării.
Se încarcă comentariile...
