S&P Global: Tot mai multe țări vor intra în incapacitate de plată. Ce riscuri planează asupra României

Scumpirile generate de pandemie și, ulterior, de războiul din Ucraina, au redus considerabil lichiditățile unor state, situație agravată de creșterea dobânzilor și dezechilibrele fiscale, avertizează S&P Global.

Tot mai multe țări vor intra în incapacitate de plată în următorul deceniu

Tot mai multe țări sunt susceptibile de a intra în incapacitate de plată în următorul deceniu, față de cum au plătit datoriile în valută străină în trecut, din cauza creșterii gradului de îndatorare și a costurilor aferente împrumuturilor, a avertizat agenția S&P Global Ratings într-un raport.

Evaluările de credit ale țărilor suverane au scăzut, de asemenea, la nivel global în ultimul deceniu.

Concluziile raportului sunt un avertisment dur, chiar dacă națiunile creditoare bogate au declarat la începutul acestui an că riscul de criză a datoriilor care a afectat lumea începe să scadă .

„Acești factori creează rapid provocări de lichiditate, deoarece accesul la finanțare scade și fuga de capital se accelerează”, se arată în raport. „În multe cazuri, acesta constituie punctul de vârf în care constrângerile de lichiditate și solvabilitate devin problematice pentru un guverne”.

Pandemia de COVID-19 din 2020 a tensionat finanțele statelor și au existat șapte cazuri în care țările nu și-au achitat datoria în valută străină - Belize, Zambia, Ecuador, Argentina, Liban și Surinam de două ori.

O creștere a prețurilor alimentelor și carburanților după invazia Ucrainei de către Rusia din februarie 2022 a generat o presiune mai mare, iar alte opt țări au intrat în incapacitate de plată în 2022 și 2023, inclusiv Ucraina și Rusia.

Numărul combinat de nerambursări din 2020 se ridică la mai mult de o treime din cele 45 de nerambursări în valută suverană din 2000.

S&P Global Ratings a analizat valorile implicite din ultimele două decenii și a constatat că țările în curs de dezvoltare se bazează acum mai mult pe împrumuturile guvernamentale pentru a asigura intrările de capital străin. Dar când această încredere a fost asociată cu politici imprevizibile, o lipsă de independență a băncii centrale și piețe locale de capital superficiale, au adus adesea probleme de rambursare.

„Datoria guvernamentală mai mare și dezechilibrele fiscale au determinat scăderea de capital, care, la rândul său, a intensificat presiunile asupra balanței de plăți, a epuizat rezervele valutare și, în cele din urmă, le-a întrerupt capacitatea de a se împrumuta - în esență, o spirală fatală care a dus la neplata”, se arată în raportul S&P.

Raportul avertizează că restructurarea datoriilor durează mult mai mult acum decât în ​​anii 1980 - cu consecințe mari.

„Am constatat că, pe termen lung, consecințele macroeconomice sunt mai grave pentru statele suverane care rămân în stare de nerambursare timp de mai mulți ani, crescând probabilitatea de nerambursări suplimentare pe linie”, se arată în raportul citat de Reuters.

Plățile dobânzilor în țările care au ajuns la neîndeplinirea obligațiilor au avut tendința să se apropie sau chiar să depășească 20% din veniturile guvernamentale în anul anterior implicit, iar țările au intrat, de obicei, în recesiune, în timp ce inflația a crescut la două cifre, făcând viața mai grea pentru oamenii de acolo.

„Deficiențele suverane au implicații semnificative pentru creșterea economică, inflație, ratele de schimb și solvabilitatea sectorului financiar al unui stat suveran”, se arată în raport.

Ce riscuri planează asupra României

Agenţia de rating Standard & Poor’s (S&P) a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale şi perspectiva stabilă ale României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută. 

S&P prevede că economia României va înregistra o creștere de 1,6% în anul 2024, respectiv de puțin sub 3% în medie în perioada 2025-2027. Aceste proiecții beneficiază de aportul fondurilor europene din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Ministerul Finanțelor a menționat că principalele factori care ar putea îmbunătăți ratingul de țară sau perspectiva includ reducerea deficitului fiscal și a datoriei publice ca pondere din PIB, precum și îmbunătățirea structurii datoriei și reducerea costurilor serviciului datoriei publice guvernamentale.

Totodată, există riscuri care ar putea înrăutăți ratingul de țară sau perspectiva, cum ar fi creșterea deficitelor guvernamentale peste proiecțiile actuale pe termen mediu, care ar duce și la creșterea nivelului datoriei publice ca procent din PIB. Persistența altor dezechilibre, cum ar fi inflația ridicată sau deficitele substanțiale de cont curent, ar putea duce la o corecție macroeconomică, respectiv o creștere economică mai scăzută, potrivit S&P.