Scumpirea ţiţeiului a dus la redescoperirea companiilor de foraj şi utilaje petroliere

Marile întreprinderi şi-au rotunjit veniturile în ultimii ani, stimulând investiţiile în domeniul serviciilor pentru sonde Barilul scump atrage noi investiţii pentru

Marile întreprinderi şi-au rotunjit veniturile în ultimii ani, stimulând investiţiile în domeniul serviciilor pentru sonde

Barilul scump atrage noi investiţii pentru explorare/exploatare şi comenzi de utilaje. Astfel iese la suprafaţă o industrie care părea scufundată de privatizări şi restructurări obscure.

Săptămâna viitoare începe în Brazilia unul dintre târgurile tradiţionale pentru industria petrolului - "Rio oil and Gas", iar pentru prima dată, România este prezentă cu un stand naţional. "Iniţiativa organizării standului a venit din partea firmelor, iar prezenţa (opt firme) e destul de bună, ţinând cont că, în general, companiile româneşti nu se orientează spre pieţele din afara UE", spune Costin Lianu, şeful direcţiei pentru promovarea exporturilor din cadrul Ministerului pentru Comerţ şi IMM.

În căutarea pieţelor pierdute

"Eu îmi trimit oamenii în fiecare an la târguri internaţionale. Nu ratăm nimic în Est, din Kiev până în Siberia, dar ne interesează şi piaţa sud-americană. Am fost şi în Venezuela", spune Ion Simion, preşedintele Confind Câmpina. Compania cu 1.000 de angajaţi, înfiinţată în 1991, produce scule pentru foraj şi extracţie, pompe, echipamente petroliere care, în proporţie de 70%, merg pe pieţele externe. Anul trecut, vânzările au depăşit 50 milioane de euro, faţă de 40 de milioane în 2006.

Şi vechii mari producători sunt în ofensivă "În Brazilia avem deja un prim contract de o jumătate de milion de dolari, aşa că suntem hotărâţi să continuăm extinderea în America de Sud", spune Grigore Pătraşcu, directorul de marketing al Uztel Ploieşti.

Compania, una dintre cele mai vechi din ţară în acest domeniu, este în căutarea pieţelor pierdute, în special a celor din fostul spaţiu sovietic. De asemenea, prin intermediul acţionarului american, Array, şi-a consolidat prezenţa pe piaţa SUA, unde desface 20% din producţie, adică aproape jumătate din export.

Eforturile încep să se vadă şi anul trecut compania de 1.250 de angajaţi a ajuns la o cifră de afaceri de 108 milioane lei (circa 30 de milioane de euro), cu peste 10% mai mult decât în 2006. Profitul din exploatare, de peste un milion de euro, a fost înjumătăţit de pierderile din aprecierea leului. Iar acelaşi ritm de creştere este aşteptat şi la sfârşitul lui 2008.

Conjunctura ajută fostele "glorii"

De altfel, mai toate companiile se bucură de conjunctura actuală, caracterizată de creşterea investiţiilor în sectorul petrolier, după cum notează directorul Pătraşcu.

La Rio va încerca tatonarea pieţei şi Upet Târgovişte, o fostă "glorie" care în ultimii ani părea că a rămas doar la stadiul de furnizor de teren pentru hipermarketurile din centrul oraşului.

Rămasă cu 1.000 de angajaţi, compania, controlată de acţionari ruşi prin intermediul unor fonduri înregistrate în Cipru, şi-a "redescoperit" într-un final obiectivul de bază: după primul semestru, s-au obţinut venituri din producţie de circa 59 milioane de lei (peste 16 milioane de euro), de peste trei ori mai mult decât în urmă cu un an, şi profit 14 milioane de lei.

Şi Petal Huşi, o companie cu 300 de angajaţi, specializată în agregate de cimentare şi robinete pentru industria petrolieră se duce în Brazilia după ce, în ultimii ani, a redeschis robinetul pentru câştiguri.

Anul trecut, firma, controlată de salariaţi şi câţiva acţionari persoane fizice, ajungea la o cifră de afaceri de 23 milioane de lei, în creştere cu peste 20%, în condiţiile unui profit încă mic, dar de patru ori mai mare ca în 2006. La jumătatea acestui an, cifra de afaceri era de 13 milioane de lei. Aceasta în condiţiile în care Petal are "un grad de uzură echipamente de 60%".

Tehnologiile moderne fac diferenţa

Investiţiile în modernizarea tehnologiilor fac diferenţa între furnizorii de utilaje de pe piaţă. Upetrom - 1 Mai, rămas încă un "gigant", după standardele de azi (cu aproape 3.000 de angajaţi, în condiţiile în care, înainte de '90, ajunsese la 18.000) îşi regăseşte mai greu suflul: 2007 se închidea cu o cifră de afaceri de 102 milioane de lei, în scădere faţă de 2006, şi pierderi de 19 milioane de lei.

Totuşi, pierderile au fost reduse prin casa de comerţ Upetrom trading &engineering, unde, la o cifră de afaceri de 28 milioane de lei, se înregistra un profit de 3,2 milioane de lei. Iar o ştire de ultimă oră arată că grupul, controlat de omul de afaceri Gabriel Comănescu (care deţine şi Grup Servicii Petroliere), vrea să împrumute 40 milioane de euro, fonduri necesare pentru producţie, şi să deschidă o reprezentanţă în Federaţia Rusă.

Utilajele pentru foraj sunt o afacere cu mare potenţial, crede Adrian Tănăsescu, patronul Foraj Expert, Caransebeş. Proiectantul de 46 de ani mizează, pe lângă serviciile petroliere şi pe expansiunea pe care au început s-o ia forajele speciale; "acum nu se mai poate construi nimic fără studii geo, fără probe de sol, pentru drumuri, clădiri şi orice construcţie.

