România va primi 1,1 milioane de doze de vaccin pentru oi și capre. Când vor fi livrate și ce boli vizează

România urmează să primească 1,1 milioane de doze de vaccin pentru combaterea variolei ovine și caprine și a pestei micilor rumegătoare, potrivit informațiilor transmise de surse europene pentru „Adevărul”. Expedierea este prevăzută pentru 24 octombrie 2026, după ce Comisia Europeană a activat băncile de vaccinuri ale Uniunii Europene la începutul acestei luni.

România va primi 1,1 milioane de doze de vaccin pentru oi și capre Foto: arhivă

Din totalul dozelor, 800.000 sunt destinate combaterii variolei ovine și caprine, iar 300.000 vizează pesta micilor rumegătoare. Cele două boli afectează efectivele de ovine și caprine, iar măsurile de control sunt importante atât pentru sănătatea animalelor, cât și pentru circulația și comercializarea acestora.

Potrivit surselor europene citate, dozele puse la dispoziție prin băncile de vaccinuri ale UE sunt destinate inițierii unei campanii de vaccinare de urgență, nu acoperirii întregii campanii, inclusiv a eventualelor runde ulterioare de vaccinare.

Când a cerut România vaccinurile de la Comisia Europeană

Solicitarea oficială pentru accesarea vaccinurilor a fost făcută de autoritățile române la 21 septembrie 2026, au declarat sursele citate.

Două zile mai târziu, la 23 septembrie, România a transmis Comisiei Europene planurile de vaccinare. La 2 octombrie, Comisia a cerut clarificări suplimentare, iar autoritățile române au transmis răspunsul la 5 octombrie.

Potrivit surselor citate, intervalul a fost necesar pentru evaluarea corespunzătoare a planurilor prezentate de România. În cadrul acestei evaluări, Comisia a solicitat informații suplimentare înainte de a activa băncile europene de vaccinuri.

„Timpul necesar a permis evaluarea corespunzătoare a planurilor de vaccinare prezentate de autoritățile competente din România, evaluare în cursul căreia am solicitat clarificări”, au precizat sursele citate.

Acestea au adăugat că, pe tot parcursul procesului, au fost menținute contacte cu autoritățile române, iar discuțiile au fost întotdeauna constructive.

Comisia Europeană a activat băncile de vaccinuri pe 8 octombrie

Băncile de vaccinuri ale Uniunii Europene au fost activate la 8 octombrie 2026, după îndeplinirea cerințelor practice și juridice necesare, potrivit informațiilor transmise de sursele europene.

Este vorba despre două rezerve distincte: una pentru variola ovină și caprină, cunoscută prin abrevierea SPGP, și alta pentru pesta micilor rumegătoare, abreviată PPR.

Comisia Europeană a pus astfel la dispoziția României dozele necesare pentru începerea campaniei de vaccinare de urgență. Expedierea celor 1,1 milioane de doze este prevăzută pentru 24 octombrie.

Dozele europene nu acoperă întreaga campanie de vaccinare

Sursele europene au subliniat că băncile de vaccinuri ale UE sunt concepute pentru a furniza cantitățile necesare inițierii unei campanii de vaccinare de urgență. Acestea nu sunt destinate să asigure automat toate dozele necesare pe întreaga durată a campaniei, inclusiv pentru eventualele vaccinări ulterioare.

„Este important să reamintim că băncile de vaccinuri ale UE sunt destinate să furnizeze cantitățile necesare pentru inițierea unei campanii de vaccinare de urgență, și nu pentru susținerea campaniei în întregime, inclusiv a eventualelor runde ulterioare de vaccinare”, au transmis sursele citate.

Potrivit acestora, abordarea permite și păstrarea capacității rezervelor europene de a răspunde unor situații de urgență apărute în alte țări.

Prin urmare, cele 800.000 de doze pentru variola ovină și caprină și cele 300.000 pentru pesta micilor rumegătoare reprezintă stocul destinat primei etape a intervenției. Necesarul total va depinde de planurile de vaccinare și de eventualele etape suplimentare.

Două boli diferite, două componente ale campaniei

Variola ovină și caprină și pesta micilor rumegătoare sunt boli distincte, iar vaccinurile destinate combaterii lor nu sunt interschimbabile.

Pesta micilor rumegătoare este o boală virală contagioasă care afectează în principal ovinele și caprinele. Variola ovină și caprină este, la rândul său, o boală virală contagioasă care poate provoca îmbolnăviri și pierderi importante în efective.

Pentru România, vaccinarea se înscrie în măsurile de control al bolilor și de limitare a riscurilor pentru sectorul zootehnic. În cazul campaniilor de urgență, organizarea vaccinării, zonele vizate și măsurile aplicabile efectivelor sunt stabilite în cadrul planurilor sanitare veterinare aprobate de autoritățile competente.