Chiar şi când se sapă după ţiţei, alături se face un foraj de apă". Spune că este asaltat de firme apărute peste noapte care vor să intre în businessul cu foraje speciale. "E un segment foarte tentant - un metru de foraj poate trece de 80 şi ajunge până la 200 de euro - iar dacă ştii să gestionezi tehnic, afacerea poate aduce marje de profit chiar de 50%".

Adrian Tănăsescu preferă însă să rămână într-un domeniu fără concurenţă. Are, deocamdată, singura firmă de producţie utilaje de foraj la mică adâncime. Cu 10 angajaţi, integrează, după proiecte proprii, echipamente cumpărate din toată lumea şi a ajuns la vânzări de aproape o jumătate de milion de euro pe an. Acum vinde doar în România, dar, din toamnă, va avea parteneriat cu un mare furnizor din Italia.

Prospecţiunile, la mare preţ

Investiţiile petroliştilor se văd şi în creşterea afacerilor furnizorilor de prospecţiuni. Anul trecut, Prospecţiuni Bucureşti (2.800 de angajaţi), din grupul Tender, a raportat o cifră de afaceri de 203 milioane de lei, rezultând un profit de 64 milioane lei (plus 33%).

Pe măsură ce petrolul şi gazele sunt tot mai greu de găsit, au crescut cu 17% comenzile pentru servicii complexe, cu valoare adăugată mare, 3D. Date din piaţă arată că o prospecţiune 3D poate ajunge până la 50.000 euro/kmp. În vară, compania a anunţat încheierea unor contracte pentru lucrări în Bulgaria şi Iran.

Investitorii străini, la orizont

Din cele 62 de întreprinderi membre ale asociaţiei contractorilor de foraj, 14 sunt filiale ale unor companii multinaţionale. Compania germană Mud a venit în România, în urmă cu patru ani, pe segmentul fluidelor pentru foraj. Acum, pe acelaşi segment se mai bat încă trei companii din afară.

Principalul client rămâne deocamdată Petrom. "În ultimii doi ani, cei de la OMV şi-au dat seama că pentru dezvoltare e nevoie şi de foraj", spune Marian Costache, şeful Mud Data. Se aşteaptă ca, până la sfârşitul anului, compania, care numără acum 30 de angajaţi, să ajungă la o cifră de afaceri de circa 2,5 milioane de euro, cu 30% mai mult decât anul trecut. O sursă de creştere deja se anunţă, prin încheierea unui contract pe doi ani în Irak.

Marian Costache crede că urmează noi intrări ale companiilor străine în domeniul instalaţiilor de foraj. În iulie, compania americană de servicii petroliere Weatherford (cu afaceri anuale de opt miliarde de dolari) a preluat 86% din acţiunile Atlas Gip, de la grupul Tender, pentru 60,7 milioane de lei. Cifrele din România s-au dovedit tentante - după primul semestru, Atlas Gip raporta încasări de 66 milioane de lei (creştere 28%) şi un profit net de 18 milioane de lei, de trei ori mai mare ca în 2007.

Săpatul, un serviciu din care iese profit

Industria nu mai duduie ca înainte de '89, când se fora în forţă milioane de metri pe an. Din peste 20 de schele, acum dacă mai funcţionează 10. Dar lucrurile încep să se schimbe. Creşte cererea din partea clienţilor mari, Petrom, Romgaz, şi vin companii noi, care au concesionat terenuri pentru explorare. Mai multe sonde şi mai multe mii de metri de săpături înseamnă mai mulţi bani pentru companiile autohtone de servicii petroliere.

Costul unei sonde "medii" se măsoară în milioane de dolari, iar pentru adâncimi de 2-3.000 m se pot scoate din buzunar până la 18-20 de milioane. Dafora Mediaş este una dintre schelele foarte active în ultimul timp. În primăvară, compania anunţa încheierea unui contract de 91 milioane lei cu britanicii de la Aurelian, iar în august un contract cu Amgaz, firmă deţinută de grupul Gaz de France, pentru 10,5 milioane lei.

Consolidare, în aşteptarea concurenţei

Pentru Dafora, o companie cu aproape 1.300 de angajaţi, controlată de omul de afaceri Gheorghe Călburean, activitatea de foraj a crescut anul trecut cu aproape 100% până la 300 milioane de lei, rezultând un profit net de 14,5 milioane lei, cu 42% mai mult decât în 2006. Creşterea se menţinea la mijlocul 2008, când a fost raportată o cifră de afaceri de 119 milioane lei (plus 15%) şi un profit de 4,7 milioane lei.

Creşterea pieţei anticipează şi o creştere a concurenţei, astfel că patronii locali caută să-şi regrupeze afacerile. Spre exemplu, Foraj Sonde din Craiova, membră a grupului Bega, deţinută de fraţii Cristescu, a anunţat că intenţionează să-şi majoreze capitalul social cu 58,08 milioane lei, prin încorporarea rezervelor.

În primăvară, compania a mai operat o majorare de capital, de la 3,9 milioane lei la 5,9 milioane lei, prin fuziunea prin absorbţie cu firmele similare din Bascov, Râmnicu-Vâlcea şi Zădăreni. Compania a raportat pentru anul trecut un profit de şase milioane de lei.

La mare căutare sunt în special instalaţiile pentru foraje speciale, folosite în construcţii, drumuri, inclusiv pentru sondele de petrol
Adrian Tănăsescu, patron Foraj Expert