Calendarul livrării dozelor nu confirmă, în sine, data începerii vaccinării în fiecare județ. Pentru a stabili când vor ajunge vaccinurile la crescători și ce efective vor fi incluse în primele etape, sunt necesare informațiile operative ale Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și ale direcțiilor sanitare veterinare județene.

Pesta micilor rumegătoare a afectat sute de mii de animale în 2024

Pesta micilor rumegătoare a fost confirmată pentru prima dată în România în iulie 2024. Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană în cadrul unei reuniuni a experților veterinari, în cursul acelui an au fost raportate 67 de focare, care au afectat aproximativ 235.000 de animale. Focarele au fost înregistrate în județele Tulcea, Constanța, Timiș și Ialomița.

În martie 2025 a fost raportat un nou focar, în județul Bihor. Ulterior, boala a reapărut în 2026: documentele europene consemnează focare în județul Mureș în luna iunie, urmate de noi focare în Mureș și Timiș în iulie. În urma notificărilor, Comisia Europeană a actualizat zonele de protecție, supraveghere și restricție.

Pesta micilor rumegătoare este o boală virală contagioasă care afectează în principal ovinele și caprinele. Poate provoca febră, secreții nazale, inflamații ale mucoaselor, probleme respiratorii și digestive, precum și mortalitate ridicată în efectivele vulnerabile. Boala este clasificată de legislația europeană drept o boală de categoria A, pentru care sunt necesare măsuri imediate de control și eradicare atunci când este detectată.

Variola ovină și caprină: 27 de focare raportate în 2025

Și variola ovină și caprină a afectat România în ultimii ani. Potrivit unei prezentări a Comisiei Europene din februarie 2026, în 2025 au fost confirmate 27 de focare în țară, ultimele fiind stinse până la sfârșitul anului. Ulterior, documentele europene au consemnat noi focare în România în primăvara anului 2026, inclusiv într-o exploatație din județul Mureș.

Boala este provocată de un virus din genul Capripoxvirus și se manifestă prin febră, leziuni și noduli pe piele și mucoase, leziuni interne și, în unele cazuri, moartea animalelor. Comisia Europeană avertizează că aceasta poate provoca pierderi economice semnificative prin scăderea producției de lapte, deprecierea lânii și pieilor și restricțiile comerciale.

Spre deosebire de pesta micilor rumegătoare, pentru care planul românesc prevede vaccinarea în județele Constanța și Tulcea, vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine a fost planificată la nivel național.

Ce măsuri au luat autoritățile române

În paralel cu demersurile pentru obținerea vaccinurilor, ANSVSA a anunțat măsuri de supraveghere, control al circulației animalelor și biosecuritate.

În cazul pestei micilor rumegătoare, autoritățile au prevăzut vaccinarea cu prioritate în Constanța și Tulcea. Alegerea zonei a fost justificată prin istoricul epidemiologic, legăturile comerciale și de transport cu regiunea Mării Negre și concentrarea centrelor de colectare a animalelor destinate exportului. În iulie, ANSVSA anunțase elaborarea planului de vaccinare și intenția de a utiliza inițial 300.000 de doze furnizate gratuit de Comisia Europeană.

Autoritatea a anunțat și măsuri privind carantina animalelor nou-achiziționate, limitarea deplasărilor în condițiile stabilite de autoritățile veterinare, dezinfecția și monitorizarea efectivelor. Crescătorii au fost avertizați să evite comerțul clandestin și să anunțe medicul veterinar sau direcția sanitar-veterinară județeană dacă observă semne de boală.

La nivel european, Comisia a adoptat decizii de punere în aplicare prin care a stabilit și actualizat zonele de protecție și supraveghere din România. Aceste măsuri urmăresc să limiteze răspândirea bolilor și să reducă riscul transmiterii lor către alte state membre. Sistemul european ADIS centralizează notificările privind focarele și permite autorităților să urmărească evoluția epidemiologică.

Vaccinarea, legată și de reluarea exporturilor de animale vii

Unul dintre obiectivele planului românesc este deblocarea exporturilor de ovine și caprine către piețele din afara Uniunii Europene. Restricțiile sanitar-veterinare afectează posibilitatea comercializării animalelor vii, iar vaccinarea face parte din măsurile discutate pentru gestionarea riscurilor epidemiologice.

În planul transmis Comisiei Europene, ANSVSA a prevăzut o abordare diferențiată: vaccinarea împotriva ambelor boli în Constanța și Tulcea și vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine în restul țării. Autoritatea a precizat că trasabilitatea animalelor și respectarea cerințelor sanitar-veterinare sunt esențiale pentru comerțul internațional.